Potrivit acestuia, explicatiile ar fi urmatoarele:
"1. Legea ar fi discriminatorie in acele conditii pentru ca vorbim despre oameni indatorati. O suma mai mare contractata/datorata nu reflecta neaparat statutul social(bogat/sarac)
2.Avem referinte despre legea darii in plata in Spania,care a devenit total inaplicabila din cauza plafoanelor si criteriilor restrictive din lege.Mai mult,Parlamentul European a adoptat o rezolutie in 8 oct 2015 prin care critica legea spaniola si cere Comisiei Europene sa modifice Directiva si sa introduca darea in plata obligatoriu in toate tarile membre.
Mai pe romaneste, nu e bun drumul pe care a mers Spania! Legea e inaplicabila si discriminatorie! Asa spun institutiile europene.De ce vor atunci bancile si BNR-ul sa introducem criterii si plafoane? Sunt convins ca aveti raspunsul...", scrie Zamfir pe Facebook.
Reamintim ca legea a fost re-trimisa de presedintele Iohannis in Parlament, pe motiv ca era insuficient de clara.
Parlamentul a votat in 25 noiembrie cu o larga majoritate "Legea darii in plata", care a starnit numeroase controverse, bancherii spunand despre ea ca este o lege "cu dedicatie" pentru speculatorii imobiliari.
De partea cealalta, initiatorii spun ca este o lege care sa corecteze impartirea riscurilor intre banca si clienti atunci cand se acorda un imprumut, perceptia fiind ca institutiile de credit transfera toate riscurile asupra clientilor.Legea va intra in vigoare in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
- Isarescu s-a opus de la bun inceput proiectului. Fara folos
"Referitor la ultimele initiative legislative, intreb si eu public: cine va mai acorda credite imobiliare daca se preconizeaza prin lege ca rambursarea se va face in cladiri?! Aceasta initiativa omoara din start creditarea viitoare. In consecinta, solutiile de tipul "credit dupa nevoi, rambursari dupa disponibilitati" dezechilibreaza balanta intre debitorii actuali si viitori, nu are rost sa-i impovaram pe viitorii debitori cu greseala din trecut si prezent. Este subminata viabilitatea activitatii bancare", a spus Israescu intr-o conferinta de presa. El a reamintit ca banii acordati de banci sub forma de imprumut sunt banii deponentilor, care isi asteapta banii inapoi impreuna cu o dobanda, nu sub forma de "ferestre, case, acoperisuri". Guvernatorul a punctat ca bancile nu urmaresc acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie, nu sunt dezvoltatori imobiliari, nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere.
Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului, in situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri.
Debitorul trebuie sa transmita creditorului prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului in care anunta decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale si ale executorului judecatoresc sau avocatului, dupa caz, vor fi suportate de debitor.
Dupa comunicare deciziei de catre debitor, creditorul nu mai poate urmari codebitori sau garantii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.
Proiectul de lege mai prevede ca la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.
Reprezentantii bancilor care fac parte din CPBR au trasnsmis o scrisoare deschisa referitoare la aceasta initiativa legislativa atat Parlamentului Romaniei si Administratiei Prezidentiale, cat si Bancii Nationale a Romaniei, Ministerului Justitiei si Ministerului Economiei, Comertului si Turismului. CPBR considera: "Prin prezenta sesizare, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca, daca va fi promulgat in actuala forma, acest proiect de lege va produce efecte grave, cu consecinte negative ireversibile cuantificate in instabilitatea prelungita a sistemului bancar si reducerea drastica in viitor a accesibilitatii creditelor imobiliare si ipotecare pentru consumatorii din Romania, in special tinerii si tinerele familii".
La fel si cu creditele. Daca nu ai nici cea mai vaga cunostiinta despre cursul valutar, dobanzi, conditii, garantii si altele, apelezi la un expert. Un broker de credite, un avocat. Daca te-ai dus de unul singur fiindca tu erai desteptul Pamantului si nu putea nimeni sa te traga pe tine pe sfoara ca asa ti-au spus aia din sat de la tine, atunci suporta consecintele. Dar ca tot romanul, ne dam destepti si cand ne ardem nu e niciodata vina noastra si mereu suntem furati ca-n codru.
- bancile au evaluat imobilele cu proprii evaluatori (persoanele fizice n-au avut nici dreptul de a valida evaluatorul, nici dreptul de a valida valoarea);
- bancile au acordat maxim 75% din valoare imobilului, asumandu-si riscul ca in cazul neplatii sa valorifice imobilul pana la 100% si sa-si obtina intrega suma acordata. Bancile si-au calculat bine riscul de descrestere a valorii imobilelor si au acordat cat au considerat ca pot recupera;
- imprumutatii in majoritatea cazurilor au achitat sume considerabile, deci bancile oricum si-au obtinut sume mai mari decat cei 75% acordati;
- bancile valorifica imobilele in conditii neavantajoase, sub preturile de pe piata... ar trebui sa isi puna la punct sistemul si sa se implice mai serios in maximizarea valorii imobilelor;
- imprumutatii n-au beneficiat de lege a protectiei consumatorului care sa oblige bancile sa prezinte riscul valutar!
Este obligatoriu ca orice produs/serviciu care prezinta un risc sa fie insotit de AVERTIZARI clare ale posibilelor riscuri si MECANISME DE PROTECTIE. Care sunt acestea in cazul creditelor?
Riscurile sunt grave in cazul anajamentelor pe 20-30 de ani si ar fi trebuit sa fie puse la dispozitie aceste informatii iar UPC sa fi actionat.