Legea privind darea in plata va genera o scadere a preturilor din piata imobiliara, cel putin pe termen scurt, de 10%, intr-o estimare conservatoare, ceea ce va duce la scaderea avutiei populatiei cu 2.000 de euro pe gospodarie, a declarat miercuri Liviu Voinea, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei,citat de Agerpres. El a participat la prezentarea Raportului de tara al Comisiei Europene (care poate fi descarcat din atasament). Vezi in text si obiectiile Comisiei cu privire la legile darii in plata si a conversiei in lei ale imprumuturilor invaluta.

Liviu VoineaFoto: Captura RomaniaTV

"In ceea ce priveste avutia neta, aceste calcule sunt prezentate de Banca Nationala a Romaniei in rapoartele privind stabilitatea financiara. Avutia se compune din active financiare si active nefinanciare, iar principalul activ nefinanciar este o proprietate imobiliara sau mai multe. Aceasta lege, daca se aplica, evident va avea impact asupra pietei imobiliare. Cel putin pe termen scurt, va avea loc o scadere a preturilor. Noi am estimat-o, in mod conservator, la 10%. Chiar si la o astfel de scadere, conservatoare, avutia neta a populatiei scade cu 6,3%, respectiv cu aproape 60 de miliarde de lei. Asta inseamna, la o gospodarie medie formata din 2,9 persoane in Romania, aproape 2.000 de euro pe gospodarie scaderea avutiei nete, atat a celor care au luat credit, cat si a celor care nu au luat, dar si a celor care vor sa ia un credit, dar valoarea garantiei pe care o pot aduce ei tocmai a scazut cu 2.000 de euro", a explicat Voinea. Vezi prezentarea lui Voinea (in limba engleza), in fisierul alaturat.

documente

Prezentare Liviu Voinea (eng)

(9 Mar 2016) PDF, 740KB

Potrivit viceguvernatorului, consecintele Legii darii in plata pot pune risc sistemic asupra sectorului financiar, a debitorilor si deponentilor, vor genera necesitatea unui avans mai mare, dobanzi mai mari, un numar mai mare de ani necesari pentru a economisi bani pentru plata avansului, posibile pierderi din partea deponentilor, erodarea incluziunii financiare in sensul in care accesul la creditare se reduce pentru cei cu venituri mici, dar si impact asupra avutiei nationale.

In plus, in opinia oficialului BNR, legea va avea consecinte negative pentru sistemul bancar, pentru Guvern si pentru intreaga economie, din cauza scaderii consumului.

Liviu Voinea a prezentat si pozitia Comisiei Europene pe aceasta tema, cuprinsa in Raportul de tara pentru Romania.

"Iata ce scrie in raport: aceasta propunere de lege privind darea in plata nu transpune Directiva 17/2014, pentru ca acolo darea in plata are caracter voluntar, nu obligatoriu, ridica intrebari cu privire la aplicarea retroactiva, cu privire la aplicarea nediferentiata, cu privire la disciplina de plata si sentimentul investitorilor cu privire la activitatea de creditare pe viitor, spune ca genereaza risc sistemic si afecteaza stabilitatea financiara. Aceasta este pozitia CE. Comunicarea de ieri (marti n. r.) catre Parlamentul European, Consiliu, BCE si Eurogrup, spune la capitolul pentru Romania ca sectorul bancar este bine capitalizat si lichid, dar anumite initiative legislative care se discuta in prezent pun un risc privind stabilitatea sa", a mai spus Voinea.

In alta ordine de idei, viceguvernatorul BNR a sustinut ca nu cei cu credite in valuta au avut cel mai mult de suferit in ultimii zece ani, ci cei care s-au imprumutat in lei.

"Sa luam acelasi credit pe care l-a luat un cetatean in 2006, de 60.000 de euro, in lei, in euro si in franci. In primii 10 ani de la accesarea unui astfel de credit, cel mai mult au avut de platit cei care au luat un astfel de credit in lei, nu in franci. Da, este adevarat, pe urmatorii 20 de ani cei care au luat in franci, in conditiile actuale de piata vor plati mai mult in cele din urma. Dar, in trecut, din 2006 pana in prezent, cel care a luat in lei a platit mai mult decat cel care a luat in euro si chiar mai mult decat cine a luat in franci. In acest sens, nu cred ca putem discrimina si sa ne referim neaparat la creditele in valuta ca fiind unul din motivele pentru care vine aceasta lege", a precizat Voinea.

Ce spune, in esenta, Raportul de tara cu privire la initiativele legislative:

• Mai multe legi cu impact negativ asupra sectorului bancar au fost trimise spre reexaminare sau modificate in cursul perioadei in care s-a derulat programul de asistenta financiara.
  
• Pentru moment, elementele cele mai problematice pentru banci par a fi actuala versiune a legii privind darea in plata si impactul anumitor hotarari ale instantelor care pun in aplicare legea privind clauzele abuzive- Legea nr. 193/2000 (cu modificarile ulterioare) privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.
  
• In plus, unele initiative legislative privind conversia creditelor in moneda straina in credite in moneda locala cuprind dispozitii care ar putea avea un impact negativ asupra bancilor.
• Mai multe dispozitii din proiectul de lege privind stingerea datoriilor, aprobat recent de Parlament, ridica preocupari serioase cu privire la impactul lor potential asupra economiei si a stabilitatii financiare.
  
• In noiembrie 2015, Parlamentul a adoptat un proiect de lege privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite (datio in solutum). Proiectul de lege a fost adoptat fara a se lua in considerare in mod corespunzator preocuparile formulate de diverse parti interesate (inclusiv de Banca Nationala a Romaniei) privind impactul negativ nejustificat pe care legea respectiva il poate avea asupra sectorului bancar si fara o evaluare a impactului potential atat asupra creditorilor, cat si a debitorilor.
  
• La 18 decembrie 2015, BCE a emis din proprie initiativa un aviz referitor la acest proiect de lege. Avizul a subliniat potentialul impact negativ nejustificat pe care unele dintre dispozitiile proiectului de lege l-ar putea avea asupra economiei si stabilitatii financiare- Avizul Bancii Centrale Europene din 18 decembrie 2015 privind stingerea datoriilor garantate cu ipoteca prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (CON/2015/56).
• Proiectul de lege privind darea in plata introduce modificari semnificative ale cadrului juridic aplicabil contractelor de credit. Codul Civil al Romaniei include deja dispozitii care permit datio in solutum, aceasta fiind una dintre optiunile de stingere a datoriilor rezultate din contractele de credit.
  
• Proiectul de lege privind darea in plata introduce insa un drept general al debitorilor de a se descarca de datoria rezultata dintr-un contract de imprumut prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat catre creditori, in locul rambursarii creditului, fara a fi nevoie de consimtamantul creditorului.
•  Aceste dispozitii transforma datio in solutum intr-o obligatie pentru creditori la stingerea datoriilor legate de creditele care au fost garantate cu bunuri imobile, la cererea debitorilor. Cu toate acestea, in conformitate cu Directiva 2014/17/UE (Directiva privind creditele ipotecare)(14), datio in solutum este doar una dintre optiunile voluntare care ar trebui sa fie disponibile pentru rambursarea datoriei. Conform articolului 28 alineatul (4) din Directiva 2014/17/UE, statele membre nu impiedica partile la un contract de credit sa convina in mod explicit ca returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficient pentru a rambursa creditul.
  

• O preocupare majora este aplicabilitatea retroactiva a dispozitiilor actualului proiect de lege, intrucat acest lucru ridica motive serioase de ingrijorare privind securitatea juridica si stabilitatea sectorului financiar. In domeniul de aplicare al proiectului de lege se incadreaza nu numai contractele de credit incheiate dupa data intrarii sale in vigoare, ci si contractele de credit existente; cu alte cuvinte, proiectul de lege se aplica, de asemenea, retroactiv stocului actual de credite convenite intre parti inainte sa se cunoasca aceste dispozitii esentiale pentru procesul de luare a unei decizii.
  

• Un alt motiv de ingrijorare il constituie larga aplicabilitate a proiectului de lege in cazul tuturor tipurilor de credite. Proiectul de lege privind darea in plata acopera toate contractele de credit incheiate intre persoane fizice si institutii de credit care sunt garantate cu bunuri imobile.
  
• Desi obiectivul proiectului de lege este protejarea persoanelor fizice, formularea generala a mai multora din dispozitiile sale lasa deschisa posibilitatea ca legea sa fie aplicata creditelor acordate intreprinderilor, daca exista un codebitor care este o persoana fizica, raspunzatoare in solidar cu entitatea care a contractat creditul.
  
• De exemplu, dispozitiile legii s-ar putea aplica creditelor acordate intreprinderilor care sunt garantate, pe langa alte gajuri, printr-o garantie personala a actionarului. Mai mult, legea este aplicabila tuturor tipurilor de credite (si anume, credite de consum, credite ipotecare), indiferent de statutul acestora (performante sau neperformante) si de moneda in care au fost contractate (credite in moneda locala sau intr-o moneda straina).
• Daca sunt aplicate fara alte modificari, mai multe dispozitii ale proiectului de lege sunt susceptibile sa submineze evolutia disciplinei de plata si a perceptiei investitorilor. Daca datio in solutum devine obligatorie, fiind asadar la indemana tuturor debitorilor, indiferent de situatia lor financiara si de capacitatea de a-si achita in continuare datoriile, acest lucru este susceptibil sa sporeasca hazardul moral in sectorul bancar si sa slabeasca disciplina in domeniul creditarii.
  
• Desi resedinta principala ar trebui sa fie intotdeauna mai bine protejata decat activele utilizate in scopul investitiilor, proiectul de lege nu face distinctie intre bunul imobil care este utilizat ca resedinta principala de debitor si alte active imobile, cum ar fi terenurile si bunurile imobile comerciale.
  
• In plus, orice debitor, indiferent daca locuieste sau nu in bunul ipotecat sau daca detine alte bunuri, poate beneficia de dispozitiile acestei legi. Intrucat legea ii vizeaza nu numai pe consumatorii sau pe debitorii vulnerabili care se confrunta cu dificultati financiare, ci pe toti debitorii, ea nu descurajeaza comportamentul speculativ al debitorilor care decid sa inceteze rambursarea datoriei desi ar fi avut capacitatea de a plati in continuare.
  
• Ca ultim punct, la fel de important, investitorii straini ar putea considera ca acest act legislativ este o sursa de insecuritate juridica si si-ar putea modifica strategia de investitii in ceea ce priveste Romania.
• In forma sa actuala, proiectul de lege privind darea in plata este susceptibil sa afecteze activitatea de creditare.
•  Intrucat legea ar putea afecta fluxul de numerar al institutiilor de credit, acestea isi vor adapta, cel mai probabil, comportamentul in materie de creditare, impunand standarde si mai stricte pentru acordarea de credite. Cel mai probabil, institutiile de credit vor majora in mod semnificativ valoarea avansului solicitat pentru acordarea unui credit. In viitor, acest lucru va avea un impact negativ asupra accesului persoanelor fizice la credite.
• Unele dispozitii ale proiectului de lege privind darea in plata pot genera un risc sistemic, iar punerea in aplicare a acestei legi poate constitui o provocare pentru stabilitatea financiara. Impactul integral al legii este dificil de evaluat intrucat comportamentul viitor al debitorilor este incert, in special al debitorilor care au contractat credite cu un raport ridicat intre valoarea creditului acordat si cea a garantiei aferente creditului sau credite pentru care valoarea activelor ipotecate este mult mai mica decat valoarea restanta a creditelor.
• Guvernul a decis infiintarea unei instante specializate care sa solutioneze cauzele in materia clauzelor abuzive. Instanta specializata nu a fost inca infiintata, in ciuda unui angajament anterior potrivit caruia aceasta urma sa fie pe deplin operationala pana in martie 2014.
  
• Aceasta instanta specializata, care ar trebui sa fie instituita in conformitate cu dreptul Uniunii si sa protejeze totodata toate drepturile consumatorilor, ar trebui sa contribuie la asigurarea consecventei jurisprudentei pentru cauzele implicand clauze contractuale abuzive, inclusiv pentru actiunile colective cu impact asupra mai multor portofolii pe care Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor le-a initiat impotriva bancilor.
  
• Mai multe banci sunt in prezent implicate in cauze privind actiuni colective initiate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Unele dintre aceste procese se afla in etapele finale de judecata si bancilor li s-ar putea solicita sa ii ramburseze pe clienti; in functie de valoarea sumelor respective, este posibil sa se exercite o presiune semnificativa asupra rezervelor de capital ale bancilor in cauza.

Descarca din atasament Raportul de tara in varianta integrala in limba romana.