Generatia care vine va avea jumatate din prescolarii de acum. N-ar strica sa gandim niste strategii in acest sens...

Joi, 1 septembrie 2016, 14:38 Economie | Finanţe & Bănci

Nu mai e un secret ca romanii se abtin de la a mai face copii. Nesiguranta locului de munca, dorinta de a reusi pe plan profesional, migratia externa (sunt multe cupluri in care unul din membri e plecat la munca in afara tarii) au facut ca populatia sa scada de la Recensamantul din 2011 cu peste un sfert de milion de persoane (251.000, mai exact). Populatia de varsta scolara (cei de pana la 23dde ani) era anul trecut de circa 5 milioane de persoane, cu 330.000 de romani mai putin fata de Recensamant. Contractia are loc si in mediul urban si in rural, dar cu intensitate dubla la tara fata de oras, arata datele unei cercetari a Institutului National de Statistica, obtinuta de HotNews.ro. Pe judete, Gorjul sta cel mai prost.

Dati click pe imagine pentru a o mari.




Reducerea numarului nascutilor dupa 1990 a determinat scaderea populatiei tinere. Emanciparea femeii, urbanizarea, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor casatorite sunt doar cativa dintre factorii considerati raspunzatori de scaderea fertilitatii.

• Urmare directa a scaderii semnificative a natalitatii, in special dupa anul 1989, si a evolutiei situatiei economice, numarul copiilor inscrisi in gradinite a scazut constant. In anul scolar 2009/2010, s-au inregistrat 666.100 copii inscrisi in gradinite, iar in anul scolar 2014/2015 numarul copiilor a scazut la 559.000 copii. In paralel cu numarul copiilor din gradinite s-a redus si numarul gradinitelor, de la 1697 (in anul scolar 2009/2010) la 1205 gradinite (in anul scolar 2014/2015).

Numarul scolilor primare si gimnaziale a cscazut de la 4.623 unitati in 2010, la 4.050 unitati prezent. Numarul elevilor care au fost inscrisi in ciclul primar si gimnazial s-a redus si el, la fel ca numarul liceelor. In anul scolar 2014/2015, numarul liceelor era de 1576 licee, cu 62 mai putine fata de anul scolar 2009/2010.

• Numarul liceenilor s-a diminuat, de la 837.000 elevi, in anul scolar 2009/2010, la 727.000 mii elevi in anul scolar 2014/2015.Iar contractia se va accentua.
  

• In mare masura, rezultatele procesului educational sunt generate de dimensiunea si calitatile profesionale ale personalului didactic. Sistemul national de educatie dispunea, in anul scolar/universitar 2014/2015, de peste 244.600 de cadre didactice, dintre acestea 27.800 desfasurandu-si activitatea in invatamantul universitar. Cel mai mare numar de cadre didactice lucreaza in invatamantul primar si gimnazial, 123.100 cadre didactice (50,4% din totalul personalului didactic in anul scolar/universitar 2014/2015). Numarul personalului didactic este in scadere in toate nivelurile de educatie. In invatamantul primar si gimnazial, numarul cadrelor didactice s-a diminuat in anul scolar 2014/2015 cu peste 12.000 persoane fata de anul scolar 2009/2010.

• Gradul de cuprindere in invatamant reprezinta numarul total al elevilor dintr-o anumita grupa de varsta, indiferent de nivelul de educatie in care sunt cuprinsi, ca raport procentual din totalul populatiei rezidente din aceeasi grupa de varsta. In anul scolar/universitar 2014/2015 gradul de cuprindere scolara pentru populatia in varsta de 0-23 ani a fost de 73,7%. Pe judete, gradul de cuprindere a variat intre 114,6% (in Municipiul Bucuresti) si 44,6% (judetul Ilfov). Valoarea gradului de cuprindere in sistemul educational inregistrat in Municipiul Bucuresti se explica prin atragerea in unitatile scolare si universitare din capitala a unui numar mare de elevi din alte judete. In anul scolar 2014/2015 cel mai mare grad de cuprindere a fost inregistrat la ciclul primar, la grupa de varsta 6-10 ani, de 91,4%. Cel mai mic grad de cuprindere a fost inregistrat in cazul grupei de varsta 0-2 ani, din cadrul invatamantului anteprescolar (6,7%). In profil teritorial gradul de cuprindere pentru grupa de varsta 0-2 ani a oscilat intre 1,1% (judetul Giurgiu) si 12,5% (judetul Cluj).

• Una din cele mai grave probleme cu care se confrunta invatamantul din tara noastra este abandonul scolar, fenomen care genereaza efecte negative la nivel de individ si asupra intregii societati. Pe fondul scaderii veniturilor reale ale populatiei in perioada de tranzitie la economia de piata, a modificarilor inregistrate pe piata muncii, a unor discordante dintre programele educationale si specializarile solicitate de piata muncii, a modificarii comportamentale, preocuparea pentru cresterea nivelului de instruire si obtinerea unei calificari corespunzatoare cunoaste o tendinta de scadere, fapt relevat de cresterea abandonului scolar, mai ales in ciclul primar si gimnazial, dar si in invatamantul profesional.

• Motivatia abandonului scolar o reprezinta, cel mai frecvent, situatia economica precara, mediul familial dezorganizat, munca parintilor in strainatate si lipsa unor locurilor de munca atractive pentru tineri. In anul 2013/2014, rata abandonului scolar in invatamantul primar si gimnazial a fost de 1,5% (1,3% in invatamantul primar si 1,9% in invatamantul gimnazial). Cea mai mare valoare a ratei abandonului s-a inregistrat in invatamantul postliceal si de maistri de 7,9%. In cadrul invatamantului liceal si profesional, in anul scolar 2013/2014 rata abandonului a fost de 2,9%.

Dinamica populatiei prescolare si scolare pe judete, pana in anul 2060

Scaderea populatiei de varsta prescolara si scolara de 0-23 ani determina reducerea populatiei prescolare si scolare. Tendinta generala de reducere a populatiei de copii si tineri de 0-23 ani se reflecta diferit la nivelul grupelor de varsta din cadrul fiecarui judet datorita gradului de cuprindere pe grupe de varsta corespunzatoare, inregistrat in fiecare judet in anul scolar 2014/2015. In varianta constanta numarul populatiei rezidente prescolare si scolare de 0-23 ani ar urma sa cunoasca o diminuare, de la 3,7 milioane persoane in anul 2015, la 2,1 milioane persoane in anul 2060. Pe grupe de varste cea mai mare scadere ar urma sa se inregistreze la copiii de 3-5 ani (-45,4%). Cea mai mica scadere se va inregistra la grupa elevilor de 15-18 ani cu -39,9% (de la 692,9 mii elevi la 416,1 mii elevi). Pe sexe, scaderea populatiei prescolare si scolare ar fi mai mare pentru populatia rezidenta feminina (-42,6%) decat pentru cea masculina (-42,3%). In profil teritorial, scaderea populatiei prescolare si scolare va fi resimtita in toate judetele. Cele mai mici scaderi relative (sub 22,0%) se vor inregistra in judetele Ilfov (-21,6%) si Brasov (-20,7%). Judetul care ar inregistra cea mai mare diminuare a populatiei prescolare si scolare este judetul Gorj (-69,8%). Printre cele mai afectate judete de scaderea populatiei prescolare si scolare se vor numara judetele Botosani, Braila, Caras-Severin, Mehedinti, Olt si Valcea (cu peste -60,0%). Judetele mai putin afectate, care vor inregistra reduceri intre -23,0% si -30,0%, vor fi Bacau, Constanta, Neamt, Sibiu si Suceava.