Institutul National de Statistica a comunicat joi numarul nou-nascutilor pe primele 6 luni din acest an: 87173, cu peste 7.700 mai putini decat in perioada ianuarie-iunie 2016. Asistam de ani buni de zile la un spor natural negativ care, alaturi de migratie, a dus la scaderea populatiei cu aproape un milion de locuitori in perioada 1992-2016. Pe scurt, un numar redus al nou nascutilor aduce pe termen scurt contractia pietei serviciilor pentru acest segment de populatie (medici pediatri, consumul de alimente/medicamente pentru sugari), pe termen mediu reducerea populatiei scolare (cu impact asupra numarului de educatori si profesori) iar pe termen mediu si lung, o reducere a fortei de munca si o presiune pe bugetele de pensii, putand duce in final la cresteri de taxe.

Numarul redus al nasterilor ne va crea probleme pe termen mediu si lungFoto: sxc.hu

Deocamdata, sa aratam judetele care au pierdut cei mai multi locuitori (nominal, adica in numar de persoane). Judetul care a pierdut cel mai mult e, surpriza?, Teleorman. Ne referim la perioada de dupa Evenimentele din decembrie 1989, mai exact intervalul 1992-2016.

Sigur, datele nominale pot fi inselatoare (daca un judet de 500.000 de locuitori pierde 100.000 de locuitori, pare in termeni nominali mai mult decat un judet care de la 100.000 de locuitori pierde 30.000, desi in termeni relativi primul pierde 20% iar al doilea 30%).

Mai jos aveti "harta" pierderii de locuitori in termeni relativi.

In Calarasi, unul din doi nou-nascuti sunt adusi pe lume inafara casatoriei. Pe urmatoarele locuri sunt Ialomita, Giurgiu si Teleorman. In 1995, procentul copiilor nascuti inafara casatoriei era de circa 19%

Tendintele demografice negative vin in contextul in care cohortole de persoane nascute dupa 1990 incep sa intre pe piata muncii, acestea avand un apetit mult mai consistent pentru emigrare decat generatiile anterioare.Cu alte cuvinte, vom asista la reducerea numarului persoanelor de pe piata fortei de munca, mai ales ca cei nascuti in perioada 1950 - 1960 incep sa iasa la pensie. Asta inseamna si o reducere a numarului de persoane care platesc taxe, cu toate consecintele care vin de aici.

Cateva detalii despre natalitate pe care poate ca inca nu le stiai:

  • Cea mai ridicata varsta medie a mamei la nastere se inregistreaza in Bucuresti (30.9  ani), iar cea mai mica in Giurgiu (26.3 ani). Inainte de 1989, varsta medie a mamei la nastere era in Bucuresti de 26 de ani
  • Cei mai mult copii se nasc in lunile iulie si august. In 1956, cei mai multi copii veneau pe lume in lunile martie si octombrie.
  • Fata de 1966, numarul copiilor adusi pe lume cu greutatea mai mica de 1000 de grame a crescut de aproape 5 ori, iar numarul cel mai mare de copii se nasc cu greutatea intre 3-3.5 kg (circa 42%).
  • In anul 2016, ponderea nascutilor-vii cu mame in varsta de 30 de ani si peste a fost de circa 40%, continuand tendinta crescatoare din anii anteriori.
  • Jumatate (52,7%) din numarul total al nou-nascutilor au mame salariate si mai mult de un sugar din trei are mama casnica.
  • Fertilitatea feminina a fost cuprinsa in anul 2016 intre 43,5 nascuti-vii la 1000 femei de varsta fertila in judetul Ilfov si 26,7 nascuti-vii la 1000 femei de varsta fertila in judetul Valcea. Rate scazute ale fertilitatii (sub 30 nascuti-vii la 1000 femei de varsta fertila) s-au inregistrat si in judetele Braila, Caras-Severin, Galati, Gorj, Hunedoara, Olt, si Tulcea.
  • La nivel european, tarile cu cea mai mare rata a natalitatii9 sunt Irlanda si Franta cu 14,0 respectiv 12,0 nascuti-vii la 1000 locuitori. Rata natalitatii din Romania (10,0 nascuti-vii la 1000 locuitori), se situeaza la acelasi nivel cu media europeana (10,0 nascuti-vii la 1000 locuitori), fiind identica cu cea din Malta si Slovenia si apropiata de cea a tarilor vecine (Ungaria si Bulgaria cu 9,4 respectiv 9,2 nascuti-vii la 1000 locuitori). Tarile europene cu cea mai mica rata a natalitatii sunt Grecia (8,5 nascuti-vii la 1000 locuitori), Portugalia (8,3 nascuti-vii la 1000 locuitori) si Italia (8,0 nascuti-vii la 1000 locuitori).
  • Doua treimi dintre copiii nascuti in anul 2016 au tatal salariat si doar unul din doi au ambii parinti salariati. In mediul rural, doar 28,8% au ambii parinti salariati.