Conform INS economia Romaniei a crescut cu un ritm trimestrial de 0.6% in T4 2017 (in decelerare de la 2.4% in T3), cea mai slaba dinamica din T3 2016, arata un raport transmis miercuri de economistii Bancii Transilvania. Consumul public a avut o contributie negativa la dinamica anuala a PIB din T4 2017 (-0.6 puncte procentuale) si, de asemenea, companiile au redus stocurile in ultimul trimestru al anului trecut (contributie de -1.5 puncte procentuale).

Andrei Radulescu, BTFoto: LinkedIn

Dinamica anuala a PIB s-a temperat de la 8.8% in T3 la 6.9% in T4 2017. Cererea interna a contribuit cu 8.2 puncte procentuale la ritmul de crestere economica din ultimul trimestru al anului trecut. Se evidentiaza accelerarea investitiilor productive (avans cu 12.6% an/an, cel mai bun ritm din T4 2015), evolutie sustinuta de impulsul exporturilor si consolidarea climatului favorabil in sfera consumului intern, intr-un context caracterizat prin nivelul redus al costurilor reale de finantare.

• Consumul populatiei (principala componenta a PIB) a crescut cu 12.7% an/an in T4 2017, in consolidare comparativ cu trimestrul anterior, dinamica influentata de majorarea venitului real disponibil, climatul pozitiv din piata creditului si efectul de avutie (determinat de tendinta ascendenta a preturilor activelor imobiliare si financiare).

• Pe de alta parte, consumul public a avut o contributie negativa la dinamica anuala a PIB din T4 2017 (-0.6 puncte procentuale).

• De asemenea, companiile au redus stocurile in ultimul trimestru al anului trecut (contributie de -1.5 puncte procentuale).

• Nu in ultimul rand, cererea externa neta a avut o contributie nefavorabila la evolutia economiei din T4 2017 (-1.3 puncte procentuale), pe fondul decelerarii exporturilor (la 7.7% an/an, cel mai slab ritm din T1 2016) si consolidarii dinamicii importurilor (10.9% an/an, nivel apropiat de cel din T3 2017, de 11% an/an).

• Astfel, anul trecut economia a consemnat un avans de 7% an/an, cea mai buna dinamica din 2008, evolutie determinata de contributia cererii interne (7.8 puncte procentuale), dat fiind mix-ul de politici economice caracterizat prin nivelul scazut al ratelor de dobanda, majorarea transferurilor si salariilor publice si reducerea cotei generale de TVA (de la 20% la 19%).

• Se evidentiaza relansarea investitiilor productive (avans cu 5.4% an/an), evolutie sustinuta de momentul favorabil din Zona Euro (cu impact asupra exporturilor) si de accelerarea consumului intern.

• Consumul populatiei a urcat cu 10.3% an/an (cel mai bun ritm din 2007), pe fondul majorarii venitului real disponibil (salariul mediu net real a urcat cu aproximativ 13% an/an), dinamicii creditarii (sustinuta si de nivelul redus al ratelor reale de dobanda) si efectului de avutie.

• De asemenea, consumul public a contribuit cu 0.2 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB din 2017, date fiind politicile fiscal-bugetare si de venituri relaxate.

• Pe de alta parte, contributia stocurilor la evolutia economiei a fost nula anul trecut.

• Cererea externa neta a avut o contributie nefavorabila la ritmul PIB din 2017 (-0.8 puncte procentuale), data fiind accelerarea importurilor la 11.1% an/an (cea mai buna evolutie din 2010) (exporturile au urcat cu 9.5% an/an).

• Din perspectiva ofertei se evidentiaza cresterea sectorului primar cu 18.3% an/an in 2017, evolutie sustinuta de climatul meteo favorabil si de investitiile derulate in ultimii ani.

• Totodata, industria a accelerat la 8% an/an, pe fondul impulsului exporturilor si accelerarii consumului intern.

• IT&C si-a consolidat statului de stea a economiei (plus 10.9% an/an in 2017).

• Cresteri ridicate au consemnat si ramurile comert/reparare auto-moto/transport si depozitare/HORECA (8.4% an/an) si activitati profesionale, stiintifice si tehnice/activitati de servicii administrative si servicii suport (9.9% an/an).

• PIB-ul nominal a urcat cu 17.7 miliarde EUR la 187.5 miliarde EUR in 2017.

• In scenariul central ne asteptam la decelerarea ritmului anual de crestere economica (la 4.2% in 2018, 3.4% in 2019 si 3.1% in 2020), in convergenta spre potential, pe fondul maturitatii ciclului post-criza in plan global si rebalansarii politicii economice interne. Vom revizui acest scenariu in perioada urmatoare prin incorporarea datelor comunicate astazi de INS.