Cu toate că în ultima perioadă, oficialii PSD au atacat politica monetară a Băncii Naționale, negând că măsurile fiscale au antrenat creșterea inflației, în Rrogramul de Convergență publicat vineri de Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Dăncilă admite o serie de adevăruri din economie, păstrându-și în același timp un optimism care rareori a fost confirmat în timp de acțiunile guvernamentale.

HotNews.roFoto: Hotnews

• Citiți aici varianta integrală a Programului de Convergență, ediția 2018.

Iată mai jos 8 adevăruri economice admise de actualul Guvern (sublinierile ne aparțin):

• Începând cu luna septembrie 2017, rata anuală a inflației a crescut rapid și a reintrat în intervalul de variație al țintei, în special din cauza altor măsuri fiscal-bugetare  cu impact imediat în creșterea prețurilor unor produse cu pondere în IPC.

• Folosirea instrumentelor de politică monetară, în special prin creșterea ratei dobânzii de politică monetară, este necesară pentru controlul cererii agregate, dar dozajul acesteia depinde de calitatea mixului de politici macroeconomice. 

• Se așteaptă ca economia României să continue să performeze, produsul intern brut urmând să se majoreze în medie cu 5,6% anual, ușor peste potențial, urmând tendința de decelerare a ritmului de la 6,1% în 2018 la 5% în 2021.

• în anul 2016 deficitul bugetar ESA a înregistrat o creștere către valoarea maximă permisă (3% din PIB), și s-a redus marginal la nivelul de 2,9% din PIB în anul 2017. În termeni structurali, se înregistrează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (MTO) stabilit pentru România de 1% din PIB, dar cu perspectiva de a reintra pe o traiectorie de convergență către MTO începând cu anul 2019

• Riscurile interne sunt contrabalansate de măsurile din Programul de guvernare de relaxare fiscală şi creşterea veniturilor populaţiei. Există riscul ca o parte a cererii interne suplimentare să fie acoperită într-o proporţie sporită prin importuri, cu impact asupra dezechilibrelor externe.

• Influența unei scăderi economice cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatorare,  de creștere cu  2,4% din PIB în anul 2021, iar deprecierea monedei naționale cu 10% față de Euro, principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina  creșterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 1,4% din PIB în  2021. Un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanțat de 3,9%  din PIB în perioada 2018 – 2021, ar conduce la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 6,5% din PIB în 2021, în timp ce influența combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determina  o creștere a acestui indicator cu 10,9% din PIB în anul 2021.

• Procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populația la vârsta de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări majore în structura pe vârste și implicații negative pe piața forței de muncă. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) crește semnificativ, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile

• Analiza de sustenabilitate din perspectiva Raportului Comisiei Europene a datoriei relevă o creștere a datoriei până la peste 60% din PIB la orizontul anului 2026, combinată cu riscurile scoase în evidență de testele de sensibilitate, în special de șocurile negative ce pot amenința balanța primară. Simularea unor șocuri simultane la adresa creșterii, ratei dobânzii și a balanței primare conduce la o pondere mai mare de 70% a datoriei publice în PIB, în anul 2020.