Definiția cuvântului datorie, conform DEX-ului, este una simplă: sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva. Dar dincolo de o definiție seacă, datoria este un cuvânt care transmite de cele mai multe ori o stare negativă. “Am o datorie” - știi că trebuie să dai ceva înapoi, o obligație care trebuie să fie îndeplinită. Fie că ai o datorie la un prieten, la o bancă sau la furnizorul de utilități, datoria apare ca urmare a unei nevoi într-un anumit moment, iar veniturile nu îți permit să acoperi acea nevoie. Soluția cea mai la îndemână pare a fi împrumutul. Dar este oare chiar cea mai bună soluție?
Bine, în funcție de datorie, ea poate fi împărțită în două categorii: datoria legală și datoria morală. În acest articol vom încerca să discutăm despre datoria legală, și să prezentăm câteva idei prin care să îți poți gestiona mai bine finanțele, în așa fel încât, să nu ajungi în situația neplăcută de a nu putea achita sumele datorate. Ca să forțăm mai mult, și datoria legală o putem împărți în două mari categorii: datoria recurentă și cea neprevăzută.
Pentru a înțelege mai bine, datoria recurentă reprezintă o chestiune asumată și predictibilă, cum ar fi un abonament la telefonia mobilă, cablu, facturile la utilități, ratele unui credit etc, iar datoria neprevăzută are proprietatea de a fi impredictibilă. Adică este o datorie care poate apărea neprevăzut și poate pune o presiune foarte mare pe bugetul personal (de exemplu, o condiție medicală apărută brusc sau defectarea automobilului).
Așadar, este foarte ușor să ajungi dator, mai ales când societatea este una bazată pe consumerism, iar tentațiile de a ne dori ceea ce nu ne permitem sunt foarte mari, dincolo de obligațiile lunare asumate prin contracte.
Raportarea la origini atunci când vorbim de îndatorare
Raportarea la finanțele proprii ține foarte mult și de cultura dintr-o țară anume și mediul în care te-ai dezvoltat ca individ. Conform unui studiu KRUK, 64% dintre români s-ar împrumuta pentru a-și cumpăra sau renova o casă (36% s-ar împrumuta pentru achiziția unei case și 28% pentru renovarea unei locuințe), la polul opus, spaniolii în proporție de 16% ar lua un credit pentru achiziția unei locuințe și, în proporție de 7% ar lua un credit pentru renovarea locuinței.
În ceea ce privește intenția de accesare a unui credit pentru cumpărarea unei mașini, liderii clasamentului sunt italieni, cu 46%, urmați de spanioli, 43% dintre cei intervievați. Pe de altă parte și românii, în proporție de 33% și germanii (37%) ar luat un credit pentru cumpărarea unei mașini.
Bunurile de folosință îndelungată sunt de asemenea un motiv pentru care persoanele ar face împrumuturi. Și aici se observă diferențe de abordare semnificative: românii (23%) și polonezii (25%) s-ar împrumuta pentru achiziționarea unor bunuri de folosință îndelungată, în timp ce numai 11% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru același motiv.
Polonezii și românii sunt mai deschiși către accesarea unui împrumut pentru achiziția bunurilor de folosință îndelungată, mai mult decât media europeană. Pe de altă parte, polonezii nu intenționează să facă împrumuturi pentru a plăti o datorie (numai 3% ar face asta), în timp ce spaniolii și italienii (în proporție de 14%) sunt înclinați să ia un împrumut pentru a plăti o datorie. În cazul românilor, numai 7% dintre respondenți s-ar împrumuta ca să stingă o datorie.
Datoria, bat-o vina
Dar până la urmă ce putem face pentru a nu intra în datorii, iar dacă totuși ajungem în situația de a avea de dat bani înapoi, cum să facem să ne păstrăm o balanță financiară pozitivă? Nu există un sfat universal valabil și nici nu ai cum să nu cheltuiești. Pentru că totuși chibzuința este o calitate, însă zgârcenia nu prea.
Poate cea mai simplă soluție pentru a nu ajunge în situația de a vă împrumuta, ar putea fi stabilirea clară a unei balanțe lunare cu venituri vs. cheltuieli (datoriile fixe). Așadar, alocați-vă la începutul lunii banii pentru facturile curente, eventual banii aferenți ratelor și cheltuielile necesare într-o lună (mâncare, obiecte de igienă, eventual haine - doar strictul necesar etc). Surplusul de bani ar trebui depus într-un fond de economii, pe care să îi folosiți ca o rezervă pentru momentul în care ar putea apărea o datorie variabilă.
În loc de încheiere
Iar ca o regulă universal valabilă este aceea că o datorie neachitată va aduce după sine eforturi mult mai mari financiare decât efortul de a o plăti la timp. Rostogolirea unui bulgăre de datorii nu va duce decât la un colaps financiar, iar până nu se va introduce legea falimentului personal, veți rămâne cu această povară, care uneori se poate dovedi de netrecut.
Notă: Acest articol nu se adresează persoanelor care câștigă sume foarte mari de bani sau celor care primesc banii de la părinți sau mătuși. Textul nu are valoare de lege, ci se vrea ca un scurt îndrumar pentru a înțelege mai bine ce înseamnă o datorie.
