Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) recomandă Guvernului să evalueze oportunitatea recalibrării programului „Prima Casă” din punct de vedere social, prin revizuirea condițiilor de accesare a acestui program, cu menținerea unui grad de îndatorare sustenabil, se araă într-un comunicat al CNSM transmis vineri. Membrii Consiliului s-au reunit recent pentru cea de-a doua oară în acest an, ocazie cu care s-a mai discutat despre menținerea unor dezechilibre structurale în rândul sănătății companiilor nefinanciare și proiectul Raportului anual al CNSM pentru anul 2017.

Prima CasaFoto: sxc.hu

În august anul trecut, economistul șef al BNR, Valentin Lazea, atrăgea atențiaîntr-un studiu publicat pe site-ul instituțieică din punct de vedere social, programul "Prima casa"a avut un rol modest.

Ce arată studiul economistului șef al BNR referitor la Prima Casă:

  • Din punct de vedere social, programul "Prima casa"a avut un rol modest.
  •  Analiza caracteristicilor debitorilor dupa venit arata insa o utilizare limitata a programului de catre debitorii cu venituri reduse. Singurul aspect social pe care acest program il asigura este un acces mai mare al persoanelor tinere la achizitionarea unei locuinte, ponderea debitorilor cu varste de pana in 35 de ani fiind mai mare in acest caz.

Un alt aspect important al caracterului social al creditarii oferite prin acest program este costul relativ scazut care este asigurat, pe de o parte, prin nivelul redus al ratei dobanzii si, pe de alta parte, prin exceptarea acestor credite de la cerintele privind nivelul minim al avansului (respectiv al indicatorului credit/garantie, LTV).

  • Analiza valorii creditelor contractate arata, insa, o crestere a ponderii debitorilor care contracteaza credite prin acest program la o valoare a indicatorului LTV mult inferioara (si deci care au capacitatea platii unui avans la credit semnificativ mai mare decat cel minim solicitat de program). In aceste conditii, programul nu reprezinta decat o forma de transfer a unor sume de bani de la buget catre sectorul privat si nu o forma de crestere a accesabilitatii persoanelor fizice la obtinerea de credite in vederea achizitionarii unei locuinte.
  •  Continuarea acestui program, in conditiile in care activitatea pietei creditului s-a reluat (si chiar se apropie de o evolutie care ar putea pune probleme din punct de vedere al stabilitatii financiare), ridica probleme privind eficienta efortului bugetar.
  • Mai mult, poate produce distorsiuni in mecanismul de piata, bancile nefiind impulsionate in dezvoltarea de produse de creditare ipotecara cu risc redus in conditiile existentei acestui program care asigura un cost semnificativ mai mic datorita garantiei de 50% oferite de catre stat.
  • Riscurile la adresa stabilitatii financiare, generate de programul "Prima casa", pe langa caracterul sistemic al acestuia (in prezent acesta reprezinta o treime din creditarea acordata populatiei), sunt determinate de contributia acestuia la cresterea interdependentelor dintre sectorul bancar si cel de stat si a celor dintre ciclul de credit si cel al preturilor imobiliare (inclusiv la nivel regional), precum si de cresterea gradului de indatorare (valoarea mediana a indicatorului pentru aceste credite era de 47%, octombrie 2017).
  • In plus, asimetria pronuntata a indatorarii (persoanele cu venituri scazute si care sunt cel mai probabil si mai expuse unui soc de venit in cazul unei evolutii economice adverse au si gradele cele mai mari de indatorare) si senzitivitatea ridicata a gradului de indatorare la o posibila modificare viitoare a ratei dobanzii (o crestere cu 2 puncte procentuale a ratei dobanzii determina un avans al gradului de indatorare cu peste 10 puncte procentuale) contribuie la o crestere a riscului de credit al acestor expuneri.
  • Rata de neperformanta a acestor credite este una extrem de scazuta, dar in evaluarea riscurilor trebuie sa se aiba in vedere ca aceste credite nu au parcurs un ciclu complet de credit.
  • In plus, creditele acordate prin programul "Prima casa" ingreuneaza procesul de executare silita. Astfel, conform legislatiei, creditele acordate prin acest program guvernamental sunt garantate cu o ipoteca legala de gradul I, constituita in proportie de 50% in favoarea institutiei de credit finantatoare si de 50% in favoarea statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice.
  • In cazul in care debitorul unui credit acordat prin programul "Prima casa" nu isi onoreaza obligatiile de plata, spre deosebire de un credit care nu este acordat prin acest program, banca nu are dreptul sa initieze direct procedurile de executare a garantiei ipotecare, trebuind sa solicite ANAF derularea procedurii de executare.

Nici Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank nu vede cu ochi buni continuarea programului: „Nu văd care mai e rostul programului Prima casă. Cred că ar trebui să facă loc produselor dedicate creditării ipotecare, cum sunt cele de economisire creditare. Un avans mai mare este benefic, deoarece învață debitorii să economisească, ceea poate fi extrem de util pentru investițiile personale pe care și le-au planificat”, a spus Ionuț Dumitru, la o conferință de specialitate.

Ce recomandări a mai făcut Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială:

  • Recomandarea CNSM nr. R/1/2018 referitoare la recalibrarea programului „Prima Casă”,, prin care se recomandă Guvernului să evalueze oportunitatea recalibrării programului „Prima Casă” din punct de vedere social, prin revizuirea condițiilor de accesare a acestui program, cu menținerea unui grad de îndatorare sustenabil.
  •  Recomandarea CNSM nr. R/2/2018 referitoare la implementarea unor măsuri privind sănătatea financiară a companiilor, prin care se recomandă ca Guvernul să analizeze posibilitățile de îmbunătățire a cadrului de reglementare privind sectorul companiilor nefinanciare, după consultarea cu mediul de afaceri și cu partenerii sociali.
  • Recomandarea CNSM nr. R/3/2018 privind amortizorul anticiclic de capital în România adresată BNR, prin care se recomandă menținerea amortizorului anticiclic de capital pentru instituții de credit la 0 (zero) la sută, concomitent cu monitorizarea evoluțiilor privind îndatorarea sectorului populației.
  • Recomandarea CNSM nr. R/4/2018 privind implementarea instrumentelor macroprudenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor intermediare cuprinse în Cadrul de ansamblu privind strategia politicii macroprudențiale a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială, prin care se recomandă ca (i) Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară să implementeze, după caz, instrumentele macroprudenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor intermediare cuprinse în Cadrul de ansamblu privind strategia politicii macroprudențiale a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială, iar (ii) Guvernul să susţină politica macroprudenţială a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială, în vederea menţinerii stabilităţii financiare.