Statul va trebui să explice de ce este mai bun Pilonul I decât Pilonul II, având în vedere problemele demografice. În condițiile în care numărul celor care muncesc astăzi scade, iar al celor care ies la pensie crește, statul trebuie să ia măsuri pentru a susține natalitatea, în vederea susținerii unui trai decent la pensie, susține Dan Manolescu, președinte al Camerei Consultanților Fiscali (CCF), într-un interviu acordat HotNews.ro. Potrivit acestuia, opționalitatea Pilonului II nu va ajuta prea mult autoritățile, dacă prin această măsură ar strânge în jur de un miliard de lei, de exemplu, având în vedere anvergura sumelor de care discutăm la nivelul bugetului de stat.

Dan ManolescuFoto: Hotnews

„Asta e marea problemă. Câte pensii trebuie să plătim din sumele colectate de la cei care muncesc azi? Dacă numărul celor care muncesc azi scade, din diverse motive, iar numărul celor care ies la pensii crește, ca urmare a dezechilibrului demografic pe care îl avem în România, ca urmare a măsurilor luate în perioada anterioară ‘89, care au generat o anumită masă de populație la o anumită vârstă care va ieși la pensie, acest lucru nu poate fi rezolvat printr-un miracol. Ține de niște măsuri pe care statul ar fi trebuit să le fi luat și trebuie să le ia cu privire la demografie, cu privire la numărul de copii pe care o familie din România și-ar dori să-i aibă, să îi întrețină”, a spus Manolescu.

• Pentru a ne fi bine poimâine, nu avem încotro decât să acceptăm că mâine trebuie să ne fie un pic mai rău. Trebuie să vedem ce alegem. Alegem să ne fie bine astăzi și atât, cum pare că facem, că ne gândim strict la ce facem astăzi, și poate la prânz, da în niciun caz mâine dimineață sau poate ne gândim la mâine, la săptămâna viitoare, la ce facem peste 20 de ani, la ce face generația care acum se naște și va trebui să plătească niște pensii.

• Dacă facem calculul, ca să fie la nivel decent (pensia n.r.), nu de a asigura un trai îmbelșugat, cred că va trebui să le luăm tot salariul. Adică acele persoane să contribuie cu tot ce muncesc pentru a finanța acele pensii. E clar că bugetul va trebui din ce în ce mai mult în timp să suplinească acest deficit al fondului de asigurări sociale de pensii.

„Pare că ne îndreptăm către o decizie în care acest Pilon II devine opțional. Contează, cred, foarte mult cum se face această opționalitate. O variantă ar fi că toți cei care sunt acum în Pilonul II vor trece în Pilonul I și vor putea să opteze să treacă în Pilonul II, ceea ce ar duce la o situație în care ar fi foarte puțini cei care optează din cauza lipsei de informare, pe deoparte, a timpului scurt a unei astfel de proceduri, a lipsei de capacitate a administratorilor de fonduri care nu mai au acele rețele de agenți, care au fost la început utilizați pentru a colecta adeziuni la fondurile de administrare. Ar fi greu să meargă în teren să spună oamenii de ce ar fi avantajați de Pilonul II”, a spus Manolescu.

Cealaltă variantă, spune el, ar fi ca toți cei care sunt acum în Pilonul II pot să rămână, dacă nu iau nicio decizie, iar cei care optează să depună o cerere că vor să treacă în Pilonul I.

Aici va conta campania de informare pe care de data aceasta ar trebui să o facă statul în a explica de ce este mai bun Pilonul I decât Pilonul II.

• E greu să văd avantajele unui astfel de demers, adică care ar fi argumentele statului în a puncta acele avantaje, mai ales pentru generația care mai are 20 de ani până la pensie. Adică de ce un tânăr de până în 30-50 sau care intră acum în câmpul muncii ar fi mai atras de Pilonul I, când vedem toate problemele care sunt foarte reale în ceea ce privește demografia și efectul pe care aceasta îl va avea asupra Pilonului I de pensii.

Prin opționalitatea Pilonului II discutăm de o sumă de bani care nu ar mai trece din buget către această administrare privată în Pilonul II, ci ar rămâne în bugetul de stat. Nu s-a pus problema, din ce am văzut, la acea naționalizare de care se spunea inițial și care cred că nici nu putea fi făcută.

• Sumele sunt deja individualizate ca un cont în bancă, pe numele persoanei care a contribuit și nu cred că vor fi trecute în buget.

• Posibilitatea de a avea dreptul de opțiune nu cred că este un rău în sine, în măsura în care opțiunea este una informată și decizia este asumată de către cel care este pus în fața acestei decizii.

• Dacă discutăm de o sumă de un miliard de lei pe an care ar putea să rămână în Pilonul I ca urmare a deciziilor anumitor persoane de a trece în Pilonul I, nu mi se pare o sumă care să ajute în vreun fel bugetul, având în vedere anvergura sumelor de care discutăm la nivelul bugetului de stat.

„Pilonul I este un pilon bazat pe transfer intergenerațional. Nu discutăm de o acumulare, de randament. Discutăm de un raport al contribuțiilor plătite de cei care muncesc astăzi pentru a finanța pensiile, celor care au ieșit la pensie până astăzi. Ideea unui randament nu ține de o formulă magică a ceea ce pot să fac pe loc pentru a schimba această proporție, că ea e dată. Ea ține de un proces mult mai amplu de a genera cât mai multe locuri de muncă, cu cât mai mulți contributori în sistemul de pensii actual, care să genereze o proporție mult mai mare a celor care muncesc vizavi de pensiile care trebuiesc plătite” a explicat președintele Camerei Consultanților Fiscali.

Cotat ca un profesionist al Finanțelor, Dan Manolescu, fost secretar de stat la MFP, este fiul Mariei Manolescu, care a fost secretar de stat în aceeași instituției în perioada 2001-2004 și a condus proietul Codului fiscal al României finalizat în 2003, în urma unui efort de consultare a experților în domeniu și a mediului de business.

"Noi am negociat atunci cu doamna Manolescu și acum cu Dan Manolescu și sperăm că, dacă va avea un copil, să negociem cu el viitorul Codului Fiscal", mărturisea președintele unui jucător din Big Four, la o conferință de profil.