Guvernul pregătește o nouă amnistie fiscală. Cine, unde și cu ce rezultate a mai aplicat asemenea măsuri în Europa și SUA? O scurtă istorie recentă a ”iertării” de taxe și impozite

de Dan Popa     HotNews.ro
Duminică, 8 iulie 2018, 18:45 Economie | Finanţe & Bănci


Scurta istorie recenta a amnistiilor fiscale
Foto: sxc.hu
Prima amnistie fiscală documentată din istorie avea loc în urmă cu peste 2000 de ani. Pe celebra piatră descoperită la Rosetta (în Egipt), era notată măsura de eliberare din pușcării a tuturor evazioniștilor fiscali. De atunci și până în zilele noastre, aproape toate țările au luat asemenea măsuri, dictate de conjuncturi diferite. Potrivit unor studii publicate de FMI, asemenea amnistii fiscale sunt bune doar pe termen scurt și în anumite condiții. Ele reflectă 3 slăbiciuni majore ale țărilor care apelează la amnistii fiscale: o administrație fiscală slabă, un sistem juridic slab și o politică fiscală neadecvată (cu un sistem fiscal prea complex, de exemplu). Vezi mai jos o scurtă trecere în revistă a amnistiilor fiscale din Europa și SUA.

Aceleași studii la care făceam referire mai sus arată și că amnistiile fiscale își au costurile lor pe termen mediu și lung. De exemplu, dacă cetățenii se așteaptă la un nou program de amnistie fiscală ei vor înceta să mai achite taxele, în speranța că viitorul program în va ierta. Și, de cele mai multe ori, asemenea așteptări se auto-îndeplinesc.

În Elveția, cantonul Jura a lansat pentru prima oară o asemenea amnistie fiscală în 2010. De atunci, 1100 de cetățeni au anunțat voluntar că dețin bani în paradisuri fiscale.În total, aproape o jumătate de miliard de franci.  Cel mai tânăr are 24 de ani iar cel mai în vârstă, 97 de ani. Nu se poate face un profil comun al lor, nici după profesie nici după stare civilă sau domiciliu. Se stabilește un plafon, se zicem de 500.000 de euro. Ai averi înafara țării peste acest plafon pe care nu le-ai declarat din varii motive ? Nu-i bai! Te iertăm de 70% din plata taxelor dar adu-le în țară. Dacă nu le aduci și te prindem, faci pușcarie și ți se confiscă totul.

Franța n-a fost nici ea departe. În 2009, a înființat chiar un departament special pentru asta. Germania a trecut și ea prin amnistii fiscale. În 2012, Spania a fost oarecum nevoită să apeleze la amnistie fiscală, din cauza încasărilor slabe și a evaziunii ridicate.

Dar, să le luăm însă la rând.
  • octombrie 2015
Guvernul român anunță că va scuti şi persoanele fizice, pe lângă firme, de la plata penalităţilor stabilite pentru întârzierea la achitarea datoriilor către bugetul de stat, precum cele provenite din închirierea unor imobile sau din drepturi de autor, dar ar putea renunţa şi la o parte din dobânzile aplicate.

"A fost pe masa Guvernului un proiect de amnistie fiscală, destinat contribuabililor persoane fizice și juridice care au de plătit dobânzi și penalități de întârziere (aferente impozitelor neachitate - n.r.), să le putem șterge penalitățile dacă își vor plăti până în martie 2016 principalul și dobânzile. Mai mult, nu mai cerem garanții pentru această eșalonare", a declarat ministrul de atunci al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă.

El a arătat că, astfel, firmele pot participa la licitaţii, după ştergerea acestor penalităţi, Guvernul dorind să impulsioneze piaţa.

Ministrul a precizat că penalitățile sumelor aferente nu se vor aplica nici pentru cei care depun declarații rectificative până în martie 2016.

"Eu încerc să mai adaug ceva. Pe lângă penalitățile care se șterg, și măcar o parte din dobânzi, până la limita costului pe care îl am atunci când eu mă împrumut din piață ca stat, să poată fi șterse", a menţionat Teodorovici.

Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă companiile care înregistrează la 30 septembrie datorii la bugetul de stat vor fi scutite de penalităţile de întârziere aferente dacă achită până la 31 martie obligaţiile principale de plată, iar până la 30 iunie dobânzile aferente.

Astfel, penalităţile de întârziere aplicate pentru datoriile înregistrate vor fi anulate dacă firmele îndeplinesc o serie de condiţii, printre care stingerea, până la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală, a eventualelor dobânzi calculate până la data achitării obligațiilor de plată principale.

De asemenea, trebuie să achite datoriile principale curente, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, cu termene de plată cuprinse între 1 octombrie și 31 martie 2016.

Firmele cu datorii vor depune toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data înregistrării cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, al cărei termen maxim este 30 iunie 2016.

Prin proiectul de act normativ Guvernul intenţionează să anuleze şi penalităţile de întârziere datorate și neachitate la 30 septembrie 2015, aferente obligațiilor de plată principale cu termene de plată anterioare acestei date și stinse până atunci, cu condiţiile ca până la 31 martie firmele să stingă dobânzile aferente respectivelor obligații de plată principale şi să depună cererea de anulare a penalităţilor de întârziere până la 30 iunie 2016.
  • ianuarie 2014
Un număr de 106 de bănci elveţiene s-au înscris într-un program de amnistiere dedicat instituţiilor financiare care au ajutat clienţii americani să eludeze fiscul, potrivit procuraturii americane, relatează Bloomberg.
Peste 300 de bănci din Elveţia au avut termen până pe 31 decembrie să solicite încheierea unor acorduri cu autorităţile americane pentru evitarea proceselor, în cazul în care au cunoştinţă că au încălcat legislaţia fiscală americană.

Băncile care au optat să intre în acest program trebuie să dezvăluie cum au ajutat americanii să ascundă active, să predea date referitoare la conturile nedeclarate şi să plătească penalizări.

Pentru a încheia acorduri care să le ferească de procese băncile trebuie să plătească 20% din valoarea conturilor nedezvăluite fiscului american până la 1 august 2008, 30% pentru conturile înfiinţate între acestă dată şi februarie 2009 şi 50% pentru cele create după februarie 2009.

În 2009, Statele Unite au acuzat UBS, cea mai mare bancă elveţiană, că a ajutat cetăţeni americani să ascundă active în valoare de 20 de miliarde de dolari. UBS a evitat un proces prin recunoaşterea faptului că a favorizat evaziunea fiscală şi a plătit penalizări de 780 de milioane de dolari, dezvăluind existenţa a 4.700 de conturi.

Autorităţile americane au dat în judecată 100 de evazionişti, bancheri, avocaţi şi consultanţi, pentru delicte fiscale offshore. Cel puţin 38.000 de evazionişti au evitat inculparea prin plata retroactivă a impozitelor şi a unor penalităţi şi prin dezvăluirea băncilor şi consultanţilor offshore care i-au ajutat.
Pentru amnistiile fiscale din SUA, vezi aici detalii.
  • septembrie 2013
Germanii care au evitat plata taxelor prin plasarea veniturilor în conturi din Elveţia, îngrijoraţi de decăderea secretului bancar, au început să aducă averea acasă recurgând la metode bizare pentru a trece graniţa, precum ascunderea banilor în scutece pentru adulţi sau în lenjeria intimă.

După criza financiară mondială, băncile elveţiene au devenit ţinta unor campanii susţinute de mai multe guverne, printre care Statele Unite şi Germania, pentru a depista persoanele care nu plătesc taxe prin ascunderea banilor în conturi off-shore.

Guvernul elveţian a cerut băncilor să nu mai preia de la clienţi fonduri nedeclarate, iar autorităţile din Germania au cumpărat de la foşti angajaţi ai instituţiilor financiare din Elveţia informaţii privind clienţii germani. Totodată, temerile germanilor au fost accentuate de mediatizarea unor cazuri controversate în care diferite personalităţi din Germania, printre care preşedintele Bayern Munchen, Uli Hoeness, au fost acţionate în justiţie pentru evaziune fiscală prin utilizarea unui cont din Elveţia.

În acest context, tot mai mulţi germani se grăbesc să "repatrieze" banii din băncile elveţiene, însă nu folosesc canalele oficiale pentru a evita în continuare plata taxelor.

"Am prins un bărbat de 72 de ani care purta un corset de damă cu 150.000 de euro înghesuiţi în el. Într-un alt caz, un bărbat avea două scutece de adult şi ascunsese aproape 140.000 de euro între ele", a declarat pentru Bloomberg un purtător de cuvânt al autorităţilor vamale din districtul Loerrach, una dintre cele trei zone din landul Baden-Württemberg care au graniţă cu Elveţia.

Legea obligă persoanele care traversează graniţa cu mai mult de 10.000 de euro cash să declare sumele. În Germania, numărul cazurilor în care această regulă este încălcată a crescut de 11 ori în ultimii 12 ani. Pedeapsa constă în confiscarea a 10-25% din suma descoperită.

Germanii şi britanicii nerezidenţi în Elveţia deţineau în anul 2010 fonduri nedeclarate de 164 miliarde franci elveţieni (132 miliarde euro) în băncile elveţiene, potrivit estimărilor companiei de consultanţă Booz & Co.

De atunci, peste 36.000 de persoane s-au înscris în programul de amnistie fiscală instituit de autorităţile germane, prin care cetăţenii care ascuns bani în conturi off-shore se pot autodenunţa, plătind numai taxele aferente şi o amendă simbolică, fără alte complicaţii.

Aautorităţile vamale germane de la graniţa cu Elveţia au descoperit sume nedeclarate în valoare totală de 20 milioane euro. Numai în oraşul Lindau au fost găsite sume în valoare totală de 2 milioane euro, un bărbat fiind prins cu 25.000 de euro ascunşi într-o casă din turtă dulce.

"Un cuplu de pensionari avea bani în pantofi, iar într-un alt caz cineva acunsese banii lângă bateria automobilului. Ascunderea banilor în compartimente ascunse sub haine sau în lenjeria intimă este deja un incident comun", comentează un purtător de cuvânt al autorităţilor vamale din districtul Singen, la graniţa cu Elveţia.

Evaziunea fiscală reprezintă o temă fierbinte în campania electorală pentru alegerile generale din Germania de pe 22 septembrie. Contracandidatul Angelei Merkel, Peer Steinbrueck, a criticat Elveţia într-un discurs electoral, afirmând că nu l-ar deranja să "trimită cavaleria să lupte împotriva fraudei şi evaziunii fiscale".

Germanii constituie cel mai mare grup de turişti străini în Elveţia şi îşi pot accesa cu uşurinţă conturile în timpul vacanţelor. Astfel, practica de a ascunde banii în băncile elveţiene nu se rezumă la persoanele foarte bogate, precum şeful Bayern Munchen sau fostul CEO al Deutsche Post Klaus Zumwinkel, condamnat în 2009 pentru evaziune fiscală. Evitarea taxelor a devenit un sport naţional în Germania, fiind prezentă de la dentişti la taximetrişti, a declarat pentru Bloomberg un fost oficial al Fiscului german, care a servit timp de 30 de ani.

Pe lângă banii ascunşi prin metode bizare, autorităţile vamale germane caută şi documente care să ateste existenţa unor conturi secrete.
  • mai 2013
Parlamentul turc a adoptat o lege de "amnistie a capitalului", care reduce de la 30-40% la maxim 2% taxa percepută de stat la repatrierea averilor deţinute în străinătate, iar decizia ar putea conduce la aducerea în ţară a unor fonduri de până la 100 miliarde de euro, potrivit AFP.
Legea elimină amenzile şi taxelor ridicate impuse de autorităţi la repatrierea activelor.

În plus, statul se angajează să nu investigheze dacă averile deţinute în afara ţării au eludat în trecut plata taxelor.

Pentru a beneficia de amnistia fiscală, populaţia şi companiile trebuie să depună o declaraţie fiscală înainte de sfârşitul lunii iulie.

Legea ar putea ajuta la repatrierea în Turcia a 100-130 miliarde de dolari (77-100 miliarde de euro), afirmă experţi, citaţi de AFP.

Ankara a lansat o iniţiativă similară în 2009, pentru a limita efectele crizei financiare globale.

După doi ani de creştere economică de aproape 9%, în 2010 şi 2011, economia Turciei, aflată pe locul al 17-lea la nivel global, a încetinit puternic anul trecut, la numai 2,2%.
  • septembrie 2010
Grecia a prezentat un program de amnistie fiscală, pentru rezolvarea unor procese vechi de până la zece ani, prin care ar putea atrage venituri de 500 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an, transmite Reuters.

Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care cazurile nerezolvate de evaziune fiscală, unele de ordinul sutelor de milioane de euro, vor putea fi închise rapid.

"Trebuie să existe un nou început. Există 2,5 milioane de cazuri, de-a lungul unui deceniu", a declarat premierul George Papandreou, într-o şedinţă de Guvern.

Executivul de la Atena anticipează că în urma măsurii ar putea atrage în acest an venituri de circa 500 de milioane de euro.

Autorităţile elene fac eforturi să reducă în acest an deficitul bugetar cu 5,5 puncte procentuale, la 8,1% din PIB, pentru a primi în continuare fonduri din programul de 110 miliarde de euro din partea UE şi FMI convenit în luna mai.

Măsurile de austeritate, inclusiv reducerea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, au agravat recesiunea, respectiv veniturile statului.

În primele opt luni, veniturile bugetare nete au crescut cu numai 3,3%, comparativ cu o ţintă anuală de 13,7%, în pofida majorării unor impozite, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată.

Peste 150.000 de procese de evaziune fiscală îşi aşteaptă rezultatul în justiţie, 1,3 milioane de greci având datorii la stat de peste 30 miliarde de euro.

Un proces de acest tip poate dura între şapte şi zece ani, iar autorităţile fiscale nu pot verifica mai mult de 3% din cazurile anuale.

Guvernanţii consideră că noua lege va permite contribuabililor să construiască o relaţie de încredere cu autorităţile, dar criticii susţin că legea va încuraja evaziunea.

Programul nu se va aplica companiilor listate la bursa din Atena, celor cu vânzări anuale de peste 20 de milioane de euro, operatorilor de transporturi navale, marilor holdinguri imobiliare şi moştenirilor.
  • decembrie 2009
Guvernul italian a decis prelungirea unui program de amnistie fiscală până în aprilie 2010, fondurile aduse deja bugetului de această facilitate fiind estimate la 4-5 miliarde de euro, a anunţat ministrul Economiei, Giulio Tremonti, citat de AFP.

În schimb, guvernul a decis majorarea impozitului pe care trebuie să îl plătească italienii care vor să beneficieze de acest program.

Italienii au avut posibilitatea, de la 15 septembrie, să repatrieze fondurile depuse în străinătate în vederea evaziunii fiscale, sau să păstreze conturile dacă acestea se află în ţări care fac schimb de informaţii cu Italia, urmând să plătească un impozit echivalent, în medie, cu 5% din sumă.

Până la sfârşitul lunii februarie, impozitul va fi echivalent cu 6% din suma declarată, iar până la sfârşitul lui aprilie de 7%.

Italienii au declarat averi de 95 miliarde euro deţinute ilegal în conturi offshore, în cadrul programului de amnistie fiscală introdus de guvernul de la Roma, valoare care depăşeşte cele mai optimiste aşteptări ale autorităţilor, transmite Reuters.

Ministerul italian al Finanţelor a anunţat marţi, într-un comunicat, că 98% din bani au fost deja repatriaţi, analiştii estimând că cea mai mare parte din sumă a mers către zona băncilor mici şi mijlocii.

Programul de amnistie fiscală s-a încheiat pe 15 decembrie şi a provocat tensiuni diplomatice între Italia şi Elveţia, deoarece a permis italienilor să declare activele deţinute ilegal în străinătate fără să sufere sancţiuni penale, suportând doar o taxă de 5%.
  • iulie 2009
Amânarea la plată a datoriilor bugetare acumulate de firme în contextul crizei economice nu reprezintă o amnistie fiscală, ci constituite o măsură anticriză de sprijinire a companiilor, declara premierul Emil Boc.
"Nu este vorba de amnistie fiscală, este o vorba de o măsură anticriză. Ajutăm firmele care, la data de 30 spetembrie 2008, nu aveau niciun fel de datorie la bugetul de stat, erau buni platnici, dar datorită efectelor crizei economice, au acumulat datorii, iar astăzi sunt în fază de executare silită", a spus Boc, la Realitatea TV.
Guvernul a decis prin ordonanţă de urgenţă, ca firmele să poată beneficia de amânarea la plată pe o perioadă de şase luni a obligaţiilor către stat, acumulate după 30 septembrie 2008, pe fondul crizei financiare, dacă anterior acestei date au achitat la timp datoriile, cu condiţia să plătească obligaţiile curente.

În ordonanţa aprobată de Guvern şi obţinută de MEDIAFAX este prevăzut însă că firmele sunt obligate să prezinte şi o garanţie pentru a beneficia de această facilitate.
Astfel, firmele care vor solicita amânarea la plată a datoriilor bugetare pe o perioadă de şase luni vor fi obligate să garanteze rambursarea ulterioară a obligaţiilor restante printr-o scrisoare de garanţie bancară şi/sau imobiliară, care să acopere sumele amânate la plată, precum şi majorări de întârziere
  • noiembrie 2008
Preşedintele PSD de atunci, Mircea Geoană, a declarat în cadrul unei întâlniri cu studenţii Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, că social-democraţii analizează posibilitatea introducerii, după alegeri, a unei amnistii fiscale limitate pentru cei ce-şi aduc veniturile în legalitate.

Geoană a spus că, pentru evitarea efectelor crizei financiare mondiale, nu este suficient un simplu plan anti-criză, ci este nevoie de "un adevărat big-bang", care să constea în stimularea economiei pe termen scurt, investiţii guvernamentale masive şi o amplă reformă a statului.
Liderul PSD a vorbit, pe marginea acestui plan, despre intenţia PSD de a subvenţiona dobânda pentru creditele IMM-urilor, de a elimina impozitul pe dobânda bancară pentru persoanele fizice şi IMM-uri şi de a garanta în totalitate depozitele bancare ale populaţiei.

Geoană a spus că soluţia pentru depăşirea crizei nu constă în majorarea salariilor, cum propune actualul Guvern, el subliniind că PSD va impune, dacă va ajunge la guvernare, majorarea salariului minim pe economie la 1000 lei, creşterea burselor la nivelul salariului minim, acordarea unei alocaţii de 200 lei până la vârsta de 18 ani şi majorarea pensiilor, până la corelarea lor cu coşul minim de consum şi salariul minim garantat.

În acelaşi timp, vorbind despre facilităţile fiscale pe care un eventual guvern PSD le va lua, Geoană a spus că social-democraţii analizează posibilitatea de a introduce o amnistie fiscală pe termen limitat pentru cei care îşi aduc la suprafaţă, în legalitate, veniturile şi câştigurile.

Preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat la rândul lui la Snagov, la un miting electoral, că propunerea liderului PSD Mircea Geoană privind amnistia fiscală, după alegeri, reprezintă doar o "invitaţie la corupţie" şi un mesaj către firmele care dau bani PSD şi PNL în campanie.
Boc a acuzat "coaliţia PSD-PNL aflată la putere că în ultimii doi ani guvernează prin abuzuri, nesimţiri şi sfidarea cetăţenilor care muncesc cinstit".

"Asa înseamnă să îi ştergi de datorii pe cei care au la bugetul de stat mulţi bani de dat. Ce face Geoană şi PSD-ul nu este altceva decât o invitaţie la corupţie şi reconfirmă încă o dată că PSD este partidul corupţiei generalizate, aşa cum a fost şi în perioada 2001-2004", a spus Emil Boc.

Preşedintele PDL a ţinut să explice "ce înseamnă de fapt această amnistie fiscală", în termeni populari: "Înseamnă aşa: «Mă proştilor, mă fraierilor care plătiţi impozite şi taxe, voi plătiţi-le, că ăia care sunt de-ai noştri, de la PSD şi PNL, îi scutim după ce ajungem la putere. Adică daţi-ne banii nouă, acum în campanie, voi firmele astea care aveţi datorii, că după ce ajungem la guvernare mai dăm noi o ordonanţă şi vă ştergem toate datoriile»".
El a mai spus că "aceasta este, de fapt, adevărata faţă a PSD - guvernare pentru ei, pentru oamenii lor, pentru grupurilor lor de putere".
  • august 2003
Partidele care susţin guvernul de coaliţie din Belgia se apropie de un consens în privinţa aplicării unui impozit de 10% în cadrul unui proiect de amnistie fiscală parţială, menită să-i încurajeze pe cetăţenii belgieni să repatrieze fondurile deţinute în conturi bancare străine, transmite Reuters.
Guvernul şi-a prezentat intenţia luna trecută, dar nu a stabilit detaliile finale. Iniţiativa belgiană urmează unor măsuri similare luate de Italia şi Germania.
"Pot accepta o rată de 10%, după cum au propus liberalii", a declarat Steve Stevaert, preşedintele Partidului Socialist, cotidianului De Morgen.

Mărimea impozitului luat în considerare de membrii guvernului belgian nu a fost cunoscută anterior.
Suma pe care Belgia speră să o obţină din amnistia fiscală nu a fost menţionată, dar se estimează că bugetul din acest an va înregistra un deficit uşor, după ce bugetul precedent a fost cel puţin singurul echilibrat din ultimii trei ani.

În Italia, impozitul este de 2,5%, iar veniturile care ar putea fi obţinute în urma acestei amnistii sînt estimate la circa 13,5 miliarde de euro pentru 2003.
Germania aplică un impozit de 25% asupra dobînzilor generate în trecut de fondurile repatriate şi prevede încasarea a aproximativ 5 miliarde de euro în urma implementării amnistiei fiscale, care nu a fost aprobată încă de Parlament.

Totodată, guvernul belgian analizează posibilitatea de a impune un impozit mai redus la fondurile repatriate dacă cetăţenii le investesc mai degrabă în economia naţională decît într-un depozit de economii.
  • iunie 2003
Guvernul german a aprobat, miercuri, un proiect de amnistie fiscală cu privire la persoanele care au evitat să plătească taxe, prin care speră să repatrieze fonduri suplimentare de aproape cinci miliarde de euro aferente investiţiilor de peste hotare, relatează Reuters.
Potrivit unui comunicat al Ministerului german al Finanţelor, investitorii vor fi obligaţi să îşi declare veniturile obţinute în perioada 31 decembrie 1992 - 1 ianuarie 2002 şi să precizeze cazurile de evaziune fiscală de care se fac vinovaţi.

 Ei vor fi scutiţi de plata amenzilor şi vor fi scoşi de sub urmărirea penală, prin plata unei taxe de 25% pe veniturile aferente fondurilor pe care le vor repatria în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2004. Taxa va creşte la 35%, în cazul sumelor aduse în ţară între 1 ianuarie şi 31 martie 2005.
Pe de altă parte, guvernul de la Berlin va creşte atribuţiile autorităţilor de control, pentru a diminua pe viitor numărul cazurilor de evaziune fiscală.
"Pe termen mediu, guvernul federal intenţionează să impună o taxă care să sporească atractivitatea pieţei germane pentru investitori", se mai arată în comunicatul Ministerului german al Finanţelor.
Estimările privind valoarea fondurilor germane depozitate în afara ţării, în special în Elveţia şi Luxemburg, variază între 300 de miliarde de euro şi 960 de miliarde de euro.
  • decembrie 2002
Anul trecut, premierul italian Silvio Berlusconi a oferit fiecărei familii italiene un calculator pentru euro. De această dată, propune o amnistie fiscală, care vizează douăsprezece taxe şi impozite, se arată în cea mai recentă ediţie a cotidianului francez Le Monde.
Cu condiţia plăţii unei sume fixe, în general puţin importantă, administraţia trage o linie definitivă sub trecutul celor care au fraudat fiscul. Aceste măsuri, deja aprobate de Senat, fac parte din legea bugetară pe care Camera Deputaţilor o examinează în regim de urgenţă. Majoritatea doreşte adoptarea sa înainte de Crăciun, în timp ce opoziţia încearcă să amîne votul.

Amnistia fiscală ar trebui să-i vizeze pe toţi cei care au comis fraude. De la abonamentul TV, unde va fi suficient, de exemplu, să se plătească 10 euro pentru fiecare an neplătit şi să se regleze astfel definitiv problema, la vigneta auto, trecînd prin impozitele locale, taxa aplicată donaţiilor şi succesiunilor, cea pentru deşeurile menajere şi cea pe imobile, fără a uita infracţiunile comise în privinţa afişajului electoral. Atenţia se concentrează, însă, îndeosebi asupra impozitului pe venit.

Orice contencios aflat în curs cu administraţia fiscală, orice rectificare pentru ultimii cinci ani - dincolo de care există prescripţie - vor putea fi şterse. Va fi suficient, în acest scop, să se plătească o majorare forfetară de 18% la impozitele vărsate în fiecare an din perioada 1997-2002. Acest procentaj va putea fi diminuat la 16%, sau chiar la 13%, dacă plata luată în calcul a depăşit 10.000 sau 20.000 euro.

Oficialii promit că procedura este dintre cele mai simple. O declaraţie făcută la administraţie, prin poştă sau Internet, va fi suficientă pentru a corecta ultima foaie de impozit şi a îndepărta, astfel, orice risc de control.
Aceste măsuri constituie cea mai amplă amnistie fiscală din istoria republicană. Ele ar fi putut fi însoţite de o altă amnistie, care ar fi privit toate infracţiunile comise în materia codului de construcţii. Din cauza unei eventuale opoziţii a ecologiştilor, această ultimă amnistie a fost amînată pentru moment.
Politica amnistiei fiscale părea să aparţină trecutului, vestigiu al guvernelor democrat-creştine. Guvernul condus de Silvio Berlusconi o redescoperă însă, chiar dacă precedentele s-au soldat cu eşecuri, aducînd la bugetul de stat sume cu mult sub cele prognozate.

Ministrul Economiei, Giulio Tremonti, care jurase că nu va recurge niciodată la o amnistie fiscală, a făcut din ea, în acest an, un pilon al proiectului său de buget. Silvio Berlusconi, care citează sondaje de opinie, se arată încrezător: "60% dintre italieni o apreciază", afirmă el. Este posibil ca cetăţenii să fi înţeles că, în conjunctura actuală, amnistia este singura cale pentru a continua reforma fiscalităţii.
Guvernul speră să încaseze în urma aplicării acestor măsuri o sumă de opt miliarde de euro, au anunţat oficialităţile.
În plasa acestor măsuri de clemenţă fiscală, majoritatea parlamentară a inserat ceea ce semăna cu o amnistie penală ascunsă. Numeroase delicte cu aspecte penale şi comise pentru a frauda fiscul riscau să nu mai poată fi sancţionate. Măsura avută în vedere avea chiar şi un caracter retroactiv.

După o discuţie aprinsă în Senat, majoritatea a fost nevoită să prezinte un amendament pentru a elimina parţial ceea ce opoziţia descria drept un nou cadou pentru amicii preşedintelui Consiliului aflaţi în conflict cu justiţia. Se pare că preşedintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, a solicitat această modificare, ameninţînd că nu va semna o astfel de lege.

Această corecţie nu a calmat protestele opoziţiei şi indignarea unei părţi din opinia publică. Antonio Di Pietro, fostul judecător al operaţiunii "Mîini curate", califică aceste măsuri de amnistie drept "mită de stat".
"Mesajul pe care îl vehiculează acest guvern", rezumă Piero Fassino, secretar al democraţilor de stînga, "este că oricare cetăţean onest este prost şi că cel şiret este recompensat".

  • februarie 2000
Comisia economică a PNL a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se anulează parţial obligaţiile către bugetul de stat ale agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, în funcţie de durata de timp în care aceştia se angajează să-şi plătească datoriile, a declarat, luni, deputatul PNL Călin Popescu Tăriceanu.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă propune anularea a 67% din datorii şi a majorărilor de întţîrziere pentru agenţii economici care vor plăti restul sumei în trei rate lunare (februarie, martie, aprilie 2000), ajungîndu-se pînă la anularea a 37% din acestea pentru agenţii care achită în 12 rate lunare. Pentru a beneficia de aceste facilităţi, operatorii economici sînt obligaţi să achite integral obligaţiile bugetare curente faţă de bugetul de stat, bugetele asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, fondurile de sănătate începînd din februarie 2000 pînă la 31 ianuarie 2001.

Tăriceanu a arătat că prin acest proiect de ordonanţă se va da "o gură de oxigen" societăţilor care au intrat în dificultate din cauza evoluţiei economice, penalităţilor mari, dobînzilor extrem de ridicate şi sistemului contabil.
Deputatul PNL Sorin Pantiş a apreciat că ordonanţa va avea efect pozitiv asupra bugetului de stat şi de ea ar beneficia 90% dintre agenţii economici.
Preşedintele Comisiei economice a PNL, Dan Radu Ruşanu, a spus că ordonanţa este de fapt "o amnistie fiscală", care va duce la stimularea achitării voluntare a datoriilor către stat şi la deblocarea financiară.
Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a declarat, luni, că proiectul de ordonanţă de urgenţă, propus de Comisia economică a PNL, prin care se anulează parţial obligaţiile agenţilor economici are puţine şanse să fie promovat de Guvern.

”Nu cred că iniţiativa are şanse să fie promovată ca proiect de lege şi cu atît mai puţin ca ordonanţă de urgenţă”, a spus Remeş.
El a apreciat că proiectul de ordonanţă este criticabil pentru că agenţii economici care şi-au plătit deja obligaţiile s-ar putea considera păcăliţi. Remeş a spus că agenţii economici care ar putea beneficia de această iniţiativă sînt în special cei cu capital de stat, întrucît agenţii privaţi au fost strînşi cu uşa şi şi-au plătit din datorii.
Remeş a adăugat, însă, că proiectul are şi părţi bune pentru că ar putea determina agenţii economici să facă plăţi către bugetul de stat.

Surse utilizate în această documentare: presa elvețiană, franceză, germană, italiană, FMI, agențiile naționale de presă.


Citeste mai multe despre   










6793 vizualizari

  • +14 (16 voturi)    
    Infractorii scapa de toate obligatiile, (Duminică, 8 iulie 2018, 18:54)

    Jos_Dictatura_Dragnea [utilizator]

    asa se intampla cand poporul nu voteaza.
  • +1 (1 vot)    
    Amnistia (Duminică, 8 iulie 2018, 22:49)

    JHolden [utilizator]

    propusa de pesedeu este o gluma proasta si vine ca urmare a distrugerii OPANAF din 2016 prin care s-a ingropat orice modalitate de a ajunge la intelegere cu fiscul.
  • +4 (4 voturi)    
    partidul hotilor PDSALDEUDEMR incearca sa-si salve (Duminică, 8 iulie 2018, 23:25)

    hopsinoi [utilizator]

    fratii.

    De la cine au furat? de la tine.
  • +8 (8 voturi)    
    ... (Luni, 9 iulie 2018, 7:28)

    Elfu [utilizator]

    Discriminare fata de cei care au platit.
    Sustinerea furtului si incorectitudinii.
    Favorizarea infr.
    • +1 (1 vot)    
      :( (Luni, 9 iulie 2018, 12:20)

      Doaroparere [utilizator] i-a raspuns lui Elfu

      Corect; totul in tara asta ajuta pe aia necinstiti; cei corecti si care fac eforturi sa fie asa sunt trecuti pe randul din spate. Sper ca prostii care au votat PSD si stau ca boii in fata fiscului sa isi plateasca taxele la inceput de an sa faca la fel, ca nu are PSD bani de campanie.
  • +1 (1 vot)    
    ...frații Negoiță au fost scăpați deja... (Luni, 9 iulie 2018, 10:25)

    baligosul [utilizator]

    Se vor șterge penalitățile, majorările, dar principalul rămîne de plătit...
    Dar cei care au condus marile companii de stat care au acumulat datorii uriașe, care au avut și au un sistem uriaș format din persoane cu studii în domeniu și nu niște PFA-auri oarecare?
    Suntem pe drumul spre haos nu se pot compara un buticar sau PFA oarecare cu echipele de conducere ale companiilor de stat falimentare și care în 20-25 de ani au generat pierderi uriașe bugetului de stat, simplul fapt că au aprobat plata salariilor tarifare nete fără să plătească CAS, CASS și nu au răspuns penal pentru aceste situații arată că ,,statul" a discriminat pozitiv companiile pe care le-a avut, CFR, CNLO, CNLH, etc.
    • +1 (1 vot)    
      :) (Luni, 9 iulie 2018, 12:21)

      Doaroparere [utilizator] i-a raspuns lui baligosul

      Se pare ca Teodorovici are si el ceva datorii pe la stat.......
  • 0 (0 voturi)    
    Da ce comparație geniala (Luni, 9 iulie 2018, 19:08)

    Observatory [utilizator]

    Între România și SUA ....
  • 0 (0 voturi)    
    ... se va elibera de (Luni, 9 iulie 2018, 19:28)

    Dimijoarei_Obt [utilizator]

    justitie !


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version