FINANCIAL TIMES. Nouriel Roubini: Se apropie următoarea criză financiară?● THE GUARDIAN Șeful Jaguar o avertizează pe May asupra locurilor de muncă care se vor pierde, urmare a Brexit. ”Nicio fabrică auto din Marea Britanie nu va mai putea funcționa” ● LES ECHOS: Banca Națională este îngrijorată de boom-ul creditelor imobiliare ● HANDELSBLATT: Germania avansează mult mai încet în digitalizarea administrației. Experții trag alarma ● LE FIGARO: Washingtonul ameninţă Damascul cu represalii în caz de folosire a unor arme chimice la Idlib ● RZECZPOSPOLITA: Orban ține în șah creștinii din Uniune ● LE VIF: Salvini: Italia nu acceptă "lecțiile nimănui" despre migranți ● GAZETA WYBORCZA: Președintele Poloniei trimite alți șapte judecători ai Curții Supreme în pensie forțată. Lectură plăcută!
- FINANCIAL TIMES. Nouriel Roubini: Se apropie următoarea criză financiară?
Pare un moment oportun să ne întrebăm când se va produce următoarea recesiune și de ce. Extinderea globală va continua probabil în acest an și în următorul. SUA se confruntă cu deficite fiscale mari, China continuă să dezvolte politici stimulative, iar Europa e într-o perioadă de revenire. Cu toate acestea, există mai multe motive pentru care pot apărea condiții pentru o recesiune globală și o criză financiară înainte de 2020.
În primul rând, nu numai că stimulul economic actual din SUA va dispărea până în 2020, iar creșterea economică va fi mai mică de 2%.
Având în vedere că stimulul fiscal din Statele Unite se va dovedi nesatisfăcător, Rezerva Federală va trebui să continue să crească dobânda până la aproximativ 3,5% la începutul anului 2020.
Pe urmă, mai sunt și fricțiunile comerciale cu China, Europa și țările din acordul Nafta, care fricțiuni vor crește chiar dacă nu vor ajunge la un război comercial global. Aceste fricțiuni sunt doar simptome ale rivalității mult mai adânci în lupta pentru poziția de lider în domeniul tehnologiilor viitorului, dar efectul lor va fi încetinirea creșterii economice și o inflație mai mare.
Mai sunt și alte politici americane în curs de desfășurare care vor duce la o expansiune mai slabă și la o inflație mai mare. Luați, de exemplu, încetinirea investițiilor străine directe și a transferurilor tehnologice care perturbă lanțurile de aprovizionare sau politicile prin care se restricționează migrația în timp ce populația îmbătrânește.
Dacă acesta este un set de politici care dăunează Statelor Unite, în alte părți ale lumii creșterea va încetini din alte motive. China se va confrunta cu o capacitate excesivă de producție, în timp ce piețele emergente - multe dintre ele deja fragile - vor fi afectate în continuare de un dolar mai puternic și de o Chină mai puțin prosperă. Creșterea tensiunilor comerciale și ieșirea Băncii Centrale Europene din zona politicii sale neconvenționale vor adânci aceste slăbiciuni.
Apoi, mai luați în calcul prețurile activelor: în anumite cazuri am putea fi în mijlocul unor bule.
Prețul imobiliarelor, atât cele rezidențiale, cât și cele comerciale, cunosc vârfuri peste tot în lume.
Nu mai vorbesc despre politica internă americană. Donald Trump atacă deja Fed, când creșterea economică depășește 4%. Ce va face în 2020, un an electoral în care creșterea va fi de sub 1% și vom începe să asistăm la pierderi ale locurilor de muncă? Tentația va fi să creeze o criză a politicii externe, probabil. De vreme ce el a început deja un război comercial cu China și nu poate ataca o Coreea de Nord nuclearizată, singura țintă fezabilă ar fi să provoace o confruntare militară cu Iranul. Aceasta ar declanșa un șoc geopolitic, așa cum s-a întâmplat în 1973, 1979 și în 1990, ducând la o creștere ulterioară a prețurilor la petrol.
În sfârșit, odată ce această furtună se va produce în 2020, instrumentele disponibile pentru factorii de decizie vor fi limitate. Politica fiscală este împiedicată de datoria publică ridicată, iar revenirea la politicile monetare neconvenționale s-ar putea dovedi inutilă din cauza bilanțurilor umflate ale băncilor centrale.
Spre deosebire de criza de acum 10 ani, la următoarea recesiune s-ar putea ca instrumentele rămase disponibile pentru a reacționa să se dovească a fi mai puțin eficace.
- THE GUARDIAN. Șeful Jaguar o avertizează pe May asupra locurilor de muncă care se vor pierde, urmare a Brexit. ”Nicio fabrică auto din Marea Britanie nu va mai putea funcționa”
Sunt riscate zeci de mii de locuri de muncă, spune Ralf Speth, care adaugă că e aproape sigur că nici o fabrică auto din Marea Britanie va mai putea continua să funcționeze după Brexit
Cel mai mare producator de automobile din Marea Britanie, Jaguar Land Rover , a lansat un puternic atac la adresa primului minstru Theresa May , avertizând că lipsa unui acord de ieșire controlată din Uniunea Europeană ar putea duce la un dezastru pe piața locurilor de muncă din sectorul auto.
Într-o intervenție surprinzătoare de la o reuniune la nivel înalt a industriei automobilelor, organizată de guvern, el a descris ca ”îngrozitoare” perspectiva unui Brexit fără acord.
El a avertizat că un hard Brexit ar costa firma sa circa 1,2 miliarde de lire sterline pe an, ștergând orice profit și împiedicându-l să continue producția în asemenea condiții.
În aceiași termeni au vorbit și alți șefi din industrie, inclusiv cei de la Airbus și BMW.
May, care se afla în culise în timpul discursului lui Speth , nu a mai menționat cuvântul ”Brexit” în alocuțiunea ținută imediat după Speth.
Șeful Jaguar a mai subliniat că pentru el va fi mai ieftin să producă mașini în Slovacia decât în Marea Britanie. "
La comisia pentru afaceri economice din Camera Lorzilor, cancelarul Philip Hammond spune că Marea Britanie va trebui să-și îndeplinească obligațiile financiare restante față de UE dacă nu se ajunge la o înțelegere, deși suma ar trebui negociată ulterior cu Bruxelles.
Liderii țărilor din Uniunea Europeană ar putea anunța săptămâna viitoare, în cursul întâlnirii de la Salzburg, că în luna noiembrie va avea loc un summit extraordinar pe tema Brexit, data cea mai probabilă fiind 13 noiembrie, informează cotidianul The Guardian, citând diplomați și oficiali UE.
Discuțiile privind organizarea unui astfel de summit vor avea loc în cursul întâlnirii informale de la Salzburg, în cursul căreia liderii UE îl vor încuraja pe Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene, să ajungă la un acord cu premierul brxitanic.
De altfel, Barnier a declarat luni că este "posibil" și "realistic" ca UE și Marea Britanie să ajungă la un acord pe tema Brexit în următoarele opt săptămâni.
Summitul special va permite șefilor de stat și guvern din UE să pun la punct termenii unei declarații politice privind viitorul acord pe tema comerțului, securității, aviației, pescuitului și altele.
Mai mulți oficiali și diplomați UE au indicat că un astfel de anunț este așteptat, însă planul nu a fost încă confirmat.
- LES ECHOS: Banca Națională este îngrijorată de boom-ul creditelor imobiliare
Consiliul pentru Stabilitate Financiară se va uita cu mult mai multă atenție la piața creditelor pentru locuințe, declarând că evoluția pieței împrumuturilor pentru locuințe justifică o "vigilență sporită". Membrii Consiliului spun că sunt pregătiți să acționeze. În Franța, costul creditelor rămâne la cote istorice mici (1,53% în medie în iulie), pe fondul politicilor Băncii Centrale Europene, dar și ca urmare a concurenței din piața bancară, mai ales că împrumuturile pentru locuințe sunt un produs de captare a clienților pe termen lung, pe care băncile se bat cu putere.
Autoritățile vor să se asigură că băncile nu își asumă riscuri prea mari în materie de creditare ipotecară și că gospodăriile vor putea rambursa împrumuturile făcute. E drept, cele mai multe credite ipotecare sunt acordate cu dobândă fixă, ceea ce limitează riscurile legate de creșterea ratelor în cazul modificării ratelor de dobândă.
"Dacă anumite riscuri s-ar materializa, deși în acest moment nu este cazul, vom lua măsuri macroprudențiale specifice", spune guvernatorul de la Banque de France, François Villeroy de Galhau, membru al Consiliului. Sunt avute în vedere instrumente prin care să se limiteze gradul de îndatorare a familiilor care își cumpără o casă. Înaltul Consiliu a mai luat măsuri de temperare a dinamicii creditului. La sfârșitul anului trecut, a limitat expunerile băncilor asupra unor companii și a impus anumite amortizoare de capital.
Consiliul pentru stabilitate vrea să se asigure că băncile rămân puternice și că vor fi pregătite să acorde împrumuturi și atunci când condițiile economice vor fi mai puțin favorabile. Adoptarea unei astfel de măsuri este în prezent dezbătută și în Statele Unite.
- HANDELSBLATT: Germania avansează mult mai încet în digitalizarea administrației. Experții trag alarma
O administrație complet digitizată ar aduce economii de miliarde de euro. Dar este complexă și dificilă.
În Renania de Nord-Westfalia, fondatorii companiei își pot înregistra afacerea complet online din iulie. Ceea ce funcționează în Renania de Nord-Westfalia este însă o excepție absolută la nivel național. De ani de zile, datorită lipsei de competență și lipsei voinței politice, Germania ocupă doar locul 20 în UE în domeniul digitalizării administrației publice.
Cifrele de la Ministerul Federal de Interne arată că progresele înregistrate sunt foarte lente. La începutul lunii august, doar 347 dintre cele 575 de servicii administrative puteau fi oferite online.
O problemă este distribuirea responsabilităților. Ministrul federal de interne, Horst Seehofer (CSU), care este responsabilul pentru administrația publică, a demonstrat până acum un interes scăzut în procesul de digitalizare. Șeful Cancelariei Federale pare interesat, dar are pe cap multe alte treburi.
Economia însăși solicită o expansiune mai rapidă a administrației digitale. Și populația la fel.
Nu este vorba numai despre confort, ci și despre potențialul de economisire. De exemplu, companiile ar putea economisi 1 miliard de euro din costurile administrative anuale pe care le au, dacă doar o parte dintre serviciile administrative ar fi digitalizate. Choar și cheltuielile administrației de stat ar scădea cu 3,9 miliarde de euro.
Dar o administrație digitalizată pare însă un lucru foarte îndepărtat. Obținerea unei cărți de identitate online sau o comunicare digitală între autoritățile publice și companii pare ceva foarte complex, de la softul în sine până la unele legi care trebuie schimbate. De exemplu, legislația actuală încă prevede depunerea unei solicitări scrise în anumite cazuri. Cu alte cuvinte, o cerere prin email este invalidă. Sunt situații în care trebuie să te prezinți fizic pentru a obține un răspuns la o solicitare. Dar de undeva trebuie început.
- LE FIGARO: Washingtonul ameninţă Damascul cu represalii în caz de folosire a unor arme chimice la Idlib
În timp ce regimul Damasc pregătește o ofensivă majoră împotriva enclavei rebele Idlib, în nord-vestul țării, Parisul și Londra au declarat că sunt gata să intervină dacă se va recurge la arsenalul chimic.
Consilierul pentru Securitate națională al lui Donald Trump a declarat luni că Statele Unite, Marea Britanie și Franța au convenit că o nouă utilizare a armelor chimice de către guvernul sirian ar duce la un "răspuns mai puternic" decât precedentelele bomabardamente din aprilie. "
Am încercat în ultimele zile să transmitem mesajul că, dacă ar exista o a treia utilizare a armelor chimice, răspunsul ar fi mult mai ferm", a spus John Bolton. "Pot să spun că avem consultări cu britanicii și francezii care ni s-au alăturat la a doua serie de bombordamente și că sunt de acord că o nouă utilizare a armelor chimice ar avea ca rezultat un răspuns mai ferm", a continuat el.
Generalul Francois Lecointre, șeful de Stat Major al armatei franceze, a declarat joia trecută că Franța este gata să lovească din nou în Siria dacă regimul lui Bashar al-Assad va folosi arme chimice. "Suntem pregătiţi deoarece președintele Republicii și-a menținut cererea și ordinul de a fi gata să lovim dacă arma chimică va fi folosită din nou", le-a spus generalul Lecointre jurnaliștilor. "Aceste lovituri pot fi făcute ca țară, dar interesul major este de a face acest lucru cu cel mai mare număr de parteneri", a adăugat el.
Oficialii americani au afirmat în ultimele zile că au obținut dovezi că guvernul sirian a pregătit arme chimice înainte de o ofensivă asupra enclavei rebele Idlib din nord-vestul țării. Generalul Joseph Dunford, șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Statelor Unite, a declarat săptămâna trecută că are consultări zilnice cu Casa Albă cu privire la opțiunile militare, în cazul în care Siria va ignorat avertismentele cu privire la această chestiune.
Bombardamentele începute săptămâna trecută de armata siriană și aliații săi în provincia Idlib au făcut 30.000 de persoane strămutate, potrivit Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCH) al ONU, care a spus că se teme de "cel mai grav dezastru umanitar" din secolul XXI, în caz de ofensivă împotriva ultimului mare bastion insurgent din Siria. Cu sprijinul Rusiei și Iranului, Damascul planifică o ofensivă masivă pentru a recucera Idlib și zonele adiacente din provinciile Latakia, Hama și Alep, unde trăiesc la trei milioane de oameni. Tirurile de mortiere şi de rachete s-au înmulţit aici de vineri, în special în nordul provinciei Hama și în zonele rurale aflate la sud de Idlib, a precizat David Swanson. (RADOR)
- RZECZPOSPOLITA: Orban ține în șah creștinii din Uniune
Votul din europarlament privind statul de drept în Ungaria poate zădărnici planul preluării de către candidatul lui Merkel a șefiei Comisiei Europene. Șeful Partidului Popular European, Manfred Weber, a amânat cât a putut de mult această decizie, cel uțin până la congresul din noiembrie de la Helsinki a celei mai mari fracțiuni din Parlamentul European. Miercuri deja, adunarea de la Strasbourg va decide dacă va cere Consiliului UE începerea împotriva Ungariei a procedurii de la art. 7 privind încălcarea regulilor statului de drept. Acest lucru este cerut într-un raport special de deputata Partidului Verzilor, Judith Sargentini.
La începutul lui septembrie, Weber, politician al CSU bavarez, și-a anunțat oficial candidatura la funcția de nou președinte al Comisiei Europene. Are sprijinul Angelei Merkel. Totul va depinde însă dacă PPE va deține după alegerile din mai anul viitor poziția de cea mai mare grupare în europarlament. Acest lucru va fi mult mai greu, dacă din această grupare va ieși Fidesz-ul lui Viktor Orban. Or, acest lucru pare inevitabil, deoarece majoritatea eurodeputaților creștini consideră că la Budapesta sunt încălcate “valorile europene”.
Weber înclină spre prudență față de Orban. În interviul pentru mediile europene de la începutul săptămânii trecute a arărtat că scoaterea de către David Cameron a conservatorilor din PPE a fost primul pas spre procesul care a condus la Brexit. În opinia sa, dacă Fidesz ar părăsi PPE, un risc similar există în cazul Ungariei și, mai amplu, al țărilor Europei Centrale.
Dar foarte mulți eurodeputați creștini, în special în țările mai mici din nordul Europei, ca Olanda, Danemarca și Suedia, consideăr că din cauza prezenței lui Orban în rândurile popularilor, alegătorii “liberali” vor renunța anul viitor la PPE.
Lucru de excepție, săptămâna trecută din această cauză cancelarul german l-a criticat pe Emmanuel Macron. În opinia sa, PPE trebuie “să-și lămurească poziția”, fiindcă “nu poate fi în același timp și pentru Orban și pentru Merkel”. Președintele francez vrea să construiească în europarlament un nou grup mare în jurul partidului său En Marche!, poate cu liberalii lui Guy Verhofstadt.
În opinia mediilor germane chiar și cancelarul consideăr că trebuie “menținut dialogul” cu Orban. Dar unul din colaboratorii ei apropiați și fost mulți ani președinte al comisiei pentru afaceri externe în europarlament, Elmar Brok, a recunoscut că printre eurodeputații CDU/CSU nu există o poziție unitară.
“Totul va depinde de cuvântarea lui Orban marți la Strasbourg. Atunci, fiecare din noi va lua o decizie. Nu există o disciplină a votului” – spune pentru “Rz”.
Neoficial, premierul ungar se va înțelege cu Weber ca în cuvântarea sa de 7 minute să fie “conciliant”, mai ales când este vorba de condițiile activității organizațiilor neguvernamentale străine în Ungaria și de finanțarea de către George Soros a Universității Central-Europene.
CDU/CSU este cea mai mare grupare în PPE. A doua o reprezintă eurodeputații polonezi din PO și PSL.
“Vom vota pentru cererea de demarare a procedurii de la art. 7, cu toate că nu există disciplină în această chestiune. Evoluția evenimentelor în Ungaria și în Polonia este similară. Tratarea Ungariei altfel decât Polonia numai pentru că Fidesz face parte din PPE, este o ipocrizie. Din această cauză suntem atacați în mod notoriu de către social-democrați și liberali. Întreg PPE a votat pentru începerea procedurii de la art. 7 împotriva Poloniei” – spune pentru “Rz” eurodeputatul PO, Janusz Lewandowski.
Această determinare nu există însă în al grup din PPE compus din deputații Partidului Popular spaniol. “Vom avea în această problemă o dezbatere în noaptea de luni spre marți” – spune pentru “Rz” purtătorul de cuvânt al grupării spaniole, Javier Jimenez.
O divizare la fel de profundă există printre cei 15 deputați republicani francezi – spun pentru “Rz” surse din Paris.
Astfel de dileme nu are Partidul Popular din Austria. Cu toate că rămâne în coaliție cu Partidul Austriac al Libertății de extremă dreapta, gruparea premierului Sebastian Kurz, se pronunță în unanimitate împotriva Ungariei.
Pentru ca rezoluția să treacă, trebuie să o sprijine două treimi din 751 de deputați. Spre deosebire însă de votul în problema Poloniei, nu este deloc sigur că va fi realizat acest quorum.
“Acest lucru nu se poate prevedea” – recunoaște Lewandowski.
Printre puținele grupuri, care și-au definit clar poziția, sunt Conservatorii și Reformatorii Europeni, din care fac parte PiS și conservatorii britanici: ei se pronunță împotriva rezoluției.
Începerea procedurii împotriva Ungariei este controversată, pentru că deși Sebastian Kurz vrea să se desprindă de Orban, tot mai multe țări, ca Austria și Italia, imită politica premierului ungar, de ex. în problema imigrației. Începerea procedurii de la art. 7 împotriva atât de multe state ar duce la paralizia Uniunii. Chiar dacă europarlamentul va adopta rezoluția împotriva Ungariei, decizia finală în această problemă aparține Consiliului UE, unde în prima etapă trebuie să se pronunțe pentru ea patru cincimi din țări. (RADOR)
- LE VIF: Salvini: Italia nu acceptă "lecțiile nimănui" despre migranți
Italia nu acceptă "lecțiile nimănui" despre migranți, a declarat ministrul de Interne, Matteo Salvini, după criticile noului Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet.
"În ultimii ani, Italia a găzduit 700.000 de imigranți, dintre care mulți sunt ilegali, și nu a primit niciodată ajutorul altor țări europene, așa că nu acceptăm lecții de la nimeni, şi cu atât mai puţin de la ONU", a declarat Salvini într-un comunicat, mergând până la repunerea în cauză a fondurilor italiene la ONU.
În primul său discurs, după ce i-a succedat iordanianului Zeid Ra'ad Al Hussein, doamna Bachelet a denunțat "zidurile" ridicate împotriva migranților și a subliniat în special decizia luată - de domnul Salvini - de a închide porturile italiene pentru navele care au salvat migranți.
"Ridicarea zidurilor, crearea în mod deliberat de a sentimentelor de frică și furie în rândul migranților, privarea migranților de drepturile lor de bază (...) și eliminarea programelor de integrare: astfel de politici nu oferă soluții durabile nimănui", dar oferă" mai multă ostilitate, mizerie, suferință și haos", a spus ea.
D-na Bachelet a anunțat, de asemenea, că o echipă se va duce în Italia pentru a evalua "creșterea accentuată a actelor de violență și de rasism împotriva migranților, a persoanelor de origine africană și a romilor".
În ultimele luni, o serie de agresiuni cu conotaţie rasistă, cu zeci de cazuri recensate de mass-media, a provocat neliniște în Italia, chiar dacă guvernul de uniune dintre Liga lui Salvini și Mișcarea 5 Stele ( M5S, antisistem) garantează că nu este nimic nou și că prioritatea sa rămâne lupta împotriva infractorilor străini.
Pentru dl Salvini, ONU "se confirmă a fi părtinitoare, inutil de costisitoare și dezinformată: poliția neagă faptul că există o alertă de rasism" în Italia.
"Vom reflecta împreună cu aliații noștri cu privire la utilitatea continuării acordării a 100 de milioane de euro (pe an la ONU) pentru a finanța risipa, furia, furtul de la o organizație care dorește să dea lecții Italiei, dar care numără printre membrii săi ţări care practică tortura și pedeapsa cu moartea", a declarat el puţin mai târziu în aceeaşi zi. (RADOR)
- GAZETA WYBORCZA: Președintele Poloniei trimite alți șapte judecători ai Curții Supreme în pensie forțată
Președintele Andrzej Duda și-a dat acordul pentru continuarea activității unui număr de cinci judecători ai Curții Supreme din 12, pe care i-a apreciat. Președintele nu a respectat hotărârea Curții Supreme, care a suspendat prevederile reformei prezidențiale a justiției, până când ele vor fi apreciate de Curtea de Justiție a UE.
“La Curtea Supremă din Polonia au sosit astăzi deciziile președintelui privind acordul pentru ocuparea mai departe a funcției de judecător al Curții Supreme. Și-a dat acordul pentru cinci judecători” – a informat marți Krzysztof Michalowski de la biroul de presă al Curții Supreme. Aceștia își pot continua activitatea după împlinirea vârstei de 65 ani. Timp de încă trei ani vor fi judecători activi ai Curții.
Pentru șapte din cei 12 judecători apreciați nu și-a dat acordul, astfel ca ei sunt pensionați înainte de termen. (RADOR)
