Financial review. Prima pagină a presei străine. Conferință timidă la Salzburg.Interviu cu Guvernatorul Bundesbank. Dedesubturile războiului comercial. Planul britanic este mort, spune Tusk

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 21 septembrie 2018, 4:37 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
The Financial Times: Conferință timidă la Salzburg ● Les Echos: Puterea de cumpărare-promisiunile anului 2019 ● The Guardian: Planul britanic este mort, spune Tusk, iar Macron îi numeşte mincinoşi pe adepţii Brexit-ului ● Handelsblatt: Interviu cu Guvernatorul Bundesbank. ”Adesea uităm că un deficit fiscal de 3% din PIB e considerată o limită superioară, iar vremurile bune trebuie folosite pentru a compensa viitoare situații de criză” ● Le Temps: Dedesubturile războiului comercial ● The Washington Post: Credeţi că războiul lui Trump la adresa statului de drept e rău acum? Aşteptaţi puțin...
Lectură plăcută!
  • THE FINANCIAL TIMES: Conferință timidă la Salzburg




Liderii UE discută vechi argumente privind repartizarea poverii migrației.

 Cei 28 de lideri ai UE s-au așezat miercuri seară la masa de gală în decorul dramatic al auditoriului Felsenreitschule, iluminat în nuanțe portocalii, acolo unde de obicei cântă orchestre cu ocazia festivalului anual de la Salzburg.
Imaginea e impunătoare, însă poate că denotă și un ușor iz de conclav al anti-eroilor din organizația Spectre din seria de filme cu James Bond - sau, după cum remarca un comentator de pe internet, cu camera de război din filmul Dr Strangelove.

Aceste dineuri au început să se tot lungească, mai cu seamă atunci când - la fel ca noaptea trecută - migrația se află pe agenda discuțiilor. Cancelarul austriac Sebastian Kurz semnalase anterior posibile dificultăți în cadrul convorbirilor, în primul rând legate de propunerea de luna aceasta a Comisiei Europene de a înființa o forță de grăniceri UE cu 10.000 de oameni până în 2020. Unele țări, inclusiv Olanda, se întreabă dacă o forță atât de mare e necesară, în vreme ce altele - cum ar fi Spania și Italia - sunt îngrijorate că detașarea unei forțe UE va amenința suveranitatea națională.

La eveniment, un diplomat a declarat că discuția - calificată de el drept „una, în sfârșit, civilizată” în privința migrației - nu a atins decât tangențial chestiunea. Se pare că cel mai mult au fost discutate, din nou, argumente mai vechi despre cum poate fi redistribuită mai bine povara migrației. Un oficial prezent a mai prins inimă ca urmare a faptului că discuția a fost măcar anostă: „câteodată, plicticos înseamnă bun”.
Într-un final, spre sfârșitul dineului, a venit și momentul Theresei May, când a putut vorbi despre Brexit. I-au fost rezervate 10 minute, pe care nu le-a depășit. George Parker a scris mai mult despre discursul ei.
Ceilalți 27 de lideri vor relua dezbaterea despre Brexit la prânzul de mâine - cu ea absentă din încăpere.

Europarlamentarii - inclusiv mulți din Partidul Popular European (PPE) al lui Orban - au votat săptămâna trecută activarea așa-zisei proceduri disciplinare de Articol 7, prin care ceilalți 27 de membri UE vor investiga acuzațiile aduse Budapestei.
Joseph Daul, președintele PPE, a tratat miercuri expeditiv o întrebare privind posibilitatea ca PPE să ia curând măsuri pentru a expulza partidul liderului ungar, Fidesz. „Presa nu mă poate forța să-l dau afară”, le-a dat replica dl Daul jurnaliștilor.
El a admis că dl Orban „nu [e] o persoană comodă”. Însă el a precizat că se acordă prea puțină atenție altor țări în care e posibil să existe violări ale statului de drept, cum ar fi Malta, Slovacia și - în special - România (subl. mea- DP)
„Statul de drept trebuie să fie respectat, după cum o știm cu toții”, a declarat el, precizând că PPE examinează în prezent oportunitatea de a-și amenda statutul pentru a include condiții mai stricte privind statul de drept. „Însă problema pe care o avem noi este aceea că vorbim doar despre Viktor Orban, iar pe toți ceilalți îi lăsăm deoparte.”

În articolul de deschidere, ziariștii FT notează că Theresa May a fost avertizată de liderii UE la summitul de joi că planul ei privind Brexit "nu va funcționa". Presa din Regatul Unit titrează dealtfel pe prima pagină ”May, umilită de liderii europeni”.

Aliații prim-ministrului britanic au sperat că UE va folosi acest summit informal de la Salzburg pentru a o încuraja cu privire la planul ei de ieșire din UE și a o ajuta astfel să se descurce în  controversatele discuții cu euroscepticii de acasă.

Însă Donald Tusk, președintele Consiliului European i-a respins planul. ”Cadrul sugerat pentru cooperarea economică nu va funcționa, pentru că riscă să submineze piața unică", a spus Tusk.

La fel a vorbit și președintele Franței, Emmanuel Macron, unul dintre cei mai puternici critici ai planului Theresei May. "Brexitul ne arată un lucru: nu este ușor să ieșim din Uniunea Europeană. Nu se poate ieși făcă costuri. Nu se poate ieși fără a suporta consecințe."

De asemenea, dl Tusk a făcut presiuni asupra premierului britanic, anunțând că "momentul adevărului" în discuțiile privind Brexit ar putea avea loc la summitul de la Bruxelles din 18 octombrie, moment va dori să vadă un progres în problema frontierei irlandeze .

Doamna May a avertizat că este gata să conducă procesul de ieșire a Marii Britanii din UE și în lipsa unui acord. "Facem tot ceea ce este necesar pentru a reuși să părăsim UE, indiferent de circumstanțe", a spus ea.

Ea nu a lăsat loc pentru un al doilea referendum. "Plecăm pe 29 martie 2019", a spus ea.

Convoiul premierului britanic a părăsit orașul Salzburg la câteva minute de la încheierea unei scurte conferințe de presă, îndreptându-se casă, unde mediul politic e la fel de neiertător.

  • Les Echos: Puterea de cumpărare-promisiunile anului 2019


Guvernul pariază pe creșterea puterii de cumpărare a francezilor, va urmare a aplicării măsurilor fiscale și sociale de anul viitor.

Între creșterea prețurilor la combustibili și problema pensionarilor care nu ar trebui ”enervați”, potrivit terminologiei prezidențiale, datele sugerau scăderea cu până la jumătate a puterii de cumpărare. Un pericol pentru guvernanți, care urmăresc contrariul. Luni ar putea fi prezentat proiectul de buget pentru anul 2019, care va anunța probabil vești bune pentru bugetele gospodăriilor franceze.
Potrivit unui studiu (studiul poate fi citit aici- link) realizat de Observatorul Francez al Condițiilor Economice (OFCE), consultat de "Les Echos", va exista o creștere a puterii de cumpărare, după ce aceasta a stagnat în 2018. Creșterea ar putea fi de 0.3%, potrivit informațiilor noastre.

"Vor exista multe măsuri  consistente care să ducă la creșterea puterii de cumpărare, ceea ce este o veste bună pentru economia franceză, dată fiind încetinirea economiei din această vară", a declarat un oficial de la Bercy.
Încă de anul trecut, echipa lui Edouard Philippe dădea asigurări că bugetul pentru 2018 va fi în favoarea creșterii puterii de cumpărare, dar acest mesaj s-a estompat rapid după luarea deciziei de reducere în două etape a contribuțiilor angajaților , astfel încât atât INSEE cât și OFCE  spuneau că nu au cum să ducă la o putere de cumpărare mai mare. Acum, studiul OFCE pare de acord cu această tendință ascendentă.

"Efectul asupra puterii de cumpărare a Legii finanțelor din 2019 va fi unul pozitiv, dar va depinde și de venitul gospodăriei. Vor fi câștigători , dar și perdanți ", avertizează Mathieu Plane, economist OFCE, unul din autorii studiului.
Măsuri pozitive sunt considerate  în primul rând, eliminarea contribuțiilor de boală și de șomaj pentru angajați și apoi eliminarea celei de-a doua tranșe din impozitul pe locuințe în toamna anului 2019.  Mai e și reevaluarea primei de activitate, alocația pentru adulți cu handicap care vor sprijini familiile în sensul creșterii puterii de cumpărare.

  • THE GUARDIAN: Planul britanic este mort, spune Tusk, iar Macron îi numeşte mincinoşi pe adepţii Brexit-ului




Preşedintele Consiliului European respinge planul britanic în timp ce preşedintele francez renunţă la drăgălăşeniile diplomatice

 Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a crescut presiunea asupra Theresei May, respingând planul guvernului britanic şi avertizând că se va ajunge la o criză în discuţiile pe tema Brexit dacă ea nu va prezenta o soluţie pentru frontiera irlandeză până în octombrie - termen limită pe care premierul britanic a spus că nu îl va putea respecta.

Ameninţarea drastică cu oprirea negocierilor a survenit în timp ce preşedintele francez, Emmanuel Macron, a renunţat la drăgălăşeniile diplomatice şi i-a acuzat pe adepţii Brexit că sunt mincinoşi. "Cei care dau explicaţii că putem trăi fără probleme fără Europa, că totul va fi bine şi că asta va aduce mulţi bani acasă, sunt mincinoşi", a spus el. "Iar asta este cu atât mai adevărat cu cât ei au plecat a doua zi pentru a nu trebui să se confrunte cu această problemă".
Comentariile au fost făcute la sfârşitul summitului liderilor europeni de la Salzburg, unde May a făcut apel la UE să facă un compromis pentru a evita scenariul ieşirii Marii Britanii în lipsa unui acord. Ea sperase să primească cuvinte calde pentru guvern, cu care să meargă la conferinţa Partidului Conservator.

Tusk, care cu câteva clipe înainte de comentariile pe care le-a făcut a avut o scurtă întrevedere cu premierul britanic, a spus reporterilor că şi el vrea să ducă la bun sfârşit convorbirile, la summitul special de la mijlocul lunii noiembrie. Dar, într-un demers menit a spori presiunea asupra premierului, el a spus că acest lucru nu se va întâmpla dacă guvernul britanic nu îşi onorează angajamentul de a găsi o soluţie salvatoare "precisă şi clară" care în orice circumstanţe viitoare să evite crearea unei frontiere dure pe insula Irlanda.
"În lipsa unei mari finale în octombrie, în sensul pozitiv al acestui cuvânt, nu există niciun motiv să organizăm o întâlnire specială în noiembrie", a spus Tusk. "Aceasta este singura condiţie în ceea ce priveşte acest posibil summit din noiembrie".

Termenul limită, stabilit pentru weekendul din 17 şi 18 noiembrie pentru problema irlandeză, este o ameninţare care planează asupra premierului May, care îi spusese şefului guvernului irlandez Leo Varadkar, cu câteva ore înainte, că ea nu crede că este posibil ca guvernul ei şi UE să ajungă la un compromis în această chestiune până la summitul din octombrie.
UE a propus ca Irlanda de Nord să rămână de fapt în piaţa unică şi în uniunea vamală, în vreme ce restul Regatului Unit se retrage. Premierul britanic insistă că nu va semna un astfel de plan, despre care susţine că ar "disloca" economic şi constituţional Regatul Unit.
Tusk a făcut de asemenea o evaluare nimicitoare a propunerilor economice din planul guvernului britanic, conform căruia Regatul Unit ar avea un manual de reguli comun cu UE pentru mărfuri şi ar beneficia de comerţ neîngrădit şi o politică comercială independentă printr-un aranjament vamal personalizat.

Trebuie să fie clar că acestea sunt unele probleme în care nu suntem gata să facem compromis şi în primul rând acestea sunt libertăţile noastre fundamentale şi piaţa unică şi acesta este motivul pentru care noi rămânem sceptici şi critici în privinţa acestei părţi a propunerilor guvernului", a spus el.

Macron a respins sugestia făcută de May că propunerea guvernului este singura soluţie în afara unui scenariu fără acord. Despre propunere el a spus: "A fost un pas bun şi curajos al premierului. Dar noi toţi am fost de acord astăzi că propunerile în actuala lor formă nu sunt acceptabile, în special în domeniul economic al lor. Planul guvernului nu poate fi de acceptat sau de refuzat", a spus el.

Cancelarul german Angela Merkel a fost de acord în timpul conferinţei ei de presă că este nevoie să se facă "progrese substanţiale" la acordul privind ieşirea Regatului Unit, înaintea următoarei întruniri a Consiliului European din octombrie, pentru a netezi calea finalizării acestuia la un summit special din noiembrie. Merkel a spus că încă "mai este de făcut o bucată mare de muncă" în problema separată a viitoarelor relaţii comerciale cu Regatul Unit. UE27 este "unită în ceea ce priveşte faptul că, în chestiunea pieţei unice, nu pot exista compromisuri", a spus ea. "Nimeni nu poate aparţine pieţei unice dacă nu face parte din piaţa unică". (RADOR)

  • Handelsblatt: Interviu cu Guvernatorul Bundesbank. Adesea uităm că un deficit fiscal de 3% din PIB e considerată o limită superioară, iar vremurile bune trebuie folosite pentru a compensa viitoare situații de criză


Jens Weidmann ar dori o Europă mai unită. "Situația politică globală actuală arată că ne putem urmări mai bine propriile interese dacă suntem uniți și acționăm împreună", spune el în interviul acordat Handelsblatt. Totuși, președintele Bundesbank avertizează că uneori prioritățile sunt greșit alese.

Multe dintre propunerile care sunt puse în prezent pe masa discuțiilor duc la creșterea  suplimentară a riscurilor , în contextul în care statele nu vor să cedeze nicio bucată la ideea de suveranitate, mai spune Weidmann.

În prezent, cele 19 țări din zona euro încearcă să pună la punct noi instituții care să apere mai bine uniunea monetară împotriva viitoarelor crize. Accentul se va pune pe o eventuală extindere a Mecanismului European de Stabilitate într-un Fond Monetar European, stabilirea unor garanții financiare pentru Fondul de Rezoluție  Bancară și stabilirea unui buget al zonei euro. Se discută și de o schemă de garantare comună a depozitelor bancare

Weidmann pledează pentru o succesiune de pași. "În primul rând, ar trebui să vorbim despre domenii în care există puternice efecte transfrontaliere și care, prin urmare, ar putea fi mai bine tratate împreună, în context paneuropean", subliniază președintele Bundesbank. Acestea includ protecția climei , apărarea, securitatea frontierelor, politica în domeniul migrației și abordarea digitalizării.
Ce mai spune Guvernatorul Budesbank:

”Este adevărat că politica monetară se îndreaptă spre normalizare. Dar acesta este un drum lung , cu multe provocări și al cărui obiectiv final nu este încă foarte clar definit. Un risc pentru creșterea economică globală sunt problemele recente din piețele emergente. Uitați-vă doar la turbulențele din Argentina și Turcia. Cu toate aceste turbulențe, creșterea ar putea fi, mai puternică decât o anticipează unii, pe fondul politicii fiscal din unele state, care împinge mai puternic economia. În ansamblu, previziunile actuale indică faptul că relansarea economiei mondiale este solidă. Acest lucru se aplică în special țărilor industrializate importante”

Întrebat dacă a fost corectă decizia băncii centrale din Turcia de a ridica rata dobânzii, Weidman a răspuns: În principiu, nu comentez deciziile de politică monetară ale altor bănci centrale. Dar exemplul Turciei arată cât de importantă este independența politicii monetare. Deoarece presiunea politică evidentă asupra băncii centrale a contribuit la turbulențele valutare recente.

Ce riscuri mai vede șeful Bundesbank? ”În prezent, asistăm la noile bariere comerciale ridicate de SUA. Conflictul comercial dintre SUA și China și Europa s-ar putea agrava în continuare și să ducă la o încetinire a creșterii economice globale. Efectele acestei posibile  escaladări a disputei comerciale asupra politicii monetare nu sunt însă clare. Tarife vamale mai mari duc, în principiu, la o creștere a prețurilor de consum. Iar statele care își văd produsele tarifate în comerțul cu anumite țări și-ar putea reorienta fluxurile comerciale. Oricum, în final, toate statele ar suferi. Inclusiv SUA.

Adesea uităm că un deficit fiscal de 3% din PIB e considerată o limită superioară, iar vremurile bune trebuie folosite pentru a compensa viitoare situații de criză.  Țările ar trebui să-și creeze un spațiu fiscal care să le ajute în perioade mai grele.

Cum evaluează Weidmann evoluția din Italia? ”Presupun că noul guvern italian este conștient de angajamentul său european și că va prezenta un buget sustenabil. Nu are niciun sens să își  planifice măsuri care să nu poată fi ulterior finanțate, deoarece primele de risc pentru obligațiunile guvernamentale vor crește. Oricum, cele mai recente declarații făcute de guvern arată că merg în direcția cea bună”.

”Bundesbank consideră că este necesar ca obligațiunile guvernamentale să nu mai fie considerate pur și simplu de către bănci ca fiind cu risc zero. Unul dintre lucrurile care au accelerat criza a fost acela că băncile și statele sunt foarte strâns legate între ele, în parte și pentru că reglementările  încurajează acest lucru. Poate că un tratament mai adaptat la risc a obligațiunilor guvernamentale în bilanțurile băncilor ar fi necesar, chiar dacă ideea aceasta nu e foarte popular în toate statele”, mai spune Weidmann. Întregul interviu, aici.

  • LE TEMPS: Dedesubturile războiului comercial




Editorial. În spatele confruntării dintre Washington şi Beijing se joacă statutul Chinei ca ţară în curs de dezvoltare. Şi viitorul guvernanţei economice mondiale

Războiul tarifar dintre Washington şi Beijing cunoaşte o escaladare care ameninţă stabilitatea comerţului mondial. Dacă ar urma să aibă efectul unui bulgăre de zăpadă, unda de şoc protecţionistă ar putea pune capăt unei lungi perioade de globalizare economică cu consecinţe incalculabile. Nu suntem în această situaţie. Dar s-a creat o relaţie de forţă fără precedent între prima putere a lumii "dezvoltate" pe de o parte şi prima economie a lumii "în curs de dezvoltare" de cealaltă. Miza lui? Guvernanța economică mondială.

O ţară bogată şi săracă

Cu sau fără Trump, Statele Unite şi o majoritate a ţărilor "occidentale" sunt din ce în ce mai deranjate de creşterea puterii Chinei. Nu acţionează ea pe două planuri? E problema gigantului chinez, care este în acelaşi timp bogat şi sărac. Bogat în termeni macroeconomici şi sărac dacă ne uităm la PIB pe cap de locuitor.
Or, la OMC, în instanţele internaţionale, Beijingul se foloseşte de statutul de ţară emergentă beneficiind de clauze de protecție a pieţei sale, în vreme ce ponderea economică plasează China în poziţia de a dicta viitoarele reguli ale comerţului. Nu este "echitabil", apreciază Washingtonul. Regulile jocului trebuie să fie aceleaşi pentru toţi.
Această constatare este larg împărtăşită de europeni şi japonezi. Rămâne de văzut cum să determini China, ţara care a beneficiat cel mai mult de globalizare, să accepte să-şi deschidă mai mult piaţa. Donald Trump a ales în mod unilateral arma războiului tarifar în numele luptei contra dezechilibrelor comerciale. Este o alegere absurdă şi periculoasă. Absurdă pentru că această armă nu va reechilibra absolut nimic într-un lanţ de producţie de acum globalizat. Periculos deoarece alimentează naţionalismul.

Speranţa unui acord

Dar nu este acesta singurul limbaj pe care îl înţelege Beijingul? Guvernul chinez afirmă că vrea să riposteze la asalturile americane răspunzând cu lovitură pentru lovitură. El se crede în poziţie de forţă pentru a rezista. Xi Jinping nu-şi poate permite să pară slab în ochii susţinătorilor săi în interiorul Partidului Comunist.
Realitatea este că economia chineză suferă şi că Beijingul trebuie să-şi accelereze reformele - sau mai exact să facă ce a promis de prea mult timp fără ca aceste promisiuni să fie urmate de efecte. În acest stadiu al confruntării, rămâne speranţa că va fi găsit un acord între Washington şi Beijing după alegerile de la jumătatea mandatului în Statele Unite. Este pariul pe care îl fac pieţele. Un pariu de care depinde viitorul nostru. (RADOR)

  • THE WASHINGTON POST: Credeţi că războiul lui Trump la adresa statului de drept e rău acum? Aşteptaţi puțin...




"Nu am un procuror general. E foarte trist".
Asta a declarat preşedintele Trump pentru "The Hill" într-un interviu recent apărut. Ceea ce este ciudat, pentru că sursele mele îmi spun că Jeff Sessions soseşte dimineaţa la Departamentul Justiţiei, după care îşi petrece ziua făcând diverse lucruri precum reducerea imigraţiei şi gestionarea unei birocraţii crescânde - iar toate astea le face dintr-un birou pe uşa căruia scrie "Procuror General". Dar, evident, cuvintele-cheie sunt "eu" şi "am".
Statele Unite au un procuror general şi, indiferent care credeţi că ar fi priorităţile şi performaţele sale, postul nu exte vacant. Dar, personal, Trump nu dispune de un procuror general pentru că, în ceea ce-l priveşte, a avea un procuror general înseamnă a avea o persoană care ocupă un post care va lupta să îl apere de orice neplăceri de ordin legal.
Interviul oferă câteva din motivele frunstrării manifestate de Trump faţă de un sistem juridic care a refuzat să se transforme într-un instrument supus voinţei şi capriciilor sale. Până acum, Trump se află într-un unilateral război rece cu acest sistem - multă retorică furioasă, ieşiri ocazionale la un atac direct, limitat totuşi, dar evitând în general un adevărat război.
Dar dacă democraţii recâştigă Camera Reprezentanţilor după alegerile parţiale din noiembrie şi încep să-i facă viaţa mai grea din cauza problemelor legate de Rusia, sunt şanse ca războiul său cu Departamentul Justiţiei să devină unul nuclear.
Deşi Trump nu a transmis idei cu totul noi în acest ultim interviu, el a oferit totuşi o imagine interesantă a gândirii sale actuale. A tot repetat că ancheta pe tema Rusiei a început printr-un mandat în conformitate cu FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act - o lege din 1978, care stabileşte procedurile vizând posibila urmărire fizică şi electronică a unor persoane, precum şi colectarea schimbului de informaţii între "puteri străine" sau "agenţi ai unor puteri străine", n. red.), destinat urmăririi fostului consilier de campanie Carter Page (ceea ce este fals), şi că FBI-ul i-a spionat campania (de asemenea, fals), după care a spus următoarele:
"Dacă am făcut o greşeală cu Comey (James Comey, director FBI la acea vreme), ar fi trebuit să-l concediez înainte de a ajunge aici. Ar fi trebuit să-l concediez în ziua când am câştigat alegerile primare", a spus Trump. "Ar fi trebuit să-l concediez imediat după Convenţie şi să spun că nu-l vreau pe omul ăla... Aş fi stat mult mai bine dacă îl concediam sau dacă aş fi dat o declaraţie în care să spun că nu-l vreau acolo".

Lăsând la o parte eventuala dezamăgire provocată de faptul ca un candidat să poată concedia un director FBI, Trump ne face totuşi să presupunem că toată lumea este de părerea lui, respectiv, aceea că un procuror general trebuie să acţioneze ca o gardă de corp personală şi că, în consecinţă, Sessions - care a fost oficial de rang înalt în campania lui Trump şi care a întreţinut propriile contacte cu oficiali ruşi în timpul acelei campanii - nu ar fi trebuit să se recuze din ancheta pe tema influenței ruse asupra alegerilor de atunci.
"Iar cei mai mari duşmani ai mei, adică nişte oameni care, ştiţi, se află de partea opusă în multe privinţe, inclusiv din punct de vedere politic, au spus că nu a fost just lucrul pe care l-a făcut (respectiv, recuzarea)".

În treacăt fie spus, nimeni din afara cercului lui Trump sau în afara oamenilor de la Fox News nu crede că Sessions "nu a fost îndreptăţit" să se recuze. Dar asta oferă o imagine mai profundă a gândirii lui Trump. El este constant preocupat de conceptul de justeţe, pe care este înclinat să-l definească drept orice ar fi bun pentru Trump. Se plânge regulat că el sau oamenii la care ţine sunt trataţi în mod nedrept, de obicei, atunci când sunt traşi la răspundere pentru vreun matrapazlâc.

Trebuie să subliniem totodată că, dacă Trump s-ar fi obosit măcar să pretindă că ancheta pe tema Rusiei trebuie făcută cu profesionalism şi obiectivitate, el ar fi fost de acord că nu contează dacă eşti cercetat de procurorul general, de adjunctul acestuia sau de oricare alt oficial. Singurul motiv pentru care "nu ar fi just" ca Sessions să respecte regulile Departamentului şi să se recuze din ancheta pe tema Rusiei ar fi că asta ar însemna că nu-l poate proteja pe Trump.

E vorba despre nişte lucruri deja cunoscute, dar ele ne reamintesc faptul că, pentru Trump, toate astea - ancheta pe tema Rusiei, identitatea persoanelor aflate în fruntea Departamentul Justiţiei - sunt nişte lucruri extrem de personale. Atunci când simte că i se face o nedreptate sau că cineva i se opune, el ripostează. Iată de ce, începând din noiembrie, războiul său rece cu Departamentul Justiţiei s-ar putea înfierbânta.
Trump crede deja că în Departamentul Justiţiei există o conspiraţie menită să îl submineze - este ceea ce el numeşte "cancerul ţării noastre" - iar el a făcut anumite lucruri, cum ar fi ordinul vizând dezvăluirea unor documente despre care crede că vor pune în încurcătură departamentul. S-ar putea ca, anul viitor, el să găsească nişte căi de a-l urmări la care noi nici măcar nu ne-am gândit încă. Va fi speriat, furios şi disperat, aşa că nu se ştie ce-ar putea să facă.(RADOR).







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2141 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by