Despre cum influența Statului face din depozite cele mai sigure investiții

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Marţi, 25 septembrie 2018, 11:15 Economie | Finanţe & Bănci


Statul si bursa, ca doi copii in care unul construieste un castel de nisip, iar celalalt îl darama
Foto: Pixabay
​Participam în prima jumătate a acestui an la un eveniment organizat de Bursa de Valori București cu privire la educația financiară. În sală erau mulți școlari cărora un trainer al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) încerca să le arate ce pot face cu banii pe care îi economisesc. El a dat exemplul unui supermarket în care în loc de alimente sunt produse financiare. Mare parte din timp le-a vorbit copiilor despre produsele de asigurare și mai puțin despre bursă. Când vorbim de piața de capital, mare parte din timp a fost dedicată societăților de investiții financiare (SIF). L-am întrebat, la final, de ce nu a vorbit și despre fondurile de investiții, dar a spus că ar fi fost complicat să facă asta, deși e mai simplu. Dacă luăm exemplul dat de acel trainer, înseamnă că ASF este polițistul care supraveghează ca nu cumva clientul (o persoană) să fure un cod de bare de la un produs ieftin pe care să îl lipească pe unul scump în speranța că la casa de marcat angajatul nu a observat. Polițistul vede ce face pe camerele de supraveghere, are probe, doamna de la casă nu observă, iar hoțul (în cazul de față o persoană care încalcă regulile cu bună știință n.r.) pleacă cu produsul. Mai mult, polițistul se gândește că nu este o pierdere mare pentru magazin, așa că nu întreprinde niciun demers pentru urmărirea acestuia. Poate fi în cârdășie cu hoțul, poate nu.

Foarte pe scurt:
  • 42 de lei la fiecare 100 de lei economisiți de populație stau în conturi curente sau depozite la vedere, depreciindu-se odată cu creșterea inflației
  • În condițiile creșterilor de prețuri, valoarea banului scade
  • Depozitele par a rămâne cele mai sigure investiții
  • Declarațiile miniștrilor par o încercare de manipulare a pieței de capital
  • ASF pare că știe, cercetează, dar nu intervine
Când vorbim de economisire și investiții ne gândim la cât putem câștiga din plasarea banilor către un anumit produs, iar pe piață sunt multe, de la depozite, la fonduri de investiții. Ne mai gândim, bineînțeles, la comisioane, impozite către stat pentru banii câștigați și inflație, care depreciază forța banului. În aceste condiții, te gândești dacă merită să investești și în ce. Cel mai mare risc la adresa economiilor populației pare că îl reprezintă statul, exceptând depozitele bancare unde schimbările legislative au fost puține. Pe deoparte mediul privat se străduiește să inducă încredere în populație prin diferite cursuri în zona educației financiare, iar pe de altă parte intervine statul cu diferite proiecte și informații care destabilizează piața, iar unii câștigă sub supravegherea autorităților.

Să pornim cu începutul.

Am văzut recent o reclamă asiatică referitoare la sectorul bancar. Pe scurt, un copil de circa 6 ani trece într-o zi pe lângă un magazin și vede un telescop la o anumită sumă. Se uită spre instrument, știe că părinții nu-și permit să-l cumpere, așa că decide să economisească banii pe care îi primește zilnic de mâncare. În fiecare zi el trece prin fata magazinului, își vede colegii mâncând înghețată iar el “înghite în sec” și pleacă acasă introducând banii în pușculiță. Zilnic vede noi atracții, precum jocuri video, dulciuri și jucării, dar el preferă să economisească. Timpul trece și pușculița se umple. În final, fuge la magazin să-și achiziționeze telescopul. Când ajunge, observă cum suma se modifică și devine cu 40% mai mare, iar acum constată că nu-i ajung banii.

Clipul poate fi văzut aici.

Poate că este doar o reclamă, dar prezintă un principiu pe care unii nu-l conștientizează. Zilnic apar articole care spun că banii se depreciază, realitatea asta este. Cel mai des, la supermarket și în piață, aud persoanele în vârstă cum spun că „au scumpit ăștia tot”. Unii dintre ei poate că nu știu cum au ajuns să crească prețurile, dar au o oarecare idee.

Să ne uităm la cifre. Față de acum un an (din august 2017 - august 2018) prețurile au crescut cu 5,1%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Cel mai mult au crescut prețurile nealimentare, cu 6,78%, cele alimentare cu 4,15%, iar serviciile cu 2,61%.

Prețul a crescut de la începutul anului. Poate că sunt creșteri mici, lună de lună, dar ele se adună, astfel că atunci când compari cu nivelul de acum un an ajungi la cifre mari/scăderi mari. Motivele sunt multe, precum creșterile salariale și ale pensiilor care au crescut cererea de produse, mai ales din import, mai sunt prețurile volatile precum legumele, fructele și ouăle care cresc și scad în funcție de sezon, prețul internațional la petrol - o creștere a preturilor importantă, care crește prețul produselor din cauza costurilor crescute cu transportul mărfurilor, prețul energiei etc. Anul acesta, prin iarnă, probabil vom importa mai multă carne de porc pentru că am avut impactul pestei porcine, ceea ce va ridica inflația.

Poate că nu simți luna asta, nu simți nici luna cealaltă, dacă ai creșteri de 0,2-0,3% ale prețurilor, dar la anul, dacă nu ți-a crescut salariul, vei constata că nu mai poți economisi așa cum o făceai anul trecut.

Asta ne duce la economisire, iar aici revenim la reclama menționată. Datele Băncii Naționale a României ne arată că foarte mulți bani stau în conturi curente, bani care își pierd valoarea. Jumătate dintre economiile din România sunt conturi curente și depozite la vedere. Astfel, populația ține în conturi, în total, 79,4 miliarde lei, adică 42% din totalul depozitelor. Aceștia sunt bani care se acumulează în cont fără să intre în circuitul investițional. Cea mai mare parte este în lei, bineînțeles, circa 46,8 miliarde lei.
Depozitele la termen, adică produsele clasice de economisire ale băncilor, au adunat 109,4 miliarde lei de la populație. Unde ar trebui să meargă acei bani: piața de capital în mod direct sau fonduri de investiții - indirect?

Despre depozitele real negative puteți citi aici:

Intervenția statului induce, indirect, ideea de siguranță a depozitelor și nesiguranță a altor produse

Zilele trecute unele persoane din zona pieței de capital vorbeau despre neîncrederea populației în bursă, respectiv fonduri de investiții. Discutam cu un șef al unui administrator de fonduri despre faptul că ASF nu a intervenit, până acum, asupra celor care manipulează piața. Aici nu ne referim la faptul că o persoană a crescut prețul acțiunilor unei firme cu 200% pe piața secundară, de exemplu, făcând o tranzacție de 160 de lei, cazuri frecvente, ci de sume mari pe companii de stat sau private mari de pe piața principală.

Cel mai recent caz a fost în 18 iulie, seara, când Ministerul Finanțelor a publicat un proiect, nu în dezbatere publică, ci în secțiunea de comunicate, ca să nu arate că și-l asumă. El prevedea plafonarea prețului gazelor naturale din producţia internă la producători până la data de 30 iunie 2021, la 55 lei/Mwh. A doua zi, piața de capital a reacționat, iar cele două companii care au fost afectate, Romgaz și OMV Petrom, au avut parte de scăderi semnificative, de circa 5%. Tranzacțiile cu acțiuni Romgaz ridică semne de întrebare. Au depășit 42 milioane lei, în condițiile în care vara valoarea tuturor tranzacțiilor pe bursă a oscilat între 10 milioane lei și 25 milioane lei/zi. După ce s-au încheiat tranzacțiile din 19 iulie, pe data de 20 iulie MFP a șters proiectul de pe site, după ce părea că Eugen Teodorovici și-l asumă prin mai multe declarații publice. Mulți investitori se gândesc să cineva apropiat politicului a dorit să cumpere acțiuni Romgaz la un preț mic. Conform unor surse oficiale, ASF ar fi început o anchetă pentru tranzacțiile din 19 iulie, proces care se desfășoară și astăzi.

Un alt caz, care s-a petrecut anul trecut, se referă la Pilonul II de pensii. Trecând peste situația cu fosta șefă a NN Pensii, Ionuț Mișa, propus ministru de Finanțe, în ziua audierii sale anunța că Pilonul II urmează a fi desființat. Informația a fost ulterior infirmată de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus că este o prostie. Declarația a avut impact negativ în piața de capital, iar ASF a spus că investighează acest caz pentru suspiciunea de abuz de piață - manipulare. După o perioadă, ASF anunțat că a finalizat investigația privind efectele declarației ministrului de Finanțe referitoare la desfiintarea Pilonului II si a stabilit ca "piața bursiera nu a fost manipulată".

Surse din ASF spun că a fost o propunere de sancționare a ministrului Mișa, dar decizia a fost respinsă de în ședința Consiliului instituției.
 
Un alt caz, prezent și astăzi, îl reprezintă pragul la SIF-uri. Pentru cine nu știe, pe scurt, există un prag de 5% pe care persoanele îl pot deține la SIF-uri. Ce este peste, reprezintă încălcarea legii. Există suspiciuni în piață, confirmate de surse din ASF, de persoane care dețin, prin prieteni și rude, mai mult de 5% din acțiuni pentru a conduce societățile. Pentru ASF nu este imposibil să identifice acele persoane, dar consideră, probabil, că este greu de demonstrat în instanță că o persoană acționează prin interpuși, așa că așteaptă o decizie din partea Parlamentului prin care să se elimine acel prag și să se vadă care sunt persoanele ce își vor transfera acele acțiuni. Chiar dacă se va întâmpla acest lucru, ASF se va afla fix în aceeași situație, de a nu ști cum să demonstreze că acele persoane au făcut ce au făcut, așa că tot nu va întreprinde nimic.

Este greu să crezi în piața de capital românească când oficiali ai statului manipulează intenționat sau în necunoștință de cauză acțiunile bursiere. Ieri auzeam un fost client Harinvest, în cadrul unei conferințe, că nu mai are încredere în bursă și s-a refugiat în programul Tezaur și depozite bancare. În aceste condiții, normal că în condițiile unor dobânzi real negative populația va continua să meargă către depozite bancare și nu va plasa banii în acțiuni sau fonduri de investiții.

Să spunem că un investitor străin vrea să investească pe piața românească de capital. Înainte de a lua decizia, se uită să vadă ce se întâmplă în România pe zona sa de interes. Ar putea crede că statul se joacă cu bursa. Situația este asemănătoare cu a doi copii, în care unul construiește un castel de nisip, iar celălalt (Statul) îl dărâmă.

Ar ajunge la concluzia că statul intervine pentru anumite persoane, manipulează piața de capital, iar instituția care supraveghează pare că n există. El s-ar gândi: de ce să investesc pe piața asta când există un risc, din partea statului, de a-mi reduce suma investită? Are așadar, doua riscuri, unul de piață și un altul de intervenție a statului. Dacă ați fi investitor străin și v-ați uita la România, v-ați băga banii pe piața de capital?







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1961 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by