Financial review Prima pagină a presei străine: Băncile franceze își înmulțesc contraatacurile la adresa BCE. Rebeliunea contra Angelei Merkel. Theresa May: "Sigur că ascult ce-mi spune preşedintele american". Guvernatorul Băncii Argentinei demisionează

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 26 septembrie 2018, 6:06 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Les Echos: Băncile franceze își înmulțesc contraatacurile la adresa BCE ● Handelsblatt: Rebeliunea contra Angelei Merkel ● The Independent: Theresa May spune că are încredere în Donald Trump: "Sigur că ascult ce-mi spune preşedintele american" ● Il Sole 24 ore: Guvernul italian a aprobat noi legi împotriva migranţilor; Salvini: "Migranţii nu vor mai primi protecţie după prima condamnare" ● The Guardian: Brexit: Laburişti ar putea vota împotriva acordului lui May, afirmă Starmer ● Le Figaro: Bruxelles-ul sesizează justiţia europeană împotriva Poloniei ● The Financial Times: Salvarea democrației liberale de extreme.● Guvernatorul Băncii Naționale a Argentinei demisionează. Lectură plăcută!

  • THE FINANCIAL TIMES: Salvarea democrației liberale de extreme

Elitele trebuie să admită că proasta gestionare a economiei a contribuit la destabilizarea politică.





„Nimic în exces.” Acest motto, cunoscut și ca „media de aur”, era inscripționat pe templul antic din Delfi. O asemenea cumpătare este în special crucială pentru perpetuarea democrației liberale, care reprezintă o sinteză fragilă între libertatea personală și acțiunea civică. Astăzi, echilibrul dintre aceste două elemente are nevoie să fie restabilit.

Larry Diamond de la Universitatea Stanford a argumentat că democrația liberală are patru elemente necesare și suficiente: alegeri libere și corecte; participarea activă a oamenilor, în calitate de cetățeni; protecția libertăților civice și drepturilor omului ale tuturor cetățenilor; și un stat de drept care să-i unească pe toți cetățenii în mod egal. Caracteristica tipică a acestui sistem o constituie constrângerile pe care el le impune guvernului și, în consecință, majorității: orice victorie nu este decât temporară.

Este ușor de sesizat de ce acest sistem este atât de fragil. Astăzi, din nefericire, acest adevăr nu este doar teoretic. În raportul ei pe 2018, Freedom House, o organizație americană non-profit de prestigiu, finanțată de la bugetul federal, a afirmat că: „Democrația este în criză. Valorile pe care le întruchipează - în special dreptul de a alege conducători prin alegeri libere și corecte, libertatea presei și statul de drept - sunt sub asalt și în retragere la nivel global.” Această „recesiune democratică”, după cum a numit-o profesorul Diamond, nu se limitează doar la state în curs de dezvoltare sau foste comuniste, cum sunt Ungaria și Polonia. Angajamentul față de normele democrației liberale, inclusiv dreptul de vot și drepturi egale pentru toți cetățenii, este în retragere chiar și în democrațiile consolidate, inclusiv SUA. De ce s-a întâmplat acest lucru?

Într-o carte recentă, „The People vs. Democracy” [„Poporul contra democrației”] și într-un articol mai vechi, Yascha Mounk de la Universitatea Harvard arată că „liberalismul nedemocratic” și „democrația iliberală” amenință deopotrivă democrația liberală. În primul caz democrația este prea slabă: legăturile sociale și securitatea economică sunt sacrificate pe altarul libertății individuale. În al doilea caz liberalismul este prea slab: puterea este capturată de demagogi care cârmuiesc în numele unei majorități furioase, sau cel puțin al unei minorități apreciabile, cărora li se spune că ei sunt „adevăratul popor”. Liberalismul nedemocratic duce la un regim al elitelor. Democrația iliberală duce la un regim autoritar.

Mai mult chiar, argumentează dl Mounk, liberalismul nedemocratic - și cu precădere liberalismul economic - explică în mare măsură ascensiunea democrației iliberale: „vaste segmente de politici au fost scoase de sub incidența contestării democratice.” El exemplifică prin rolul băncilor centrale independente și prin modul în care comerțul este guvernat de tratate internaționale create prin negocieri secrete ce au loc în interiorul unor instituții inaccesibile. În SUA, a remarcat el, instanțe nealese au tranșat multe chestiuni sociale controversate. În domenii precum impozitarea, reprezentanții aleși își mențin autonomia formală. Însă mobilitatea globală a capitalului restricționează libertatea politicienilor, reducând diferențele reale dintre partidele consacrate de centru-stânga și centru-dreapta.

În ce măsură explică un asemenea liberalism nedemocratic democrația iliberală? Răspunsul este: o explică, până la un punct.
Cu siguranță este adevărat că economia liberală nu a adus ceea ce se spera de la ea, iar criza financiară a fost un șoc deosebit de grav. Scriitorul britanic David Goodhart explică în cartea sa, „The Road to Somewhere” [„Drumul către undeva”], că unul dintre aspectele acestui liberalism - migrația - i-a convins pe mulți „oameni de undeva” (adică aceia care sunt ancorați într-un singur loc) că își pierd propria țară în favoarea unor străini nepoftiți. Mai mult, instituții care reprezentau majoritatea oamenilor de rând - sindicate și partide de stânga - au încetat fie să mai existe, fie să-și mai facă treaba. În fine, politica a fost preluată de „oamenii de oriunde” - cei mobili și cu educație superioară.

Thomas Piketty apreciază că în prezent viața politică occidentală este dominată de o „stângă brahmanică” [la figurat, poate însemna și elita socio-culturală americană - n.trad.] și o „dreaptă negustorească”. Aceste grupuri pot diferi strident unul de celălalt, dar ambele sunt atașate liberalismului - social, în cazul brahmanilor, și economic, în cazul negustorilor. Iar publicul a remarcat acest lucru.

Un aspect important este acela că, dacă liberalismul nedemocratic a ajuns mult prea departe, ieșind din zona de confort a unei mari părți a electoratului, acel liberalism nu mai este doar economic: nu mai vorbim aici doar de neo-liberalism. Mai mult, el are prea puțin de-a face cu instituțiile internaționale excesiv de puternice, cu excepția celor ale UE, se poate argumenta. De fapt, prosperitatea pe care și-o doresc țările cu venituri mari este profund legată de comerțul internațional. Acest fapt, la rândul său, face obligatorie implicarea altor jurisdicții. Un viitor care nu include cooperarea internațională în privința reglementărilor sau fiscalizării transfrontaliere nu va funcționa. Și acest fapt trebuie recunoscut.

Punctul de vedere conform căruia dimensiunea economică a liberalismului nedemocratic i-a împins pe oameni către democrația liberală este exagerat. Ce este însă adevărat este faptul că liberalismul economic prost gestionat a contribuit la destabilizarea sferei politice. Acest lucru poate explica reculul naționalist din statele cu venituri mari. Totuși, acel gen de democrație iliberală pe care o putem vedea în Ungaria și Polonia, care își are rădăcinile în istoria lor specifică, nu reprezintă un deznodământ inevitabil pentru democrațiile consolidate. Îi va fi dificil lui Donald Trump să transforme SUA într-o versiune a Ungariei lui Viktor Orban.

Însă nici nu putem ignora presiunile. Democrațiilor le este imposibil să ignore nemulțumiri și neliniști ale publicului larg răspândite. Elitele trebuie să promoveze un pic mai puțin liberalism, să arate un pic mai mult respect față de legăturile care-i unesc pe cetățeni și să plătească impozite mai mari. Alternativa de a lăsa o mare parte a populației să se simtă dezmoștenită este prea primejdioasă. Este posibilă o astfel de reechilibrare? Aceasta este marea întrebare.(RADOR)

  • Guvernatorul Băncii Naționale a Argentinei demisionează
Plecarea sa, la 3 luni după ce fusese pus ca Guvernator, are loc din motive personale, spun reprezentanții Băncii Argentinei, gestul său declanșând o scădere de 5% a peso-ului și afectând de asemenea și eforturile președintelui Mauricio Macri de a restabili încrederea investitorilor .

Plecarea lui Luis Caputo vine pe fondul discuțiilor oficialilor argentinieni cu reprezentanții FMI pentru a accesa un nou acord, după ce Fondul extinsese deja un program de 50 de miliarde de dolari pentru a acoperi necesarul de finanțare al economiei argentiniene.

Investitorii sunt tot mai îngrijorați de faptul că guvernele și companiile din economiile emergente nu vor putea să-și achite datoriile de miliarde de dolari,mai ales că moneda americană continuă să se întărească.

Argentina a fost cea mai agresivă în încercarea de a stopa prăbușirea peso-ului, care a pierdut jumătate din valoare de la începutul anului. Președintele Macri a promis să reducă drastic cheltuielile, iar banca centrală a majorat dobânzile până la 60%.

Deși oficial, bancherul central a plecat din motive personale, o persoană apropiată situației spune pentru FT că relația guvernatorului cu FMI era foarte tensionată de o bună bucată de timp. Sursa a mai declarat că Luis Caputo  a cerut FMI permisiunea de a interveni direct în piața valutară, lucru care i-a îngrijorat foarte tare pe reprezentanții Fondului.

Banca centrală a declarat că este încrezătoare în semnarea viitorului acord cu FMI care să restabilească "încrederea în situația fiscală,  monetară și în cursului de schimb".

Dl. Caputo va fi înlocuit de Guido Sandleris, un economist respectat care a lucrat anterior la Rezerva Federală din Minneapolis, la banca centrală a Chile, dar și la FMI.

Într-o declarație publică, dl Sandleris i-a mulțumit dlui Macri pentru numirea sa, spunând că va depune toate eforturile în direcția stabilizării prețurilor și economiei.

FMI a declarat marți că așteaptă cu nerăbdare să "continue relația strânsă și constructivă" cu banca centrală sub conducerea dlui Sandleris.

"Personalul nostru și autoritățile argentiniene continuă să lucreze intens, având obiectivul încherii negocierile în foarte scurt timp", a declarat Gerry Rice, purtător de cuvânt al FMI.

"Caputo a fost un apărător puternic al cursului de schimb, intervențiile constante fiind în contradicție cu modul de gândire al FMI", spune Marcelo Fiorellini, managerul brazilian al băncii de investiții BTG Pactual. "De asemenea, Caputo a avut o relație foarte bună cu piața și cu sistemul bancar în general", a adăugat el.

  • Les Echos: Băncile franceze își înmulțesc contraatacurile la adresa BCE



Potrivit surselor Les Echos, Credit Agricole va contesta miercuri, în ultima zi pe care o mai are la dispoziție, amenda dată de supraveghetorul bancar european. În pagina 28 a cotidianului francez, ziariștii de la Les Echos fac un inventar ale nemulțumirilor pe care le au băncile din Hexagon la adresa BCE. Crédit Agricole nu este prima bancă franceză care a atacat în instanță o decizie a autorității europene de reglementare bancară. În ultimele luni, mai multe bănci franceze și-au unit forțele pentru a lansa o acțiune comună împotriva BCE la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a pune în discuție impactul asupra fondurilor proprii a contribuțiilor la Fondul de rezoluție unică- această rezervă financiară creată pentru a evita mobilizarea banului public în cazul unui faliment bancar.

La sfârșitul anului 2016, cele șase cele mai mari bănci franceze au apelat la CJUE pentru a contesta una din metodele utilizate de BCE la calculul unui anumit indicator. În luna iulie, Luxemburgul a declarat în mod special că "BCE a greșit și că face erori evidente de analiză". "Din punct de vedere istoric, băncile franceze și-au rezolvat discret disputele privind reglementarea, prin discuții cu autoritățile naționale de supraveghere. Dar cu BCE acest lucru nu mai este posibil", spune un avocat specializat pe segmentul bancar.

Cu toate acestea, pentru instituții, mizele financiare legate de arbitrajul de la Frankfurt sunt considerabile. Firmele de avocatură urmăresc și ele îndeaproape asemenea spețe, din care ar putea face bani frumoși.

Nu doar băncile franceze ridică însă tonul către BCE.  În martie, banca spaniolă Sabadell a contestat, de asemenea, una dintre deciziile Băncii Centrale Europene. Pentru BCE, paradoxal, acest lucru poate fi un bun semnal: Frankfurt a devenit supraveghetorul marilor bănci europene, tocmai pentru a evita potențiale ”aranjamente” între autoritățile naționale și băncile lor, aranjamente care ar putea pune în pericol stabilitatea financiară europene. Apariția unor litigii în arena publică ar putea reprezenta, prin urmare, un semn al unei independențe sporite a supraveghetorilor bancari.

  • Handelsblatt: Rebeliunea contra Angelei Merkel




Este cea mai mare înfrângere a cancelarului Angela Merkel (CDU) din ultimii 13 ani: marți, ea a asistat la prima revoltă în cadrul partidului, când colaboratorul ei apropiat a fost înlocuit de la conducerea grupului parlamentar. Deși a recomandat personal un vot pentru păstrarea lui Volker Kauder (care a condus până ieri  grupul parlamentar CDU-CSU din Bundestag) ca lider de grup, doar 112 deputați i-au urmat rugămintea, în vreme ce alți 125 au spus "nu". O asemenea revoltă nu a  mai existat în trecut, scrie Handelsblatt.

Înlocuitorul lui Kauder este deputatul de Renania de Nord- Westphalia Ralph Brinkhaus, de 50 de ani, specialist în Finanțe.

"Procedura a fost corectă, iar rezultatul trebuie respectat", explică Seehofer într-un interviuacordat Handelsblatt.

Este un moment de cotitură: pentru prima dată în istoria Uniunii , președintele a fost ales împotriva voinței liderilor de partid.  "A fost vorba de a alege între continuitate și reînnoire", a declarat vicepreședintele fracțiunii Georg Nüßlein pentru Handelsblatt. "Majoritatea a optat pentru reînnoire." Merkel i-a mulțumit și ea lui Kauder, spunând că vrea să lucreze bine și cu Brinkhaus. "Aceasta este o oră a democrației", a conchis Merkel.

''Este o revoltă contra lui Merkel'', a scris pe Twitter vicepreşedintele social-democrat al Bundestagului, Thomas Oppermann.

''Este începutul sfârşitului pentru GroKo (acronimul în limba germană de la ”marea coaliţie” formată din blocul conservator şi Partidul Social-Democrat). Autoritatea cancelarului în propriul grup parlamentar este oficial distrusă'', a estimat la rândul său deputatul liberal Alexander Graf Lambsdorff.

Volker Kauder, care a beneficiat de sprijinul Angelei Merkel pentru acest vot, este unul dintre cei mai fideli susţinători ai liderei conservatoare, a cărei poziţie a fost slăbită de o criză politică legată de înlocuirea directorului Serviciului de informaţii interne germane.

În urmă cu câteva luni, cancelarul german a avut un diferend cu ministrul de interne Horst Seehofer, contestatar deschis al politicii duse de Angela Merkel faţă de migranţi.

  • THE INDEPENDENT: Theresa May spune că are încredere în Donald Trump: "Sigur că ascult ce-mi spune preşedintele american"

Premierul a vorbit despre relaţiile sale cu liderul american înaintea reuniunii Adunării Generale a ONU de la New York


Theresa May afirmă că are încredere în Donald Trump deşi a fost rugată insistent să spună dacă asta e situaţia reală.
"Desigur, ascult ce-mi spune preşedintele american", i-a spuns dna premier lui John Dickerson, amfitrionul emisiunii CBS This Morning, după ce a fost întrebată: "Când vă spune ceva, aveţi încredere în el?". Insistând asupra răspunsului, dl Dickerson a mai întrebat-o: "Dar aveţi încredere în el?"

După o pauză, dna May a replicat: "Păi, da. Adică, am colaborat. Avem o relaţie specială. Sutem doi oameni care sunt liderii a două ţări - o relaţie pe care cele două ţări o au şi pe care au consolidat-o de-a lungul anilor".
Acest răspuns stângaci a survenit înaintea Adunării Generale a ONU din această săptămână, la care participă lideri din 130 de ţări, inclusiv dna May şi Donald Trump, şi care se vor reuni la New York.

În cursul interviului, dna May a recunoscut că a avut o serie de neînţelegeri cu preşedintele SUA, dar a evitat să spună că s-a arătat dezamăgită de reacţia lui în urma atentatelor cu noviciok de la Salisbury.

Doi ruşi, cunoscuţi sub numele de Aleksandr Popov şi Ruslan Oişirov, sunt acuzaţi că, în luna martie, ar fi încercat să omoare un fost spion, pe Serghei Skripal şi pe fiica acestuia, Iulia. Dar deşi, în urma incidentului, SUA au expulzat 60 de diplomaţi ruşi, dl Trump nu a ridicat această problemă în cursul întrevederii sale între patru ochi cu preşedintele rus, Vladimir Putin, din luna iulie.

"S-au ridicat o serie de probleme în decursul acelei discuţii", a spus dna May, după care a adăugat: "Cred că expulzarea a 60 de agenţi ai serviciului rus de informaţii a trimis în ţară un mesaj destul de clar".
Ea a adăugat: "Principalul aspect al relaţiilor speciale dintre Regatul Unit şi Statele Unite este convingerea că putem avea discuţii sincere şi deschise, iar atunci când nu suntem de acord, ne putem spune asta şi putem explica de ce nu suntem de acord. Dar, în acelaşi timp, cooperăm atât de mult în privinţa altor lucruri, care pentru noi sunt de importanţă crucială".

Ea a mai spus că nu a fost de acord cu dl Trump în privinţa acordului nuclear cu Iranul şi că va continua să colaboreze în vederea menţinerii lui.

"Statele Unite au avut o altă opinie în privinţa soluţionării problemei, iar noi nu suntem de acord cu ea", a spus dna May. "Avem opinii diferite, dar acordul este încă valabil".(RADOR)

  • IL SOLE 24 ORE: Guvernul italian a aprobat noi legi împotriva migranţilor; Salvini: "Migranţii nu vor mai primi protecţie după prima condamnare"




 Guvernul italian a aprobat în unanimitate noul decret pentru siguranţă şi migranţi. După amânarea de joi, 20 septembrie, şi o negociere cu preşedinţia asupra conţinuturilor care ar fi putut stârni îndoieli de constituţionalitate, cu o serie de modificări - unele în ultimul minut - pentru a combina cele două texte iniţiale într-o prevedere unică, "pachetul de siguranţă" are undă verde din partea Consiliului de Miniştri de la Roma.

Măsurile pentru gestionarea imigraţiei sunt tema principală din decret. "Pentru solicitanţii de azil, cererea va fi respinsă în caz de periculozitate socială sau condamnare de prim grad. Aceasta a fost una dintre medierile sugerate", a explicat vice-premierul şi ministrul de interne, Matteo Salvini, care a ilustrat măsurile într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii Consiliului de Miniştri. "Obiectivul este de a închide toate taberele de romi până la finalul legislaturii", a declarat Salvini.

Printre măsurile prevăzute în pachet se află revocarea cetăţeniei acordate străinilor aflaţi în faţa unei condamnări definitive pentru terorism internaţional şi suspendarea cererii de azil din cauze legate de ordinea publică (dispoziţia se aplică migranţilor condamnaţi în primă instanţă pentru infracţiuni, precum traficul de droguri, violenţa sexuală, violenţa faţă de agenţi de poliţie şi leziuni grave). "Vor fi şase cazuri care vor face posibilă intrarea în ţara noastră din motive umanitare: intrarea este permisă victimelor exploatării grave, din motive de sănătate, violenţă în familie, calamităţi, tratamente medicale şi acte de valoare civilă deosebită", a mai explicat Salvini. Sistemul de Protecţie pentru Solicitanţii de Azil şi Refugiaţi (SPRAR) "va continua să existe pentru refugiaţii şi minorii neînsoţiţi, adică pentru cazurile care merită să fie asistate", a afirmat Salvini.

Un comunicat transmis de Palatul Chigi a clarificat că prevederea prelungeşte de la 90 la 180 de zile durata maximă a şederii străinilor în Centrele de primire pentru repatriere şi prevede posibilitatea de a efectua lucrări în construcție sau la renovarea Centrelor de repatriere prin proceduri negociate, pentru lucrări de import inferior pragurilor comunitare pe o perioadă de trei ani.

În planurile guvernului condus de premierul Giuseppe Conte, acordul asupra migranţilor ar trebui să elibereze resurse, care ar putea fi utilizate pentru acoperirea măsurilor care vor intra în proiect. "Cei 35 de euro pe migrant alocaţi pentru găzduire vor fi revizuiţi în baza mediei europene cu o reducere netă a cheltuielilor, care va duce la o economie anuală de un miliard şi jumătate de euro", a clarificat Salvini.
"Vom continua să asigurăm sistemul de protecţie, să evităm doar abuzurile. În Italia a existat găzduire nediscriminatorie iar legislaţia a permis toate astea", a adăugat şeful guvernului, Giuseppe Conte.

În ceea ce priveşte dispoziţiile în materie de siguranţă, Poliţiei municipale i se permite utilizarea, în manieră experimentală, a armelor comune cu impuls electric. Apoi, se predispun măsuri care au ca scop combaterea fenomenului ocupărilor arbitrare de imobile, prin intermediul înăspririi pedepselor fixate faţă de promotori sau organizatorii invaziilor, dar şi cu posibilitatea de a dispune interceptări faţă de aceştia.

Decretul de lege pentru siguranţă şi migraţie cuprinde 44 de articole şi există, de asemenea, "norme împotriva mafiei şi terorismului", a adăugat Salvini. (RADOR)

  • THE GUARDIAN: Brexit: Laburişti ar putea vota împotriva acordului lui May, afirmă Starmer

Secretarul din umbră al Brexitului spune că Partidul Laburist va vota împotriva unui "Brexit cu ochii închişi" şi prezice că acordul lui May nu va trece cele şase teste pe care le are în faţă






S-ar putea ca Partidul Laburist să voteze împotriva oricărui acord la care Theresa May ar ajunge cu Uniunea Europeană, chiar dacă alternativa prezentată de ea implică o ieşire fără acord, a declarat purtătorul de cuvânt pentru probleme legate de Brexit.
Keir Starmer presimte că acordul la care premierul preconizează să ajungă în săptămânile viitoare nu va trece cele şase teste ale laburiştilor, astfel încât partidul se pregăteşte să respingă planul în parlament.

Într-un interviu acordat în emisiunea Today a postului BBC Radio 4, el a precizat: "Cred că acordul va fi unul foarte prost. Nu cred că va trece testele noastre, iar noi nu trebuie să votăm un acord despre care noi nu credem că este în interesul nostru naţional".

În discursul pe care-l va rosti astăzi la conferinţa Partidului Laburist de la Liverpool, Starmer va oficializa hotărârea partidului de a împiedica orice acord care ar duce la un "Brexit cu ochii închişi". "Dacă Theresa May se va întoarce cu un acord care nu va trece testele noastre - iar asta pare tot mai probabil - Partidul Laburist va vota împotriva lui. Fără doar şi poate".
În emisiunea de la BBC, Starmer a respins afirmaţia dnei May, potrivit căreia alternativa la acordul său ar fi ieşirea din UE fără acord. "Nu putem susţine această idee, potrivit căreia premierul se poate întoarce cu orice acord pe care l-a încropit, iar noi trebuie să votăm cu toţii indiferent cât de îngrozitor ar fi pentru că s-ar putea întâmpla ceva şi mai rău. Ăsta nu e vot adevărat.
Trebuie să existe un punct de la care parlamentul să poată spune că acordul nu e destul de bun, iar eu nu cred că există majoritate în parlament care să sprijine acordul. Nu cred că lipsa acordului ar fi consecinţa. De-asta noi lansăm şi alte opţiuni".

Într-o serie de interviuri matinale, Starmer a susţinut din nou că conducerea Partidului Laburist este unită în privinţa eventualităţii unui al doilea referendum, referendum care să includă şi opţiunea de a rămâne.

Este de aşteptat ca delegaţii la conferinţa partidului să sprijine un plan care ar duce la un nou vot care "să îngroape" cu totul Brexitul. Starmer, care a spus că ar vota pentru rămânerea în UE dacă va avea de ales, a negat existenţa vreunor disensiuni la nivelul conducerii pe tema acestui plan.(RADOR)


  • LE FIGARO: Bruxelles-ul sesizează justiţia europeană împotriva Poloniei





Comisia Europeană a deschis un nou front împotriva reformei sistemului judiciar întreprinsă de guvernul polonez.

Bruxelles-ul nu intenționează să renunţe la disputa cu Polonia asupra reformei sale judiciare. Luni, Comisia Europeană a anunțat că a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în "zilele următoare", "din cauza încălcării principiului independenței sistemului judiciar introdus de noua lege poloneză privind Curtea Supremă ". Aceasta este a treia etapă a procedurii privind încălcarea dreptului comunitar împotriva Poloniei, după scrisoarea de punere în întârziere trimisă Varșoviei în iulie și răspunsurile date de aceasta din urmă.

În comunicatul său, Comisia precizează, de asemenea, că dorește să "solicite Curții să dispună măsuri provizorii până la soluționarea cauzei". Vrea să îi vadă revenind la Curtea Supremă pe judecătorii care au plecat prematur din cauza implementării reformei și a reducerii vârstei de pensionare de la 70 la 65 de ani. Dacă CJEU publică un aviz pozitiv - pe care Comisia dorește să-l obțină "cât mai curând posibil" - 27 dintre cei 72 de judecători ai Curții Supreme Poloneze, forțați să-și părăsească posturile sau deja plecați, ar putea reveni. Și înlocuitorii lor care au depus jurământul ar trebui să fie obligați să plece. Comisia consideră că această scădere a vârstei de pensionare este "incompatibilă cu legislația europeană" și mai precis cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale.

Executivul european pare să fie gata să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a forța Polonia, condusă de naționaliștii din Partidul Lege și Justiție (PiS), să renunțe la planurile sale de reformă și să respecte statul de drept.

În decembrie 2017, Bruxelles-ul sesizase deja CJUE cu privire la proiectele privind jurisdicțiile de drept comun. În paralel cu aceste proceduri, Comisia a declanșat pentru prima dată - tot în decembrie 2017 - articolul 7 din Tratatul UE pentru "un risc clar de încălcare gravă" a statului de drept în Polonia. Schimburile care au avut loc săptămâna trecută între președintele Jean-Claude Juncker și premierul polonez Mateusz Morawiecki în paralel cu summitul informal de la Salzburg ar fi fost, prin urmare, în zadar.

Tensiunile legate de supremația legii sunt în creștere în UE. În urmă cu zece zile în urmă, deputații europeni au votat cu o majoritate de două treimi pentru a lansa articolul 7 al Tratatului european împotriva Ungariei lui Victor Orban. Această procedură este acum în mâinile Consiliului UE, care poate alege să meargă mai departe sau să nu acționeze. Fără nici o constrângere de timp, deoarece Consiliul UE este și stăpânul calendarului.(RADOR)








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1958 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by