Investitorii străini evită România. Numărul noilor firme care intră pe piața românească se află la jumătate față de acum 10 ani

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Miercuri, 26 septembrie 2018, 20:47 Economie | Finanţe & Bănci


Investitorii straini incep sa evite Romania
Foto: Pixabay
Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului reprezintă și încrederea investitorilor străini în economia românească. Cu cât sunt mai multe firme, cu atât mai bine. Numărul societăților cu capital străin înființate în România a scăzut în acest an, în primele opt luni, dar în ceea ce privește valoarea investită, aceasta a crescut. Specialiștii spun că este mai bine să fie cât mai mulți investitori, pentru că investițiile izolate sunt în general speculative. După ce dispare oportunitatea din piață, acestea se închid și repatriază sumele. Mediul de afaceri străin, prezent în România, spune că nu mai are forță de muncă disponibilă, iar multe proiecte rămân pe hârtie din cauza acestui lucru. Astfel, renunță la eventualele investiții pe care ar putea să le facă

Foarte pe scurt:
  • În primele opt luni din acest an au fost înființate cu 5,1% mai puține firme cu capital străin
  • 60 de euro din 100 euro investiți de străini au fost în București-Ilfov
  • Una din patru companii străine înființate în România, din 1990 până în 2018, are activitate în construcții
  • Disponibilitatea forţei de muncă rămâne una din criteriile importante, atunci când vine vorba de o decizie investițională
  • 30 de euro din 100 de euro investiți sunt bani împrumutați de la instituții străine

Situația de pe piața forței de muncă, infrastructura deficitară precum și cadrul legislativ impredictibil nu încurajează investițiile. Recent, reprezentantul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, Dragoș Anastasiu, spunea că multe proiecte potențiale ale investitorilor străini rămân pe hârtie, din cauza lipsei factorului uman. Cu alte cuvinte, nu se găsesc angajați, iar cei care ar fi, nu au calificarea necesară.

Situația s-a deteriorat de la începutul anului în privința noilor firme cu capital străin înființate. Cifrele pe opt luni arată că numărul a scăzut cu 5,1%, la 3.748, comparativ cu situația din aceeași perioadă a anului 2017.

Dacă ne uităm la datele de după 2008, cel mai prost an a fost 2016, dar este posibil ca în 2018 să ajungem la același nivel. Dacă în 2008, de exemplu, în România intrau peste 12.000 de firme, în 2017 abia depășeam 5.800.

Într-adevăr, a existat o creștere față de 2016, anul cel mai prost de după 1998, dar pare că în acest an vom avea un nivel la fel mic, având în vedere deprecierea de la începutul anului.

Dacă ne uităm la firme, observăm că deși în 2017 au fost mai multe companii decât în 2016, capitalul social al acestora a fost mai mic cu circa 17%, ajungând la 1,66 miliarde euro. Față de 2008, de exemplu, ne aflăm la mai puțin de jumătate, iar atunci erau aproape 4 miliarde euro.

În total, din 1990 până în 2017 au fost înființate 218.988 astfel de firme, iar cele mai multe sunt în construcții (27,2%), industrie (25,9%) și servicii profesionale (19,3%).


Printre investitorii serioși sunt și speculatorii străini

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din Româna, Iancu Guda, spune că din perspectiva investițiilor străine, este mai important sa ai o diversificare, respectiv o creștere a numărului firme, pentru că:
- reflectă creșterea generalizată a investitorilor străini în România
- efectul pozitiv este diversificat în economie în mai multe sectoare
- fiind diversificate, au o volatilitate mai mică

„Investițiile izolate (chiar dacă au valoare mare) sunt în general oportuniste (speculative). Când oportunitatea din piață dispare, dispar și capitalurile. Astfel, au risc de volatilitate mai mare și pot alimenta presiuni asupra monedei naționale la retragere (repatriere)”, a spus Guda.

Situația este următoarea, conform datelor furnizate HotNews.ro de ONRC:

În acest an au existat două luni cu investiții foarte mari, respectiv martie și aprilie. În martie au intrat capitaluri măricele pe zona intermedierilor financiare și asigurărilor, unde 7 firme au venit cu un capital social de 4,6 milioane de dolari. Este de înțeles având în vedere cerințele BNR și ASF în materie de capital. De asemenea, un alt domeniu care a atras atenția din acest punct de vedere îl reprezintă comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea vehiculelor și motocicletelor, piață pe care au intrat cele mai multe firme, 143, iar din punct de vedere al capitalului social, aceasta a reprezentat 46,6% din total, adică 5 milioane dolari. Aceste două domenii domină din punctul de vedere al capitalului social statistica pe luna martie deținând, împreună, 89% din totalul de 10,8 milioane dolari. Capitalul total al firmelor străine este mare în martie, dar de înțeles, având în vedere că reprezintă luna cu cel mai mare număr de firme nou-intrate în România din acest an.

Ei bine, în următoarea lună, în aprilie, au intrat în piață doar 477 de firme. Aproape 85% din capitalul nou-investit, de 15,2 milioane dolari, a fost al unui singur sector, respectiv transport, depozitare și comunicații, în condițiile în care au intrat 69 de firme. Din punct de vedere al ponderilor, de obicei pe acest sector intră lunar 10-15% din totalul firmelor care se înființează, dar capitalul social abia dacă are o pondere de maxim 10% din total, de exemplu, în martie fiind de 0,57%, în mai de 5,52%, iar în august - 9,2%.

Până la proba contrarie, este greu afirmat că acele firme din aprilie au venit cu intenții necurate, având în vedere că atrage atenția capitalul social mare. Ceea ce nu poate furniza ONRC este dacă acel capital este împrumutat, pentru că astfel ne putem imagina diferite scenarii.

O situație care s-a întâmplat în trecut, în România, în special în sectorul financiar, a fost împrumutarea entității nou create de către firma-mamă, urmată apoi de scoaterea profiturilor din țară cu dobândă.

Specialiștii spun că nu prea contează obiectul de activitate prin care se fac speculații. Se profită de situația pieței. Acelea nu sunt companii care gândesc pe termen lung. Au realizat randamentul dorit și s-au retras la fel cum au venit.


De unde vin investitorii străini prezenți în România

Ne-am uitat, în primul rând, la numărul companiilor. Din 1990 până acum (august 2018) au fost înființate peste 219.000 de astfel de societăți.

Cele mai multe firme străine au capital italian, peste 46.500, urmate de germane cu circa 22.400, peste 15.000 - turcești, 13.500 - ungare și 12.400 sunt chinezești. Practic, mai mult de jumătate dintre companiile străine din România vin din aceste țări.

Pe de altă parte, din punct de vedere al capitalului social, olandezii sunt fruntași cu peste 9,2 miliarde euro, austriecii pe al doilea, cu 4,88 miliarde euro, germanii pe trei cu 4,83 miliarde euro, ciprioții pe patru cu 4,7 miliarde euro și italienii pe cinci cu 2,5 miliarde euro. Aproape 60% din totalul capitalului social al companiilor străine din România este deținut de investitori din aceste țări.

Cu alte cuvinte, doi euro din zece este al olandezilor, 1 din 10 al austriecilor (la fel ca nemții și ciprioții).

Cele mai recente date, ale BNR, cu privire la acumularea investițiilor străine în economia românească arată că la finalul anului 2016 soldul era de peste 70 miliarde euro, iar dacă adăugăm datele de anul trecut și ale acestui an, până în luna iulie 2018, ar ajunge undeva la 76-77 miliarde euro. 30 de euro din 100 investiți au fost prin credite de la instituții străine. De asemenea, 60 de euro din 100 au fost investiți în București-Ilfov, restul mergând către celelalte regiuni, dar niciuna nu atinge 10%.

În topul investitorilor din punct de vedere al capitalului social apar și paradisuri fiscale precum Antilele Olandeze, locul 17, unde 15 companii dețin 503,3 milioane euro, Insulele Virgine Britanice (locul 21) cu 308,4 milioane dolari – 390 firme, Insulele Bermude (locul 27) cu 201 firme și 137,8 milioane euro și altele.


Forța de muncă este cea mai mare problemă acum

Mediul de afaceri, român și străin, se plânge de situația din piața forței de muncă de mai multă vreme.

Cel mai recent, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a făcut un sondaj în rândul membrilor de unde a reieșit că România nu mai este competitivă din punctul de vedere al disponibilității forței de muncă calificate.

Acum doi ani doar un sfert dintre respondenți reclamau probleme legate de lipsa forței de muncă. De fiecare dată când FIC a publicat rezultatele semestriale ale indicelui de percepție, am atras atenția că acest indicator se deteriorează accelerat. Acum există tot mai multe indicii din rândul companiilor membre care, coroborate cu alte date și analize publice, arată că România se confruntă cu o situație dificilă privind disponibilitatea forței de muncă.

Disponibilitatea forţei de muncă rămâne unul din criteriile importante, atunci când vine vorba de o decizie investițională, arată un raport al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România)

„Acest lucru se referă atât la învățământul superior, cât și la formarea profesională. Gradul de mulţumire a continuat să scadă. Doar 13% din companiile (gemane din România n.r.) chestionate sunt mulţumite sau foarte mulţumite, pentru 30% situaţia este satisfăcătoare, dar mai mult de jumătate (57%) sunt nemulţumite și foarte nemulțumite. Mai ales în centrul şi vestul ţării companiilor le este tot mai greu să găsească personal corespunzător”, se arată în document.

Potrivit acestuia, companiile au nevoie de un sistem dual de formare funcțional, deoarece practica din timpul studiilor lipsește de cele mai multe ori.

“În acest context, din punct de vedere al companiilor germane este deosebit de important ca factorii decizionali din România să depună toate eforturile pentru dezvoltarea unui învăţământ profesional de calitate. (…) Opinia companiilor legată de calificarea angajaților s-a îmbunătățit ușor față de anul trecut, dar este încă sub așteptările și cerințele companiilor chestionate. Astfel 39% din cei chestionați sunt mulțumiți de calificarea profesională, respectiv foarte mulţumiţi, ca și în 2017, în timp ce 27% își exprimă nemulțumirea. Restul de 34% sunt satisfăcuți de calificare angajaților”, menționează sursa citată.

Valentina Vasile, director științific la Institutul de Economie Națională al Academiei Române și cercetător la Eurofound, a susținut la o conferință organizată de Institutul European din România, că există o criză cronicizată la nivel național, respectiv îmbătrânirea demografică și plecarea oamenilor.

„Este rău nu numai că pleacă absolvenții care, să spunem, nu găsesc loc de muncă, ci pleacă oamenii din poziția de ocupare. Există sectoare în care deficitele de ocupare sunt cronice și sunt multianuale: construcții, medicină etc. Am ajuns să numărăm tot mai multe domenii cu asemenea situație, ceea ce este agravant, pentru că lumea pleacă din poziția de ocupare. România are o problemă în analiza simetriei de competențe. Se pare că estimările la nivelul 2028 pentru România ne arată că vom avea nevoie de muncitori cu competențe minimale de înaltă calificare și majoritare pe meserii slab calificate. Capitalul uman pe care o să-l pregătim bine va pleca în continuare, iar cel care este mediu sau slab ocupat va găsi o ocupare, dar nu se știe cât este de decentă, sustenabilă și cât din ele se vor baza pe acest tip de ocupare”, a explicat reprezentanta Academiei Române.

În iulie, un raport al Departamentul de stat al SUA arăta că România a avut în mod tradițional o forță de muncă calificată, comparativ cu salariile mici din multe sectoare. Ponderea forței de muncă s-a restrâns în profesiile cu un nivel de calificare ridicat, în special în IT și sănătate, ca urmare a emigrării. Sistemul universitar este considerat a fi bun, în special în ariile tehnice, totuși, liderii de business români și străini au cerut o reformă a învățământuui pentru a răspunde mai bine nevoilor unei piețe moderne bazată pe inovare.
  • Angajatorii români din inginerie, mașini, servicii IT și medicină raportează dificultăți în angajarea și păstrarea angajaților, România confruntându-se cu un deficit de nivel mediu și ridicat.
  • Aproximativ 3,4 milioane de români lucrează în afara țării. Mulți emigranți sunt mai tineri și mai calificați decât populația rămasă, restrângând oferta de forță de muncă calificată.
  • În timp ce rata șomajului în rândul persoanelor tinere de 15-24 de ani a scăzut de la 20% în 2016, la 17,3% în 2017 numărul persoanelor tinere care care nu au un loc de muncă şi nu sunt cuprinşi în sistemul educaţional sau de formare profesională rămâne foarte mare.
  • România se confruntă cu un deficit de personal medical pentru că medicii și asistentele continuă să caute de muncă în afara țării, motivați nu numai de salarii mai bune, dar și din cauza sistemului medical învechit. Aproximativ 17.500 de medici români lucrează în străinătate și aproape o treime din pozițiile din spitale sunt vacante.
În condițiile tensiunii de pe piața forței de muncă, ca urmare a îmbătrânirii populației și a exodului, autoritățile par a fi ocupate cu lucruri „mai importante”, precum modificarea legilor justiției și fonduri suverane, decât a încurajării și stimulării populației să rămână în țară. Strategia autorităților pare a fi pe dos, dacă ne uităm la ultimele proiecte puse în dezbatere publică sau aprobate: menținerea în țară a pensionarilor și asistaților sociali. Cei care produc banii pentru pensii și asistență pare că au fost uitați.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





167 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by