Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei a fost adoptat joi de Guvern.
"ANAF va avea o procedura clară, ca atunci când legea spune că trebuie facă anumite lucruri, să argumenteze foarte clar cele două variante. În situația în care ia o decizie, să ceară falimentul unei companii, de ce o face, când nu aplica o măsura, de ce nu o face, de ce propune conversia în acțiuni a unor creanțe, care este motivul economic și așa mai departe. Cadrul legal primar este acoperit. La nivel de procedură de lucru a ANAF lucrurile vor fi foarte clare", a spus Teodorovici, la finalul ședinței, precizând că va fi o metodologie de calcul a modului în care statul își face conversia din creanțe în acțiuni la fiecare companie.
Potrivit acestuia, Statul trebuie să fie responsabil începând de la oamenii pe care îi trimite în structurile respective de conducere, "Consiliul de Administrație, AGA, oameni care să cunoască ce înseamnă piața, care să fie pregătiți și care să aibă profilul acelor oameni care să ducă la deciziile corecte în acele companii pentru a evita situații de insolvență și, mai rău, de faliment".
"Avem două posibilități care până acum nu erau permise, anume partea de conversie a creanțelor în acțiuni și de vânzare a acelor acțiuni. Este o posibilitate ca statul să recupereze, pe de altă parte se poate șterge partea de creanțe de până la 50%. Aceste operațiuni nu se pot cumula. Acele companii aflate în insolvență au șanse, cu tăierea din creanțe, să-și revină. Acea tăiere se face numai în situația în care acea companie este posibil să fie viabilă în mediul economic. Statul lasă mediul de afaceri să funcționeze în mod corect. Statul poate să recupereze din creanța aceea de 63 miliarde lei", a precizat ministrul Finanțelor.
Potrivit acestuia, nu există un act normativ european care să fi fost încălcat.
"Consiliul Concurenței a fost implicat în discuții, propuneri, pe care le-am luat în calcul. Nu există niciun fel de discriminare, pentru că statul este pus la același nivel cu toți creditorii de la masa credală. Nu te apuci tu acum ca stat să convertești toate creanțele în acțiuni. Sunt anumite companii, anumite companii de interes", a mai arătat Teodorivici.
El a mai afirmat că principalele modificări în proiectul aparobat se referă la creșterea responsabilității adminsitratorului judiciar, prin urmărirea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului, responsabilizarea debitorului în gestionarea activității și plata datoriilor către bugetul de stat prin condiționarea deschiderii procedurii de insolvență de un procent al creanțelor bugetare, respingeera cererii de deschidere a procedurii dacă se emite notificarea ANAF.
Adminsitratorul judiciar va avea la dispoziție 30 de zile pentru analiza cererilor de plată pentru creanțele născute ulterior datei de deschdiere a procedurii, efectuarea inspecției fiscale a contribuabililor intrați în insolvență se va face doar dacă există risc fiscal de nedeclarare a obligațiilor fiscale. Proiectul mai prevede admiterea la masa credală și a creanțelor fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat, până la finalizarea acțiunii în contencios, introducerea posibilității conversiei creanțelor bugetare în acțiuni, soluționarea în maxim 30 de zile a cererii de faliment, introducerea posibilității cesiunii creanțelor bugetare datorate, "stabilirea incompatibilității practicienilor de a fi concomitent și adminsitratori lichidator judiciar la un debitor și la un creditor al său".
Ordonanța ar putea ajuta o serie de oameni de afaceri să scape de datoriile la stat ale companiilor pe care le controlează, prin intrarea statului în acționariat, pe o poziție minoritară. Astfel, statul, care este acum pe poziția a doua la masa credală în recuperarea datoriilor, după angajați, ar putea să nu mai recupereze nimic. Pe lângă faptul că se ajunge în situația unor minusuri la bugetul de stat, există și posibilitatea de a încuraja astfel de comportamente, potrivit specialiștilor consultați de HotNews.ro.
De exemplu, în cazul Tel Drum, companie despre care s-a vehiculat că este controlată de Liviu Dragnea și care și-a cerut anul acesta insolvența, creanțele bugetare însumează peste 12 milioane lei conform G4media.ro. Dacă statul devine acționar în companie, prin noua lege a insolvenței, nu ar mai recupera nimic.
Proiectul a fost inițial obținut de HotNews.ro pe 12 septembrie, iar apoi a fost publicat de Ministerul Finanțelor Publice în 18 septembrie.
Față de varianta inițială, noua variantă conține noi prevederi.
Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR) a emis două opinii negative până acum, una după prima variantă care poate fi citită aici, și cealaltă după cea de-a doua.
