Financial Times: Bolsonaro câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale ● Handelsblatt: Cresc contribuțiile sociale ● Les Echos: Aeroporturile pariziene, privatizare cu anumite condiții ● Le Monde: Statele Unite: după confirmarea lui Kavanaugh, republicanii jubilează ● La libre Belgique: Brexit: declaraţia plină de optimism a lui Jean-Claude Juncker ● Il Corriere: Romano Prodi: ”Italia riscă să devină o democraţie iliberală” ● El Pais: Montserrat Caballé a murit sâmbătă, la vârsta de 85 de ani. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews

• Financial Times: Bolsonaro câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale din Brazilia

Candidatul de extremă dreapta, Jair Bolsonaro, a câștigat prima rundă a alegerilor prezidențiale din Brazilia. El se va confrunta cu candidatul Partidului Muncitorilor (stânga), Fernando Haddad, în a doua rundă de alegeri, în 28 octombrie, nereușind să câștige cele 50% din voturi care l-ar fi făcut câștigător din primul tur.

După numărarea a aproape toate voturile exprimate, domnul Bolsonaro a avut 47% din sufragii, în timp ce domnul Haddad 28%.

Jair Bolsonaro se aștepta să câștige președinția din primul tur, deși sondajele indicau o luptă strânsă între cei doi candidați. "Pe 28 octombrie, putem merge toți la plajă", a spus el, în timp ce se pregătea să intruducă votul în urnă. De asemenea, susținătorii săi erau convinși că Bolsonaro, un admirator al lui Donald Trump, va câștiga lejer din primul tur.

Acum, brazilienii vor trebui să mai aștepte încă trei săptămâni pentru a afla dacă el sau Fernando Haddad este noul lider al Braziliei.

Dl Bolsonaro, un catolic practicant, a câștigat sprijinul multor creștini evanghelici spunând că va apăra valorile familiei tradiționale. El a amintit un citat biblic în timp ce se pregătea să voteze: ”Deviza noastră a fost întotdeauna Ioan 8:32. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi", a spus el.

Dl Bolsonaro a provocat controverse cu comentariile sale rasiste, homofobe și misogine, provocând ieșiri în stradă din partea unor grupuri de contestatari.

Dar poziția sa dură față de infracționalitate a fost cea care i-a adus sprijinul multor brazilieni care simt că nivelele înalte ale criminalității îi face prizonieri în propriile lor case.

În ajunul votului de duminică, domnul Bolsonaro a reamintit că sub președinția sa, infractorii vor primi pedepsele pe care le merită. El s-a mai declarat în favoarea relaxării legilor privind dreptul de a avea arme, și dorește să re-instaureze pedeapsa cu moartea.

De cealaltă parte, fostul primar al orașului São Paulo, domnul Haddad, este susținut de fostul președinte Luiz Inácio Lula da Silva, care a fost acuzat de corupție.

Domnul Haddad s-a prezentat ca fiind un candidat în favoarea celor care se opun stilului și retoricii domnului Bolsonaro. "Nu cred în violență, în dictatura militară sau în lipsa libertății", a scris el pe Twitter.

"Sper să avem o rundă a doua mult mai civilizată. Avem capacitatea de a învinge tot ceea ce înseamnă Bolsonaro și să demonstrăm că solidaritatea și respectul pot fi învingătoare!", a spus dl Haddad.

"Avem capacitatea de a învinge ceea ce înseamnă Bolsonaro, în sensul inversării câștigurilor sociale, în termeni de politețe, în termeni de solidaritate și de respect reciproc", a spus el.

Bolsonaro profită de ”două curente puternice” un puternic sentiment anti-PT şi anti-Lula, şi o respingere a clasei politice 'clasice', explică politologul David Fleischer.

Jair Bolsonaro este văzut ca omul forte care poate stopa violenţa printr-o abordare dură (portul armelor, execuţii extra-judiciare) şi redresa economia prin intermediul ultraliberalului Paulo Guedes.

Alegătorii săi se recrutează din toate straturile sociale şi dintre tineri, care nu au cunoscut dictatura militară (1964-85). În spatele lui s-au raliat puternicul lobby pro-arme, al industriei agricole şi evanghelicii.

PT a câştigat ultimele patru alegeri prezidenţiale, dar este considerat de mulţi ca responsabil de rănile actuale ale Braziliei.

Succesorul pentru următorii patru ani al conservatorului Michel Temer - care părăseşte preşedinţia cu o cotă record de impopularitate - va avea ca misiune să scoată ţara din marasm şi să redea speranţa unui popor exasperat de şomaj (13 milioane), corupţia endemică, discreditarea elitelor politice şi violenţe.

• Handelsblatt: Cresc contribuțiile sociale!

Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, ministrul Federal al Sănătății Jens Spahn (CDU) explică de ce e necesară creșterea contribuției de sănătate cu 0,5 puncte procentuale. "Dacă nu facem nimic, deficitul fondului care gestionează aceste contribuții va urca în acest an la 3 miliarde de euro".

Miercuri, Cabinetul Merkel are în vedere legiferarea acestei creșteri care va aduce un venit suplimentar de legea, care va aduce venitul anual la bugetul asigurărilor medicale de 7,6 miliarde de euro.

Spahn a garantat că obiectivul Coaliției, acela ca suma tuturor contribuțiilor sociale totale să nu depășească 40 la sută, rămâne valabil. Angajatorii rămân însă sceptici față de declarațiile ministrului Sănătății. ”Având în vedere promisiunile făcute până acum de guvernul federal în domeniul securității sociale, noile promisiuni nu par foarte realiste. ate socială, aceste declarații recente nu sunt foarte realiste", a declarat directorul executiv al Confederației Patronale Germane (BDA), Steffen Kampeter.

Coaliția nu a avut curajul să abordeze "în mod deschis provocările financiare ale vieții de pensionar și costurile cu sănătatea ale unei societăți în curs de îmbătrânire", a mai declarat acesta.

”Nevoia de bani este imensă. Cheltuielile pentru asigurările medicale pe termen lung au crescut în câțiva ani, de la 20 de miliarde de euro la peste 35 de miliarde de euro. Și din punct de vedere al sănătății și al îngrijirii, acestea au tendința de a deveni și mai scumpe în următorii câțiva ani și asta nu numai din cauza îmbătrânirii societății, ci și pe fondul inovării în terapiile medicale”, a mai spus Spahn.

• Les Echos: Aeroporturile pariziene, privatizare cu anumite condiții

Franţa va bloca orice încercare a unei firme străine de a preluat controlul ADP - compania care administrează aeroporturile din Paris şi a cărei posibilă privatizare a fost aprobată de Guvern, a afirmat duminică ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire,scrie publicaţia Les Echos, în ediția sa de luni.

Dacă o putere străină vrea să obţină controlul ADP, răspunsul va fi: "Nu". Statul francez va avea ultimul cuvânt în privinţa acţionarului principal al ADP", a declarat Le Maire.

Luna aceasta, Parlamentul a aprobat planurile privind posibila privatizare a ADP, a operatorului jocurilor la loterie ale Franţei (FDJ) şi o reducere a participaţiei deţinute de stat în compania de utilităţi Engie - prezentă şi în România.

Aceste privatizări fac parte dintr-un plan mai amplu menit să sprijine avansul economiei şi să finanţeze inovaţiile tehnologice în Franţa.

Statul francez deţine puţin peste 50% în compania care administrează aeroporturile din Paris. Anul acesta, acţiunile ADP au urcat cu aproximativ 20% la Bursa de la Paris.

• Le Monde: Statele Unite: după confirmarea lui Kavanaugh, republicanii jubilează

Votul din Senat, sâmbătă, aduce o nouă victorie pentru Donald Trump şi ar trebui să dea satisfacţie electoratului său conservator cu o luna înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului

După trei săptămâni de tumult politic, Senatul a aprobat, sâmbătă, 6 octombrie, nominalizarea judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Supremă a Statelor Unite, dându-i o victorie lui Donald Trump.

Cum a promis în campania electorală, preşedintele a făcut să se încline balanţa instituţiilor spre tabăra conservatoare numind doi judecători de la instalarea să în funcţie. “Progresiştii” sunt de acum în minoritate (patru din nouă).

“Aplaud şi felicit Senatul pentru confirmarea formidabilului nostru candidat”, a salutat pe Twitter Donald Trump, care l-a aparat cu toate puterile pe dl Kavanaugh. Preşedintele a adăugat că va semna “mai târziu în cursul zilei de astăzi actul de numire şi [magistratul] va depune jurământul oficial. Foarte palpitant!”.

”Seară istorică”

Aflându-se la Topeka, capitală statului Kansas, pentru o adunare electorală, locatarul de la Casa Albă s-a bucurat de această “seară istorică”. “Stau în faţă voastră astăzi după o formidabilă victorie pentru naţiunea noastră, pentru poporul nostru şi pentru iubita noastră Constituţie”, a declarat Donald Trump în aclamaţiile mulţimii.

Liderul majorităţii din Senat, Mitch McConnell, a apreciat că parlamentarii “s-au mobilizat pentru prezumţia de nevinovăţie” confirmându-l pe Brett Kavanaugh la Curtea Supremă.

În rândurile republicanilor era o atmosfera de sărbătoare. Considerând această numire “excelenţă” pentru cea mai înalta instanţa juridică americană, secretarul naţional al “Grand Old Party” (GOP), Ronna Romney McDaniel, a denunţat practicile “ruşinoase” ale democraţilor. “Din fericire, campania lor de obstrucţionare s-a întors împotriva lor. Votanţii republicani sunt motivaţi şi americanii sunt nerăbdători să-i sancţioneze în noiembrie”, a declarat ea.

O înfrângere pentru democraţi

Această numire este o înfrângere pentru aleşii democraţi şi pentru apărătorii drepturilor civice care se mobilizaseră de la nominalizarea lui Brett Kavanaugh de către Trump în iulie pentru a încerca să împiedice confirmarea sa.

Democraţii speră totuşi că această nouă polemică va mobiliza electoratul feminin şi le va permite să preia controlul Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului, în noiembrie. “Americanilor, tuturor milioanelor de oameni jigniţi de ce s-a întâmplat aici, nu le rămâne decât un răspuns: votaţi”, a lansat Chuck Schumer, şeful opoziţiei democrate din Senat şi ales al statului New York.

“Noi suntem dezamăgite. Suntem furioase. Dar ne vom exprima furia la alegeri”, a avertizat pe Twitter organizaţia de ajutorare a candidatelor democrate Emily’s List.

La un an după apariţia mişcării #metoo, asociaţia Time’s Up a declarat pe Twitter că “are inima frântă”, chiar dacă ea “nu este surprinsă că un mic grup de bărbaţi albi a luat o decizie care privilegiază evaluarea carierei unui bărbat faţă de tot restul”.

Dincolo de consternare, acest grup, creat de 300 de actriţe, nu-şi pierde speranţa, văzând că “compartimentele puterii sunt pe cale să se schimbe în Statele Unite”, şi că acest caz va deveni “povestea unei avalanşe de femei care a spus adevărul şi a preluat puterea”.

Manifestaţii

La Washington, mai multe sute de manifestanţi, în principal femei, au depăşit barierele metalice pe care autorităţile le-au instalat în mod excepţional în jurul Capitoliului şi au ocupat scara monumentală a uriaşei clădiri. “Este Curtea noastră, sunt treptele noastre, sunt instituţiile noastre”, a declarat Agenţiei France-Presse (AFP) Jessica Campbell-Swanson, 35 de ani, după ce a coborât de pe marea statuie de marmură a justiţiei care se află în faţa Curţii Supreme şi pe care se urcase.

Pentru a-şi exprima mânia, unii manifestanţi au lovit cu pumnii porţile de bronz ale clădirii Curţii Supreme. Sute de persoane au scandat lozinci ca “Nu e justiţie, nu e sediu” sau “Votaţi împotriva lor” şi au agitat pancarte ostile judecătorului Kavanaugh. Până la urmă, poliţia a îndepărtat protestatarii din clădire şi i-a ţinut la distanţă. Mai multe zeci de manifestanţi au fost arestaţi.

Înainte, votul de confirmare al Senatului a fost întrerupt de mai multe ori de protestatari care îşi strigau ostilitatea de la galeria rezervată publicului, unii strigând “Laşii!” senatorilor şi senatoarelor care votau pentru judecătorul Kavanaugh. Aceşti manifestanţi au fost, după fiecare întrerupere, evacuaţi din galerie de forţele de securitate.

Mai târziu, când vicepreşedintele Mike Pence, care prezida şedinţa de votare, a ieşit din Senat, a fost huiduit până ce a urcat în maşină. Manifestaţii au avut de asemenea loc în alte oraşe ale Statelor Unite, printre care Seattle. (RADOR)

• La libre Belgique: Brexit: declaraţia plină de optimism a lui Jean-Claude Juncker

Şansele unui acord între Uniunea Europeană şi Regatul Unit au crescut în ultimele zile, arată preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

Un asemenea acord ar putea interveni până în noiembrie, estimează el. Jean-Claude Juncker a fost întrebat despre şansele de a avea un acord prezentat la următoarea întâlnire dintre şefii de stat şi de guvern europeni, cel târziu peste o luna. “Încă n-am ajuns acolo. Dar suntem decişi să ajungem la un acord cu guvernul britanic”, a declarat el, amintind că un scenariu de “non acord” ar fi rău atât pentru Uniunea Europeană cât şi pentru Regatul Unit.

Negociatorul şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, declarase şi el luna trecută că un acord ar putea fi posibil în noiembrie. Alan Duncan, secretar de stat în ministerul afacerilor externe, a declarat de asemenea la BBC Radio 4 că este convins de posibilitatea unui acord în octombrie sau noiembrie.

Şefii de stat şi de guvern europeni au făcut şi vineri o evaluare pozitivă a progresului negocierilor.

Dl Juncker îşi exprimă pe de altă parte regretele pentru faptul că Comisia nu a intervenit mai mult pentru a-şi pune în valoare argumentele contra Brexit la momentul campaniei pentru referendumul britanic privind ieşirea din UE.

“Guvernul Cameron m-a rugat să nu intervenim în campania pentru referendumul din 2016. Regret că Comisia a urmat voinţa britanică (…)”, explică dl Juncker. “Adevăratele probleme ar fi fost poate puse în discuţie”, continuă el. “Noi puteam deja vedea limpede la ce erori şi rătăciri va conduce acest vot regretabil al britanicilor”. (RADOR)

• Il Corriere: Romano Prodi: ”Italia riscă să devină o democraţie iliberală”

''Şi spread-ul? La ce cotă e în acest moment?" Pe biroul lui Romano Prodi din strada Santo Stefano din Bologna se află puţine lucruri. Fostul premier şi fostul preşedinte al Comisiei UE vorbeşte direct despre subiectele 'fierbinţi' ale momentului.

Reporter: Aşadar, d-le profesor, vorbim despre un deficit de 2,4. Unde ne va duce ''manevra poporului'' pentru a folosi sloganul lui Di Maio?

Romano Prodi: Mai întâi trebuie să vedem cum se va termina. M-a frapat mesajul de la început, foarte dibace pentru politica internă şi extrem de negativ pentru consecinţele sale concrete. Un mesaj urmat de o serie lungă de ajustări care au conferit un sentiment clar de nesiguranţă, de nestăpânire a cifrelor, ideea că acestea nu erau exacte. Eu mă aşteptam la un 2 fără virgulă, însă nu m-a şocat acest 2,4.

Reporter: De ce?

Romano Prodi: Numerele nu sunt sacre.Trebuie să existe un deficit bugetar, când este nevoie de deficit există un excedent. Pentru a intra în zona euro, guvernul meu a fost capabil să producă un mare excedent, asta pentru că era necesar. Însă un deficit de 2.4% timp de trei ani, anunţat deja de la început mi s-a părut în schimb o provocare inutilă a Ligii şi a Mişcării 5 Stele. Acesta este şi motivul pentru care am vorbit despre un mesaj ''dorit'' provocator pe care au trebuit să-l corecteze ulterior. Partea cea mai proastă este că investiţiile au fost tratate ca nişte reziduuri, motiv pentru care nici măcar astăzi nu ştim de unde vor veni resursele. Aceasta este o manevra pe termen scurt.

Reporter: Ce înseamnă acest lucru?

Romano Prodi: Că este o manevră care are efecte doar în viitorul foarte apropiat, utilă mai ales pentru viitoarele alegeri europene.

Reporter: Şi în ceea ce priveşte politica? Credeţi că vor fi organizate alegeri anticipate?

Romano Prodi: Nu neapărat, deoarece alianţa dintre Mişcarea 5 Stele şi Liga Nordului este suficientă pentru a asigura împărţirea puterii. Au chiar un excedent de voturi şi cu amânarea problemelor pot continua să meargă mai departe. Evident, asta dacă nu nu interveni conflict puternic.

Reporter: Vreţi să spuneţi că ieşirea Italiei din zona euro este un scenariu posibil?

Romano Prodi: Nu, ar fi un lucru absurd şi necugetat. Numai că de multe ori printre victime mai există şi un anumit procent de sinucideri. Şi eu am criticat de mai multe ori Europa, numai că pentru a-ţi arăta muşchii, trebui să-i ai. Când a fost vorba despre mine, înainte de a deschide gura am redus datoria la puţin peste 100. Poate că Salvini nu, însă Di Maio ar trebui să cunoască acea zicală napoletană.

Reporter: Care?

Romano Prodi: Cea care spune că cei care au fundul jos nu pot face balet. Iar noi, în acest moment îl avem foarte jos.

Reporter: M5S şi mai ales Liga stau foarte bine în sondaje. Oare cei care îi critică folosesc lentile greşite, potrivite eventual pentru un alt moment istoric? Lentile care astăzi arată doar imagini distorsionate?

Romano Prodi: În trecut au fost făcute erori care ne-au ajutat să ajungem până aici şi astăzi trebuie să oferim noi răspunsuri, aşa cum admite chiar şi secretarul PD Martina. Acest lucru nu înseamnă că ar trebui să acceptăm soluţii greşite. Cu alte cuvinte, nu se poate nega rolul studiului şi al experienţei ca bază a politicii. Politica este o activitate în care exercitarea şi cunoştinţele sunt elementele cheie.

Reporter: Cu toate acestea 60% dintre alegători stau de partea guvernului.

Romano Prodi: Cât timp a trecut de la formarea guvernului? Suntem încă în faza lunii de miere. Iar luna de miere se termină atunci când unul trebuie să înceapă să meargă la muncă.

Reporter: Se vorbeşte despre Ungaria lui Orban ca despre un exemplu de democraţie iliberală. E o definiţie pe care aţi folosi-o şi pentru Italia de astăzi?

Romano Prodi: Este un risc pe care trebuie să-l înfruntăm. Ne aflăm în situaţia în care cei care au avut mandate populare cred că au dreptul de a face sau spune orice le trece prin cap. Ca şi cum alegerea le-ar fi adus ca zestre proprietate ţării. Nu este o deviere tipic italiană. Şi când spun asta mă refer la Polonia şi la Ungaria, atât de apropiată de inima lui Salvini. Mă gândesc la scena în care balconul Palatului Chigi era plin cu miniştrii de la M5S.

Reporter: De ce?

Romano Prodi: Comentând şi difuzând acele imagini, Di Maio a scris: ''De la acel balcon au vorbit ani de zile călăii italienilor''. Adevărul este că noi nu ne-am expus niciodată pe balcon. Într-o instituţie nu te duci să te arăţi de la balcon.

Reporter: Credeţi că Trump a determinat schimbarea de registru a politicii mondiale?

Romano Prodi: Nu, primii am fost noi, în Italia cu 'Vaffa (înjurătură în italiană) lui Grillo.

Reporter: Alegerile europene vor decreta victoria finală a frontului populist?

Romano Prodi: Alegerile europene pot marca un punct de cotitură. Cotitura spre dreapta a PPE ne cere şi în acelaşi timp ne facilitează construirea unei grupări în care să se unească, grupare, nu în acelaşi partid, ca aliaţi: socialişti, liberali, Verzi şi macronişti. O grupare politică unită de aceeaşi idee privind Europa. Dacă ar fi desemnat preşedintele Comisiei şi s-ar întocmi un program comun, în acest caz ar exista o alternativă.

Reporter: Ce program?

Romano Prodi: O politică economică care trebuie anexată monezii euro şi care să se focuseze pe combaterea inegalităţilor; pe apărarea comună şi pe o linie comună privind imigraţia, securitatea, tineretul şi locurile de muncă.

Reporter: Şi PD-ul ce va face? Îşi va schimba numele?

Romano Prodi: Nu mă interesează prea mult această dezbatere. Dacă vrem să avem forţe reformiste e nevoie de o coaliţie mare. Eu unul mă gândesc la un scenariu european. A nu se confunda reformistul cu un partid. Etichetele din trecut sunt un punct de reper, dar nu sunt suficiente. Dacă ne vom adresa doar oamenilor noştri poate că vom obţine unitate, dar nu vom ajunge departe.

Reporter: PD-ul este între-un fel copilul dvs, chiar dacă v-aţi plasat pe o poziţie externă. Într-un cort apropiat, ca să folosim o definiţie dată de dvs.

Romano Prodi: Sper ca Partidul Democrat să înţeleagă că diferenţierea dintre puterea formală şi puterea reală din partid încă există şi este foarte clară şi că nu face nimic altceva decât să deruteze electoratul. Este uimitor că în timp ce secretarul închide congresul de la Ravenna, puterea reală ţine discursul la Florenţa. Eu unul nu am văzut niciodată în viaţă vreo organizaţie care să funcţioneze în acest mod. Niciuna.

Reporter: Cu alte cuvinte: credeţi că Renzi va face un pas înapoi?

Romano Prodi: Sau un pas înainte, e treaba lui. Cel mai important lucru este însă ieşirea din aceasta stare de ambiguitate. (RADOR)

• El Pais: Montserrat Caballé a murit sâmbătă, la vârsta de 85 de ani

Soprana Montserrat Caballé a murit la vârsta de 85 de ani, sâmbătă dimineaţă, la Spitalul Sant Pau din Barcelona. Soprana era internată de la jumătatea lunii septembrie.

Soprana, care a debutat profesional în 1956 şi s-a retras acum câţiva ani, a oferit peste 4.000 de reprezentanţii şi era una dintre ultimele mari dive ale operei. Totuşi, aşa cum explica ea însăşi într-un interviu din 2014, refuza acest apelativ: "Nu mă consider o legendă a operei, şi nici ultima divă, cum scriu uneori jurnaliştii. Fiecare epocă are divele ei şi în cazul meu singurul lucru pe care l-am făcut a fost să îmi fac bine profesia, cât mai bine cu putinţă, la cel mai înalt nivel".

De-a lungul carierei sale, Caballé a împărţit scena cu toţi marii artişti, deşi recunoştea că a avut o chimie specială cu trei dintre ei: Pavarotti, Plácido Domingo şi Carreras. "Când cântam Manon Lescaut cu Plácido Domingo, care era minunat, el îmi spunea că descoperea o nouă lume cântând cu mine şi mie mi se întâmpla acelaşi lucru. Cu José Carreras am avut o relaţie foarte specială, eram fascinaţi să ne ascultăm unul pe altul. Şi Luciano Pavarotti era ca un tată".

În 2012, cântăreaţa a fost operată în clinica Teknon pentru o fractură la umărul drept care s-a produs în timpul unei călătorii în Rusia.

Trei ani mai târziu, în decembrie 2015, a acceptat pedeapsa de şase luni de închisoare pentru o evaziune fiscală de o jumătate de milion de euro, în 2010. Caballé a acceptat înţelegerea cu procurorul general şi cu avocatul poporului în declaraţii pe care, din motive de sănătate, le-a făcut de la domiciliul său şi prin videoconferinţă.

Pentru a nu ispăşi pedeapsa, cântăreaţa a trebuit să plătească o amendă de 240.000 de euro. Caballé a recunoscut că, în 2010, a figurat ca rezident în Andorra pentru a plăti mai puţine impozite, deşi trăia, în realitate, la Barcelona. (RADOR)

• Alte titluri, dar mai pe scurt:

• Presa internaţională a acordat spaţii largi referendumului din România cu privire la redefinirea familiei, urmărind îndeaproape evoluţiile pe parcursul celor două zile. „Participare scăzută la referendumul pentru interzicerea prin Constituţie a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex” titrează Reuters.  Agenţia comentează că zeci de grupuri pentru drepturile omului, care au încurajat oamenii să boicoteze votul, au avertizat că aprobarea referendumului ar încuraja şi alte tentative de a limita drepturile minorităţilor şi ar împinge România pe o cale populistă, autoritară. Le Monde publică un reportaj despre boicotul în special din partea tinerilor. „Acest referendum nu schimbă nimic, este o pierdere de timp și de bani pentru ca guvernanții să câștige capital politic”, îşi motivează absenţa de la vot unul dintre tinerii citaţi de ziarul francez. Şi Washington Post scrie despre slaba prezenţă la referendum, după ce pe parcursul zilei de duminică a prezentat atât îndemnul Patriarhului Bisericii Ortodoxe ca românii să meargă la vot „până nu e prea târziu”, cât şi acuzaţiile lansate de Coaliţia pentru Familie care consideră că vinovată de slaba participare este „campania masivă de dezinformare” dusă de presă, politicieni şi autorităţile locale. Le Figaro vorbeşte despre „un referendum controversat” şi aminteşte că la origine a stat o petiție semnată de trei milioane de români pentru revizuirea Constituției. Ziarul francez mai comentează că Biserica Ortodoxă Română, foarte influentă în țară, neagă faptul că este „inițiatorul” sau „organizatorul” acestei acțiuni, dar a susținut în mod public această iniţiativă a Coaliției pentru familie. Bloomberg notează că o validare a referendumului ar fi inclus România într-o minoritate de state membre UE care exclud prin Constituţie căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Publicaţia americană redă şi opiniile partidelor de opoziţie cum că guvernul ar folosi acest vot pentru distragerea atenţiei de la propriile probleme. Bloomberg aminteşte de asemenea, de acuzele aduse României săptămâna trecută în Parlamentul European cu privire la erodarea statului de drept prin modificări legislative care au ca scop slăbirea pedepselor pentru oficialii corupţi. În replică, senatorul PSD, Şerban Nicolae, a respins afirmaţiile că referendumul ar fi fost motivat politic, spunând că „nu a fost declanşat de actori politici”, ci printr-o iniţiativă cetăţenească, scrie Financial Times. Publicaţia aminteşte şi că „zeci de membri ai Parlamentului European i-au scris premierului român Viorica Dăncilă pentru a-şi declara opoziţia lor faţă de referendum, spunând că guvernul ar putea fi considerat „complice în actele în curs, de încălcare a drepturilor omului, şi anume a drepturilor… celor din familiile ‘non-tradiţionale'”.

• Pe plan internaţional, Coreea de Nord și Statele Unite au căzut de acord să organizeze un al doilea summit “cât mai curând posibil”, scrie Washington Post, detaliind că după o întâlnire cu președintele nord-coreean la Phenian, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat că „cele două părți vor continua discuţiile pentru a stabili locul și data unei noi întâlniri”. Potrivit The Hill, Mike Pompeo a dat asigurări că Phenianul „continuă să facă progrese” pe calea denuclearizării, fără a oferi însă detalii despre negocierile dintre cele două ţări. Un editorialist al aceluiaşi ziar american atrage însă atenţia că „este nevoie de mult mai mult decât de gesturi simbolice”. New York Times se arată sceptic şi vorbeşte despre riscul unui nou eşec al negocierilor, amintind că ultimele discuţii dintre Coreea de Nord şi Statele Unite nu au reuşit să identifice o modalitate prin care să se verifice că Phenianul spune adevărul în privinţa activităţii sale nucleare.

• Pe plan european, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker susţine într-o declaraţie pentru Der Standard că şansele unui acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit au crescut în ultimele zile. “Încă n-am ajuns acolo. Dar suntem deciși să ajungem la un acord cu guvernul britanic”, a declarat el, amintind că un scenariu “non acord” ar fi rău atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Regatul Unit.  Acordul privind relocările şi expulzările de migranţi, promovat de ministrul de interne german Horst Seehofer şi respins de ministrul italian de interne Matteo Salvini, nu a produs rezultate, constată Il Giornale. Cotidianul italian scrie că Angela Merkel este gata să accelereze procedurile de retrimitere în Italia a solicitanţilor de azil intraţi în UE prin această ţară, care are, potrivit tratatelor, datoria de a-i găzdui până la soluţionarea cererii lor de azil. În replică, Italia ameninţă să închidă aeroporturile pentru avioanele germane care i-ar transporta pe migranţi înapoi în peninsulă, notează Express. Ziarul britanic conchide că disputa pe tema gestionării cererilor de azil ale migranţilor din afara UE continuă să escaladeze între statele europene. (RADOR)