Frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum, diminuarea puternică a ritmului de creștere a economiei față de anul trecut, reamplificarea tensiunilor din piața muncii și aportul negativ al investițiilor în PIB. Acestea sunt mesajele transmise indirect Guvernului, prin intermediul discuțiilor care au avut loc săptămâna trecută între cei 9 membri ai Consiliului de Administrație al băncii centrale.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews
  • Poate că n-ar fi un gest inutil dacă BNR ar realiza o sinteză săptămânală sau bi-săptămânală cu principalele evoluții la nivel macroeconomic pe care să le transmită decidenților de la Palatul Victoria, pentru ca aceștia să își poată fundamenta mai bine deciziile și să le calibreze nevoilor economiei.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

  • Mesajul nr. 1: Evoluția inflației de bază continuă să fie marcată de frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum

În opinia unor membri ai Consiliului, evoluția de ansamblu a inflației de bază continuă să fie marcată de frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum în primul trimestru al anului curent, asociată cu atenuarea poziției ciclice a economiei, de natură să afecteze probabil inerțial comportamentul de stabilire a prețurilor pe anumite segmente ale comerțului cu amănuntul. Costurile unitare cu forța de muncă și-au conservat, însă, dinamica anuală de două cifre în trimestrul II sau și-au accelerat creșterea, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas la valori înalte. Totodată, deflatorul PIB a continuat să se mărească, iar ritmul anual de creștere a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă s-a reintensificat în iunie-iulie în cazul bunurilor de uz curent.

  • Mesajul nr. 2: Membrii Consiliului au remarcat în primul rând diminuarea puternică a ritmului de creștere a economiei față de anul trecut

În discuțiile privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat în primul rând diminuarea puternică a ritmului de creștere a economiei față de anul trecut. Totodată, s-a notat că în trimestrul II creșterea economică a cunoscut, totuși, o reaccelerare ușoară în termeni anuali - la 4,1%, de la 4,0% în trimestrul I -, în condițiile unei creșteri a dinamicii sale trimestriale. Aceasta face probabilă o reamplificare mai pronunțată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în intervalul aprilie-iunie.

Consumul privat a continuat să fie principalul propulsor al avansului economic, cu o contribuție chiar în ușoară creștere, ca urmare a măririi neașteptate a dinamicii lui anuale. El a fost secondat la mică distanță de variația stocurilor, al cărei aport la dinamica PIB a atins un maxim al ultimilor 5 ani, în timp ce contribuția formării brute de capital fix a redevenit negativă, pe fondul noii contracții în termeni anuali suferite de această componentă, după trei trimestre consecutive de creștere.

Evoluția este preocupantă din perspectiva potențialului de creștere al economiei pe termen mediu, au atenționat unii membri ai Consiliului. Contribuția exportului net la avansul PIB a rămas negativă, dar s-a redus întrucâtva, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creștere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor.

  • Mesajul nr.3:  Datele statistice indică o reamplificare a gradului de tensionare a pieței muncii

Membrii Consiliului au remarcat că datele statistice indică o reamplificare a gradului de tensionare a pieței muncii în trimestrul II. Rata șomajului BIM a înregistrat o nouă scădere trimestrială, ajungând la un minim istoric de 4,2% în luna mai - la care a stagnat inclusiv în iulie –, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit pentru al doilea trimestru consecutiv. Efectivul salariaților din economie a continuat să atingă noi vârfuri, iar dinamica lui anuală și-a stopat în iulie trendul descendent, în condițiile reaccelerării ușoare a creșterii acestuia în sectorul privat, în premieră după trimestrul I 2017.

Membrii Consiliului au concluzionat că presiunile asupra salariilor vor rămâne în ascensiune în perspectivă apropiată, date fiind îmbunătățirea intențiilor de angajare în trimestrul IV 2018 relevată de sondaje de specialitate, dar și acutizarea dificultăților în recrutarea de personal calificat. În acest context, au fost punctate reaccelerarea consemnată în trimestrul II de ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal, precum și palierul de două cifre pe care acesta s-a menținut în iulie, în condițiile temperării lui ușoare.

A fost de asemenea evocată creșterea înregistrată, pentru al doilea trimestru consecutiv, de variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie, succedată totuși de o scădere notabilă în luna iulie.

  • Mesajul nr. 4: Investițiile își vor spori contribuția negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, și exportul net

S-a observat totodată că cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată continuă să indice consumul privat drept motor al creșterii economice și în trimestrul III, dar și determinant important al încetinirii acesteia. În același timp, formarea brută de capital fix este posibil să-și sporească în acest interval contribuția negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, și exportul net, în condițiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor de bunuri a redevenit negativ în luna iulie, iar soldul pozitiv al balanței serviciilor și-a accentuat scăderea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.

Pe acest fond, în prima lună a trimestrului III, deficitul de cont curent și-a accelerat din nou creșterea în termeni anuali. Finanțarea lui pare să fie totuși corespunzătoare, au considerat unii membri ai Consiliului, atrăgând însă atenția asupra reducerii în 2017 a ponderii finanțării autonome.

S-au reliefat, de asemenea, riscurile la adresa performanței economice a zonei euro induse de protecționismul comercial și de incertitudinile legate de Brexit, dar și de situația din Italia și de volatilitatea pieței financiare internaționale. Implicit, s-au făcut referiri la conduita politicii monetare a BCE și la relevanța acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune.

Au fost menționate și recentele turbulențe financiare din unele economii emergente, apreciindu-se că efectele lor de contagiune au fost modeste și s-au limitat la economiile vulnerabile din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, cei mai mulți membri ai Consiliului au reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie