Financial Times: Cazul Kashoggi golește lista speakerilor la ”Davosul deșertului” ● The Guardian: Facebook- conturile de 14 milioane de persoane au fost afectate de recentul atac cibernetic ● Concentrații uriașe de toxine găsite în solul de la Grenfell, constată un studiu ● Le Figaro: Lupta micilor orașe pentru a se salva ● The Telegraph: Perioada de tranziție pentru Brexit ar putea fi prelungită cu încă un an. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Cazul Kashoggi golește lista speakerilor la ”Davosul deșertului”

Sir Richard Branson, președintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, și șeful Uber, Dara Khosrowshahi, se află în fruntea unei lungi liste de directori de companii sau de instituții care evită să participe la ebenimentele organizate de Arabia Saudită sau să mai facă afaceri în zonă, după dispariția jurnalistului saudit Jamal Khashoggi.

Sir Richard a oprit discuțiile cu fondul de suveranitate al Arabiei Saudite în legătură cu o investiție planificată de 1 miliard de dolari în companiile Virgin, în timp ce domnul Kim și domnul Khosrowshahi s-au retras dintr-o conferință saudită de profil la sfârșitul acestei luni.

Oficialii saudiți susțin că domnul Khashoggi ar fi dispărut după ce a părăsit consulatul saudit din Istanbul, dar oficialii turci investighează dacă nu cumva a fost ucis în clădirea consulatului. Guvernele străine își intensifică solicitările de a o primi un răspuns cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu jurnalistul.

Mai mulți vorbitori și sponsori s-au retras din cadrul conferinței "Inițiativa privind viitoarele investiții" din Riyad, organizată de Fondul de Investiții Publice din Arabia Saudită și este strâns asociată cu Printul Mohammed bin Salman.

Un oficial al Băncii Mondiale a declarat vineri: "Președintele Kim a informat anterior autoritățile saudite că nu va participa la inițiativa investițiilor viitoare." Dl Kim figura pe site-ul evenimentului ca "vorbitor confirmat" până vineri când întreaga pagină cu speakerii a dispărut de pe site. Banca Mondială nu a comentat asupra deciziilor care l-au făcut pe domnul Kim să renunțe la eveniment și nici dacă decizia a fost luată înainte sau după dispariția domnului Khashoggi pe 2 octombrie.

Andy Rubin, antreprenorul Silicon Valley cel mai bine cunoscut pentru crearea sistemului de operare smartphone Android, s-a retras de la conferință, alături de Robert Bakish și Steve Case, fostul șef al AOL.

Vineri după-amiază la Londra, Herman Narula, fondatorul companiei virtuale Improbable, s-a alaturat și el: "În lumina evenimentelor recente, nu vom mai participa la eveniment”, a spus un purtător de cuvânt al Improbable.

Financial Times, care a fost partener media al FII, a declarat vineri: "Financial Times nu va fi partener la conferința FII din Riyad, câtă vreme dispariția jurnalistului Jamal Khashoggi rămâne inexplicabilă." Bloomberg, CNBC și The New York Times, de asemenea, au spus că nu vor mai fi parteneri media.

Exodul în creștere ridică întrebarea dacă evenimentul, numit "Davos-ul din deșert", mai poate avea loc.

Patrick Soon-Shiong, proprietarul Los Angeles Times, și redactorul-șef al The Economist, Zanny Minton Beddoes, nu mai participă nici ei. Arianna Huffington, antreprenor, mogul mass-media și membrul al consiliului de administrație al Uber, a declinat participarea .

Situația este deosebit de delicată pentru Uber, care a beneficiat de sume consistente de la fondurile de investiții din Arabia. Dealtfel, Yasir Al Rumayyan, directorul general al Fondului Suveran arab este membru în consiliul de administratie al Uber, alături de doamna Huffington.

Dl Khosrowshahi a declarat că a fost "foarte tulburat de rapoartele de până acum" despre dl Khashoggi.

Sir Richard a declarat pentru Financial Times, într-o declarație, că inițial a fost "încântat" să accepte să participe pentru a discuta două proiecte punctuale de investiții turistice în jurul Mării Roșii, dar rapoartele potrivit cărora dl Khashoggi ar fi putut fi ucis sau răpit în Turcia "dacă se dovedesc a fi adevărate, schimbă în mod clar posibilitatea de a mai face afaceri cu guvernul saudit", a spus el.

Președintele Donald Trump a declarat joi că SUA investighează dispariția domnului Khashoggi, dar a repetat că nu va impune măsuri represive. "Ce s-a întâmplat este un lucru teribil, presupunând că s-a întâmplat. Poate că vom fi plăcut surprinși, dar mă îndoiesc ", a spus el.

Mulți bancheri și lideri de afaceri care apar ca vorbitori ai FII - inclusiv Jamie Dimon de la JPMorgan Chase - sunt încă așteptați să participe. Deocamdată niciunul nu a spus că intenționează să renunțe.

Alții, inclusiv Larry Fink de la BlackRock, monitorizează situația, neluând o decizie finală, spun purtătorii de cuvânt.

  • The Guardian: Facebook- conturile de 14 milioane de persoane au fost afectate de recentul atac cibernetic

O breşă de securitate descoperită în luna septembrie în structura reţelei de socializare Facebook a permis piraţilor cibernetici să acceseze date personale provenind de la 29 de milioane de utilizatori, au anunţat vineri reprezentanţii companiei americane într-un comunicat, revizuind în scădere numărul prezumtiv al conturilor compromise. .

Facebook a precizat că numele şi listele de contacte provenind de la 15 milioane de persoane au fost compromise în timpul acelui atac cibernetic şi că alte detalii suplimentare provenind de la 14 milioane de utilizatori au fost, de asemenea, accesate de piraţii online. Iniţial, Facebook a anunţat pe 28 septembrie că 50 de milioane de conturi au fost compromise.

Pentru toate cele 29 de milioane de conturi piratate, hackerii - a căror identitate şi origine nu au fost dezvăluite pentru moment - au accesat informaţii precum numele de utilizator, adresele e-mail şi/sau numerele de telefon ale utilizatorilor, dacă acestea erau menţionate.

"Recolta" de informaţii sustrase a fost mult mai bogată - şi, potenţial, mai dăunătoare - în cazul altor 14 milioane de conturi.

În acest caz, pe lângă numele şi listele de contacte ale utilizatorilor, piraţii cibernetici au putut să aibă acces la informaţiile următoare: sexul utilizatorului, statutul marital, educaţia primită, data naşterii, localitatea de rezidenţă (dacă era menţionată în profil), locul de muncă ocupat, dar şi paginile internet şi persoanele urmărite pe Facebook de utilizatorii vizaţi de acest atac informatic.

Într-un milion de cazuri, hackerii nu au putut să acceseze nicio informaţie.

Facebook a anunţat că Poliţia federală americană îşi continuă ancheta demarată în acest caz şi că FBI a cerut reprezentaţilor reţelei de socializare să nu facă dezvăluiri pe această temă.

La sfârşitul lunii septembrie, compania americană a precizat că piraţii cibernetici au exploatat o vulnerabilitate din codul Facebook, ce a avut un impact asupra "View As", o funcţie ce permite utilizatorului să îşi vadă propriul profil ca şi cum ar vizualiza contul altei persoane. Acea breşă a permis piraţilor cibernetici să fure codurile de acces ("tokens") pe Facebook, pe care au putut, apoi, să le folosească pentru a prelua controlul asupra conturilor utilizatorilor. Codurile de acces sunt echivalentul unor chei digitale, care îi menţin conectaţi pe utilizatori pe Facebook, pentru ca ei să nu mai fie nevoiţi să îşi reintroducă parolele de fiecare dată când vor să folosească aplicaţia.

Potrivit DPA, aproximativ 90 de milioane de utilizatori şi-au resetat apoi codurile de acces pe Facebook în urma anunţului făcut de compania americană referitor la acel atac cibernetic.

În comunicatul de vineri, Facebook a precizat că atacul informatic nu a inclus reţelele Messenger, Instagram, WhatsApp, Oculus, Workplace, paginile Facebook, plăţile online şi aplicaţiile şi reclamele publicate de terţi pe această reţea de socializare, relatează Reuters.

Hackerii au accesat conturile a aproximativ 30 de milioane de utilizatori ai reţelei de socializare online Facebook, sustrăgând datele din 29 de milioane de profiluri, anunţă compania americană.

Compania Facebook a descoperit la sfârşitul lunii septembrie un atac cibernetic masiv. Hackerii, care nu au fost identificaţi, au exploatat ilegal o funcţie prin care au avut acces la date personale din conturile utilizatorilor.

Titlul din deschiderea ziarului de sâmbătă:

  • "Concentrații uriașe" de toxine găsite în solul de la Grenfell, constată un studiu

Toxinele, care pot avea implicații asupra sănătății pe termen lung pentru supraviețuitorii incendiului din Grenfell Tower ca și pentru miile de oameni care trăiesc și muncesc în apropiere, au fost identificate în cadrul unui studiu condus de unul dintre cei mai importanți experți în toxicologie din lume.

Un incendiu devastator a izbucnit în data de 14 iulie la o clădire de apartamente cu 24 de etaje din vestul Londrei. Incendiul a pornit de la un scurtcircuit la un frigider, iar panourile cu care era izolată clădirea au favorizat răspândirea flăcărilor.

Rezultatele inițiale ale studiului efectuate de către Prof. Anna Stec au determinat Agenția Publică de Sănătate din Anglia (PHE), Departamentul de Sănătate, Poliție dar și autoritățile municipale să facă o serie de teste pentru a se asigura că eventualele riscuri pentru sănătate pot fi evaluate în mod corespunzător.

În briefing-ul către personalul agenției medicale, Stec a declarat că a găsit "concentrații uriașe" de potențiali agenți cancerigeni în praful și solul din jurul turnului din vestul Londrei și în resturile arse care au căzut din turn.

Au fost prezente și nivele ridicate de acid cianhidric în solul pe care l-a analizat.

Ea a sugerat ca autoritatile de sanatate să ia în calcul prelevarea de mostre de sange si salivă de la supravietuitori, pompieri si rezidenți locali pentru a monitoriza orice deteriorare a ADN-ului acestora.

Stec a declarat că așa-numita "tuse Grenfell" raportată de supraviețuitori după incendiu "pare a indica niveluri ridicate de contaminanți atmosferici" și că ea a evaluat nivelurile ridicate de toxine pot provoca probleme de sănătate.

  • Le Figaro: Lupta micilor orașe pentru a se salva

S-ar putea să nu fie prea târziu pentru a încerca să readucem la viață o parte dintre centrele micilor localități, astăzi în agonie. Magazine închise, fațade care se sfărâmă, locuitori care au părăsit zona: aceasta este în cazul multor municipalități rezultatul unei acumulări de erori și de politici contradictorii.

Pentru a încerca să revitalizeze centrele orașelor din aceste municipii mici și mijlocii, guvernul a lansat în 2017 un plan, în baza cpruia 5 miliarde de euro vor fi deblocate în următorii 5 ani pentru 222 de municipalități selectate în baza unor proiecte. Printre ele, Pontivy, Cholet, Chaumont, Auch ...

O alegere care lasă un gust amar tuturor celorlalte orășele care nu au fost selectate. "Aceste 222 de teritorii au fost selectate deoarece au un rol central și pentru satele din împrejurimi", explică prefectul Rollon Mouchel-Blaisot. După decenii "neglijență" cu privire la acestea categorii de comune, conform prefectului, acest program este o tentativă de a repara greșelile trecutului.

"Nu sunt sigur că putem aduce comercianții înapoi pe străzile noastre. Comerțul electronic și supermarketurile au creat noi obiceiuri de consum.”, spun localnicii.

Băncile închid sedii pentru că nu mai au clienți, micii producători sunt sufocați de marii retaileri, locuri de muncă nu se prea găsesc, iar lumea preferă să se mute în alte părți. Nu cred că acum se mai poate face ceva- sunt bani aruncați în vânt, mai spun localnicii.

În schimb, la nivel politic optimismul e la cote înalte. Rămâne de văzut care va fi tabăra câștigătorilor- opimiștii sau ceilalți?

  • The Telegraph: Perioada de tranziție pentru Brexit ar putea fi prelungită cu încă un an

Perioada de tranziție pentru Brexit ar putea fi prelungită cu încă un an pentru a o ajuta pe Theresa May să găsească o soluție la problema frontierei irlandeze, scrie The Telegraph, citând surse proprii..

Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, i-ar fi propus această mișcare premierului britanic, care i-ar mai lăsa timp doamney May pentru a încheia un acord comercial cu Bruxelles-ul.

Asta ar însemna ca Marea Britanie să rămână legată de UE până la sfârșitul anului 2021 și nu până la 31 decembrie 2020, după cum arată forma actuală a acordului.

Euroscepticii au reactionat cu furie, spunand ca prelungirea ar costa în plus 17 miliarde lire și că nu ar fi cea mai potrivită soluție.

Telegraph mai precizează că Barnier ar fi informat reprezentanții statelor UE cu privire la acest proiect.