Financial review Prima pagină a presei străine: Parisul testează un nou bitum asfaltic care reduce la jumătate zgomotul. Germania: situație umilitoare pentru CSU. Negocierile între Londra şi UE, în impas. Lacunele legislative ameninţă să creeze paradisuri fiscale în cadrul UE. Printre ele, și România

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 16 octombrie 2018, 6:00 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Trump, deschis la reacția saudiților, în timp ce izolarea Arabiei Saudite se accentuează ● Le Figaro: În defensivă, Ungaria face apel să fie "zdruncinat" Bruxellesul în privinţa imigraţiei ● Les Echos: Parisul testează un nou bitum asfaltic care reduce la jumătate zgomotul produs de trafic și nu mai concentrează cădura solară ● Le Monde: Germania: situație umilitoare pentru CSU, partidul aliat al lui Merkel, la alegerile din Bavaria ● El Pais: Lacunele legislative ameninţă să creeze paradisuri fiscale în cadrul UE. Printre ele, și România ● Brexit: negocierile între Londra şi UE, în impas ● The New York Times: Italia se opune insistenţelor UE de a impune sancţiuni drept răspuns la atacurile cibernetice. Lectură plăcută!

  • Financial Times: Trump, deschis la reacția saudiților, în timp ce izolarea Arabiei Saudite se accentuează



Măsura d-lui Trump de a-l trimite pe secretarul său de stat Mike Pompeo la Riyad a venit într-un moment în care cazul Khashoggi amenință să izoleze  Riyadul la nivel internațional. Unii dintre finanțatorii de top de pe Wall Street, inclusiv șeful Blackstone, Ștefan Schwarzman, s-au retras de la o conferință importantă din Arabia Saudită.

Domnul Pompeo urmează să se întâlnească marți cu regele Salman, pe fondul acuzațiilor conform cărora conducerea regatului ar fi orchestrat uciderea domnului Khashoggi la consulatul saudit de la Istanbul, la începutul acestei luni.

Trump a menționat că regele Salman, în timpul unei convorbiri telefonice avute cu președintele american, ar fi  negat "ferm" vinovăția în cazul dispariției domnului Khashoggi.

"Nu vom lăsa nimic descoperit", a spus dl Trump. "Vom încerca foarte repede să ajungem la o concluzie".

CNN și Wall Street Journal au lansat ipoteza că Arabia Saudită intenționează să admită că domnul Khashoggi a fost omorât din greșeală în timpul unui interogatoriu. Oficialii saudiți nu au putut fi contactați pentru a comenta acest lucru.


Pe lângă domnul Schwartzman, Larry Fink, directorul executiv al BlackRock și șeful JPMorgan Jamie Dimon s-au retras de pe agenda conferinței programate a avea loc la sfârșitul acestei luni. Toți trei au legături de afaceri foarte strânse cu regimul saudit, dar după izbucnirea cazului Khashoggi, niciunul nu a acceptat să mai cauționeze regimul de la Rhiyad.

Dl. Fink e un consultant care face analize despre economia globală pentru Yasir al-Rumayyan, director general al fondului suveran de investiții. JPMorgan este consultant și intermediar financiar pentru mari tranzacții din Arabia Saudită, în timp ce Blackstone și fondul suveran au convenit anul trecut să înființeze un fond de investiții în domeniul infrastructurii de 40 miliarde de dolari, prin care să investească în SUA. Saudiții au pus 20 de miliarde de dolari în acest fond.


Regele Salman a încercat să înlăture criticile internaționale apărute după dispariția domnului Khashoggi anunțând propria investigație internă a regatului.

Cazul Khashoggi a devenit o problemă importantă a relațiilor bilaterale dintre SUA și Arabia Saudită. Fapt fără precedent în tradiția președinților americani, domnul Trump a călătorit în Arabia Saudită în prima sa călătorie externă în calitate de președinte. El și-a pus de asemenea propriul ginere, Jared Kushner, să gestioneze relațiile cu Riyadul și în special cu Printul Mohammed.

În weekend, domnul Trump a spus că va exista o "pedeapsă severă" dacă se va dovedi că Riyadul se află în spatele dispariției domnului Khashoggi.

Cazul Khashoggi a determinat mai multe instituții financiare și organizații media, inclusiv Financial Times, să se retragă de la Forumul de investiții programat la finele lunii.

David Petraeus, fostul comandant al trupelor americane din Orientul Mijlociu, acum președinte al grupului de companii de private equity KKR și care fusese confirmat ca speaker la eveniment, a luat și el decizia de a se retrage.

Totuși, nu totuși toți participanții se retrag de la eveniment. Programul celor 3 zile de discuții include, potrivit agendei în vigoare, "lideri globali, investitori și inovatori din mai mult de 140 de organizații diferite".

Reprezentanți ai Fondului rus de investiții, care rulează 10 miliarde de dolari, a declarat că directorul său executiv, Kirill Dmitriev, va participa la eveniment.

  • Le Figaro: În defensivă, Ungaria face apel să fie "zdruncinat" Bruxellesul în privinţa imigraţiei





În urma votului pe articolul 7 în Parlamentul European, Budapesta vrea să se apere contra "atacurilor făcute împotriva ţării noastre". Într-un scurt video, puterea ungară avertizează din nou Bruxellesul

La apropierea Consiliului Afaceri generale programat marţi la Luxemburg şi în cursul căruia va fi din nou vorba despre încălcările statului de drept în Ungaria şi în Polonia, Budapesta a difuzat un video la sfârşitul săptămânii trecute. Un video pentru care puterea ungară a decis să facă publicitate într-un comunicat adresat luni dimineaţa devreme către media din Bruxelles.

În vreme ce Parlamentul European a votat în septembrie pentru activarea articolului 7 din cauza încălcărilor repetate ale statului de drept de către Budapesta, linia de defensivă dezvoltată de acest stat membru este aceeaşi: dacă Ungaria este atacată de Bruxelles, e din cauza politicii anti-imigraţie pe care o duce. "Noi am vrea să spunem limpede marelui public european că noi nu vrem să devenim o ţară de imigrare. De aceea, guvernul a publicat acest video pe Internetul de limbă engleză ca răspuns la atacurile făcute contra ţării noastre", afirmă puterea ungară într-un mail, reluând cuvintele repetate de săptămâni de prim-ministrul Viktor Orban.

Acest scurt video de 35 de secunde începe cu cuvintele eurodeputatului belgian şi preşedinte al grupului ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt, explicând că "noi avem nevoie de migraţie". Urmează obiecţiile Budapestei privind numărul de migranţi deja primiţi pe bătrânul continent. Anume, că "1,8 milioane de migranţi au intrat în Uniunea Europeană din 2015" şi că "alte milioane doresc să vină". Urmează enumerarea consecinţelor pe care le-ar fi avut, potrivit Budapestei, primirea acestor migranţi. Având drept ilustrare imagini şoc. "De la începutul crizei", spune o voce din off, "sute de persoane şi-au pierdut viaţa în atentate violente în toată Europa". "Crimele violente se înmulţesc şi Guy Verhofstadt vrea mai multă migraţie", se mai spune. "Este imprudent. Este timpul să zguduim Bruxellesul. Să protejăm Europa!", conchide videoul.

Grupul de la Visegrad protejează Ungaria

Ungaria, ca şi Polonia şi România, a devenit problemă la Bruxelles unde se ştie bine că aplicarea efectivă a articolului 7 - care cere unanimitatea statelor membre - nu va putea merge până la capăt, adică suspendarea dreptului de vot. Budapesta şi Varşovia strâng rândurile şi fac presiuni pe rând. De altfel, asta s-a întâmplat săptămâna trecută când Polonia a refuzat, la Consiliul Justiţie şi Afaceri interne (JAI), să aprobe raportul anual privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale, pe motiv că acest raport indică discriminarea faţă de LGBT remarcată în unele ţări din UE, dar refuză să vorbească explicit despre discriminarea împotriva creştinilor şi evreilor. În timpul acestui Consiliu JAI, Ungaria a fost foarte discretă. Dar în timpul reuniunilor pregătitoare pentru acest Consiliu, Budapesta ar fi vorbit pe aceeaşi voce cu Varşovia. Oricum, grupul de la Visegrad (Republica Cehă, Slovacia, Polonia) îl va proteja pe al patrulea membru al său care este Ungaria.

Viktor Orban şi luările de poziţie ale partidului său Fidesz - membru al PPE - sunt o problemă şi pentru dreapta europeană. Într-un interviu pentru cotidianul "Le Monde", preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, afirma săptămâna trecută că "Viktor Orban nu-şi mai are locul în cadrul PPE".

Foarte divizat în ce priveşte Ungaria, partidul condus de Joseph Daul aşteaptă gesturi ale prim-ministrului ungar la summitul PPE care va preceda miercuri summitul şefilor de stat şi de guvern. Obiectivul: a face să scadă presiunea. Altfel, PPE nu are marjă de manevră. Căci e foarte complicat să excluzi un partid din PPE. Şi mai complicat în apropierea alegerilor europene care vor face să crească extremele europene în detrimentul PPE. A exclude partidul lui Viktor Orban ar echivala pentru PPE cu pierderea a circa zece mandate în mai anul viitor. (RADOR)

  • Les Echos: Parisul testează un nou bitum asfaltic care reduce la jumătate zgomotul produs de trafic și nu mai concentrează cădura solară


Un nou bitum cu proprietăți termice și acustice mult îmbunătățite va înlocui porțiuni de pe 3 străzi din Paris. Este o fază de testare deocamdată, urmând ca apoi noul material să fie utilizat la scară largă. Avantajele noului bitum este că reduce la jumătate zgomotul din trafic și, în plus, nu mai concentrează cădura solară în timpul verilor caniculare.

Vara viitoare asfaltul va fi va fi mai puțin cald pe rue Frémicourt, rue Lecourbe și rue de Courcelles din Paris. În orice caz, acesta este scopul secțiunilor noi de drum, pe care Colas (Bouygues) și Eurovia (Vinci) le finalizează în această perioadă. Noua suprafață va putea absorbi atât zgomotul, cât și căldura. "Scopul este ca, după trei ani (performanța noului material va fi monitorizată în acest timp) , materialul să poată fi utilizat la scară largă", rezumă directorul tehnic al primăriei, Kevin Ibtaten. Dacă vom vedea că după un an există ”câștiguri semnificative”, am putea să-l utilizăm încă și mai devreme, admite și Aurélie Solans, responsabilul cu mediul înconjurător din cadrul Primăriei pariziene.

”Proiectul costă 2,3 milioane de euro, din care 1,3 milioane  sunt finanțări europene, trebuie să se dovedească fiabil. Costul testelor nu trebuie să depășească 10% ", precizează Aurélie Solans. 

Parisul a fost probabil inspirat de Los Angeles, care în vara anului 2017 a acoperit mai multe porțiuni de drumuri cu un strat reflectorizant numit "CoolSeal". În primăvara anului 2018, rețeaua de televiziune NBC măsura 47,7 grade Celsius pe suprafața asfaltică, în timp ce bitumul convențiuonal aflat la câțiva metri distanță avea 54.4 grade.

Los Angelesul încearcă acum să finanțeze faza a doua a proiectului,urmând să acopere toate cele 15 districte ale sale.

  • EL PAIS: Lacunele legislative ameninţă să creeze paradisuri fiscale în cadrul UE. Printre ele, și România



Persoanele fizice şi companiile profită de portiţele din directivele europene şi de vizele de aur pentru a continua să evadeze în jurisdicţii opace

Vizele de aur, obţinerea reşedinţei într-o ţară pentru cumpărarea unei proprietăţi, au devenit o portiţă pentru a evita impozitele. Lacunele din directivele UE le permit cetăţenilor şi companiilor să utilizeze unele ţări din UE pentru a-şi ascunde averile în jurisdicţii opace. Dar nu este singura lacună. Statele care nu împart încă informaţii fiscale, activele nereglementate sau lipsa de transparenţă în acordurile fiscale dintre state şi companii reprezintă o modalitate de a scăpa de impozite. Scandalurile de evaziune fiscală în plină recesiune au determinat OCDE şi UE să încerce să pună capăt jurisdicţiilor opace prin schimburi automate de informaţii între ţări şi două directive în cadrul comunitar.

Un raport complet de 50 de pagini al grupului Verzilor din Parlamentul European analizează toate "lacunele" pe care le "exploatează" persoanele fizice şi companiile pentru a continua să ocolească fiscul din ţara lor. Documentul, la care a avut acces EL PAÍS, arată că patru ţări ar putea presupune un "risc" din cauza lipsei accesului la informaţiile bancare. Acest pericol pare "exacerbat" de sistemele de obţinere a reşedinţei sau cetăţeniei acordate în schimbul investiţiilor imobiliare. Concret, documentul semnalează Austria, Bulgaria, Cipru şi România.

Primele trei ţări oferă "viza de aur" pentru cetăţenie în schimbul achiziţionării de bunuri imobiliare cu un anumit preţ. În plus, ele aplică parţial acordurile de schimb de informaţii cu alte ţări. De exemplu, Cipru, pe hârtie, împarte informaţii cu 65 de jurisdicţii. Dar în practică furnizează şi primeşte aceste date cu statele din UE, dar le obţine de la ţări extra-comunitare. Asta deschide uşa evaziunii fiscale. Adică, în cazul în care un cetăţean care locuieşte la Paris obţine reşedinţa cipriotă, după cumpărarea unei proprietăţi, el poate opera cu ţările opace, fără ca Franţa să afle, fiindcă Cipru nu va cere aceste informaţii şi nu va avea date fiscale pe care să le împartă. Cipru este tocmai una dintre ţările care a acordat cele mai multe vize de aur, potrivit unui raport al Global Witness şi Transparency International. Comisia Europeană finalizează un raport care va fi publicat la finele acestui an, cu privire la planurile naţionale care acordă cetăţenia europeană investitorilor, care va examina practicile actuale şi va oferi îndrumare pentru ţările membre. Potrivit unor surse comunitare, printre aceste principii se va aminti că statele trebuie să verifice antecedentele solicitanţilor.

Parlamentul European va organiza astăzi o audiere publică privind vizele de aur, pentru a examina posibilele riscuri de spălare de bani generate de aceste sisteme. "Trebuie să modificăm legislaţia europeană şi, în plus, să garantăm aplicarea efectivă a standardelor actuale, deoarece unele ţări, cum ar fi Cipru sau Malta, acţionează la limita legii", avertizează Ernest Urtasun, deputat al Verzilor. Raportul Verzilor evidenţiază mai multe rute de evitare care permit crearea unui mecanism financiar necesar pentru ascunderea capitalului. Şi nu sunt puţine.

În total, 43 de ţări încă nu se angajează în schimbul automat de informaţii, inclusiv Macedonia, Serbia, Ucraina, R.Moldova sau Muntenegru. Nici Statele Unite nu furnizează informaţii complete: furnizează doar numele companiei care este beneficiarul unui cont, dar nu şi al beneficiarului final. Iar şase jurisdicţii britanice nu primesc informaţii din partea Irlandei.

Inginerie financiară

Acestea sunt doar câteva cazuri, dar ele arată cum printr-o reţea de companii interpuse sau de carton este posibil să se găsească o lacună pentru a scăpa de legislaţia internaţională împotriva evaziunii fiscale. În plus, directiva actuală (DAC2) nu include portofolii de active cum ar fi criptomonedele, aurul, iahturile sau bunurile imobile. Prin urmare, Urtasun consideră că toate ţările care nu schimbă informaţii "în conformitate cu standardele europene", de asemenea Statele Unite, ar trebui "incluse pe lista neagră europeană a paradisurilor fiscale". În plus, Verzii propun sancţiuni pentru cei care nu respectă standardele actuale. Raportul analizează, de asemenea, directiva DAC3, care impune schimbul de informaţii, de exemplu, cu privire la acordurile fiscale avantajoase pe care statele le pot conveni cu societăţile private.

Acestea sunt deosebit de controversate, deoarece în multe cazuri au fost considerate "ajutoare de stat" de către Bruxelles. Cel mai faimos caz a fost acordul Apple cu Irlanda, care a ajuns să reclame suma de 14, 3 miliarde de euro multinaţionalei americane, după intervenţia Comisiei Europene. Dar Verzii spun că această directivă vizează numai companiile, nu şi persoanele, şi că accesul la această informaţie nu este public. "Avem nevoie de mai multă transparenţă în reformarea directivei DAC3, pentru a face publice toate normele de taxare existente", conchide Urtasun.

Patru ţări luate în vizor

Ţările membre ale UE au semnat acorduri, în ultimii ani, cu ţări terţe, pentru a da şi a obţine informaţii fiscale. Cu toate acestea, unele state sunt încă în urmă, iar altele respectă legile internaţionale doar pe jumătate. Aproape toate ţările au semnat mai mult de 80 de acorduri de acest tip, inclusiv ţări din UE. Cu toate acestea, Cipru şi România sunt foarte departe, cu semnarea a numai 33 (de acorduri), şi anume cu ţările UE şi cu cele mai apropiate de aceasta. Cipru şi România primesc numai informaţii din jurisdicţii europene, dar nu din exterior, ceea ce le transformă într-un teren fertil pentru cei care doresc să-şi ascundă conturile în afara UE.

De asemenea, raportul Verzilor precizează că Austria a semnat acorduri cu SUA şi cu Luxemburg pentru a limita obţinerea de informaţii fiscale de la cetăţenii săi. La fel a făcut Bulgaria, care nu primeşte datele despre conturile rezidenţilor ţării în Statele Unite. Cipru, Austria şi Bulgaria s-au remarcat pentru vânzările rezidenţiale. (RADOR)


  • Le Monde: Germania: situație umilitoare pentru CSU, partidul aliat al lui Merkel, la alegerile din Bavaria





Potrivit estimărilor, creștin-socialii sunt în frunte, cu circa 37% din voturi, dar pierd circa zece puncte față de 2013
 Partidul conservator CSU, aliat inevitabil al cancelarului german, Angela Merkel, a suferit duminică, 14 noiembrie, o umilire la alegerile regionale din Bavaria, pierzând majoritatea absolută, confruntat cu avansul Verzilor, marii câștigători ai scrutinului, și extrema dreaptă, potrivit sondajelor canalelor publice ARD și ZDF.

Creștin-socialii ajung în frunte, dar numai cu 35,5% din sufragii, adică o pierdere de 12 puncte față de 2013 și scorul cel mai mic din anii 1950, potrivit primelor estimări. Celălalt aliat al cancelarului la nivel național, SPD, ia o palmă cu 9,5% din voturi, Verzii obținând dublu (17,8 %), partidul de extremă dreapta antimigranti Alternativă pentru Germania (AfD) 11% și Freie Wähler, conservatorii independenți, 11,5 %. Liberalii FDP (5%) încheie șirul.
Acest rezultat nu este liniștitor pentru cancelarul german, cu atât mai mult cu cât propriul partid, CDU, trebuie să facă față unui scrutin la fel de dificil pe 28 octombrie în Hesa, landul pe care conservatorii îl conduc în coaliție cu ecologiștii. Aceste două scrutinuri “vor afecta politica națională și în consecință reputația cancelarului”, a avertizat deja vineri președintele Camerei Deputaților și veteran respectat al CDU, Wolfgang Schäuble.

Social-democrați recalcitranți

Remarca nu este lipsită de importanţă: Angela Merkel trebuie să înfrunte în decembrie un vot al militanților pentru a fi reconfirmată în fruntea partidului său. La putere de 13 ani, cancelarul german a avut un an foarte dificil, consecință politică a deciziei ei din 2015 de a deschide Germania unui număr de peste un milion de solicitanți de azil.
Chiar dacă ea a restrâns considerabil primirea de migranți, Angela Merkel a fost afectată de avântul extremei drepte la legislativele din septembrie 2017. Ea a luptat șase luni pentru a forma o coaliție guvernamentală, până la urmă, cu social-democrații, foarte recalcitranți.

Apoi, în vara 2018, CSU bavarez s-a revoltat, condus de șeful său, ministrul de interne, Horst Seehofer, care a riscat de două ori să facă să cadă guvernul presând cu teme dragi AfD pentru a câștiga terenul pierdut. Dar potrivit sondajelor, această strategie nu i-a convins pe cetățenii tentați de extrema dreptă să revină la conservatori, în vreme ce alții, mai moderați, s-au îndreptat către Verzi.
O altă problemă a cancelarului: intențiile SPD, în situația în care unele voci cer sonor o ieșire din guvern și o cură de întinerire în opoziție. Confruntate cu seismul bavarez, personalități puternice își riscă continuarea carierei, începând cu Horst Seehofer, ministrul de interne și element iritant pentru dna Merkel. (RADOR)


Alte titluri din LE MONDE:

  • Brexit: negocierile între Londra şi UE, în impas

După părerea lui Jeremy Hunt, ministrul britanic al afacerilor externe, semnarea unui acord privind Brexit este "esenţială" pentru a păstra securitatea Europei
Discuţii "intense" de ultim moment, duminică, 14 octombrie, la Bruxelles, n-au fost suficiente pentru a debloca negocierile privind plecarea britanicilor din Uniunea Europeană, care se ciocnesc din nou, în continuare, de soarta frontierei irlandeze după Brexit.

Speranţa unui avans decisiv în aceste tratative în cursul summitului european care va începe miercuri la Bruxelles a primit un duş rece duminică seara, cu mai puţin de şase luni înainte de data divorţului programat pe 29 martie 2019. "În ciuda unor eforturi intense, unele chestiuni cheie sunt încă în suspans, printre acestea cea a 'plasei de siguranţă' pentru a evita o frontieră dură" între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, a scris negociatorul şef european, francezul Michel Barnier, pe contul său de Twitter.
El vorbea la finalul unei întâlniri surpriză cu ministrul britanic pentru Brexit, Dominic Raab, a cărui deplasare la Bruxelles a fost anunţată în ultimul moment, lăsând să se spere progrese.

"Uşa este deschisă"

Nu a fost deci suficient şi ambasadorii celor 27 de ţări europene de la UE au fost informaţi în cursul serii de dl Barnier că nu vor mai fi negocieri până la summitul european, au declarat pentru AFP mai multe surse diplomatice.
"Regatul Unit e hotărât în continuare să facă progrese în timpul Consiliului European din octombrie", a asigurat la sfârşitul serii ministerul dlui Raab, admiţând că problema irlandeză rămâne "nerezolvată". "Uşa rămâne deschisă" pentru a încerca să găsin un acord cu britanicii, dar mai multe ţări "au insistat ca UE să-şi intensifice de acum pregătirile pentru scenariul no deal", adică un divorţ fără acord, a declarat un diplomat european.

Prim-ministrul britanic, Theresa May, îşi va reuni marţi, în ajunul summitului, principalii miniştri pentru a discuta tocmai chestiunea explozivă a frontierei între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, devenită principala piatră de încercare a negocierilor şi sursa divizărilor în cadrul guvernului britanic.

Ameninţări cu demisia

Mai mulţi miniştri ameninţă cu demisia, scrie presa britanică, dacă dna May nu-şi revizuieşte planurile. Fostul ministru pentru Brexit, David Davis, care a demisionat în iulie, a făcut apel într-un articol la membrii guvernului să-şi "exercite autoritatea colectivă" faţă de "defectele fundamentale" ale strategiei premierului.

Şeful diplomaţiei britanice, Jeremy Hunt, a sărit în ajutorul acesteia, apreciind că "nimeni altcineva decât Theresa May nu este în măsură să negocieze mai bine acordul bun" pentru Regatul Unit. E momentul de "a o susţine ferm pe prim-ministru", a pledat dl Hunt, care şi-a atras recent criticile liderilor europeni pentru că a comparat Uniunea Europeană cu Uniunea Sovietică. Un asemenea acord este "esenţial pentru securitatea noastră pentru că relaţiile noastre economice sunt în centrul tuturor parteneriatelor noastre, printre care alianţele vitale, pentru securitatea pe care o avem împreună cu prietenii noştri în Europa", a afirmat şeful diplomaţiei britanice într-un comunicat.

Londra s-a angajat să nu reinstaureze frontiera fizică pe insula Irlanda, pentru a păstra acordul de pace din Vinerea mare semnat în 1998. Dar acest angajament se loveşte de voinţa de a părăsi piaţa unică şi uniunea vamală europeană, ceea ce face teoretic inevitabil controlul mărfurilor la frontiera irlandeză.

Vamă fără frontieră fizică

Dna May propune un "aranjament vamal provizoriu" între Regatul Unit şi UE, până la apariția unei soluţii perene care să garanteze că nu se va reveni la o frontieră fizică.
Dar în partidul conservator, această opţiune a fost respinsă de eurosceptici, care se tem ca ea să nu devină permanentă şi să împiedice încheierea unor acorduri comerciale cu terţe ţări. "Provizoriu înseamnă veşnic", a lansat sâmbătă deputatul Jacob Rees Mogg.

Din partea UE, negociatorii vor cu orice preţ să evite ca Regatul Unit să încerce să obţină un acces "à la carte" la piaţa unică şi la spaţiul vamal european, fără obligaţiile care sunt legate de asta.
Michel Barnier insistă de asemenea să aibă angajamentul ferm că Irlanda de Nord singură va rămâne în uniunea vamală şi piaţa unică, fără dată limită, dacă nicio soluţie mai bună nu se va găsi în viitoarele negocieri privind relaţia post-Brexit între UE şi Londra. Dar această "plasă de siguranţă" (backstop în engleză) va crea o nouă frontieră de facto, de astă dată între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit, protestează micul partid unionist nord-irlandez DUP, ai cărui zece deputaţi sunt indispensabili guvernului dnei May pentru a păstra majoritatea absolută în Parlament

Pista "no deal"

Ar însemna o "anexare permanentă a Irlandei de Nord, care ar ieşi din Regatul Unit şi ne-ar lăsa pentru totdeauna supuşi unor reguli scrise fără ca noi să avem vreun cuvânt de spus", a spus lidera DUP, Arlene Foster, într-un articol publicat sâmbătă de Belfast Telegraph.
DUP este, de acum, "gata pentru un scenariu [de ieşire] fără acord", scrie duminică The Observer.
Pentru a disipa îngrijorările, o prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit, în timpul căreia Regatul Unit va rămâne în piaţa unică şi în uniunea vamală, a fost, potrivit mai multor media britanice, discutată la masa negocierilor.Această tranziţie ar trebui, în mod normal, să se încheie la sfârşitul lui decembrie 2020. A o prelungi, ar spori factura divorţului ce trebuie plătită de Londra, au avertizat deja aleşii eurosceptici ai Partidului conservator britanic. (RADOR)

  • The New York Times: Italia se opune insistenţelor UE de a impune sancţiuni drept răspuns la atacurile cibernetice




Bruxelles. Italia se opune iniţiativei UE de a impune sancţiuni statelor care întreprind atacuri cibernetice, demers care pare a fi în concordanţă cu apelurile Romei la dezescaladarea tensiunilor cu Rusia, dar care ar putea înstrăina Italia de aliaţii ei din UE.
Diplomaţii spun că planul de a impune sancţiuni este menit a întări dispozitivul UE de apărare şi descurajare a atacurilor cibernetice, în special din partea Rusiei care în ultimele luni s-a aflat în centrul acuzaţiilor de ingerinţe în alegerile din diverse state occidentale precum şi de încălcări ale securităţii cu ajutorul unor mijloace electronice.
Dar Italia s-a opus ideii instituirii unui nou regim de penalităţi, după cum arată un document confidenţial al UE care a fost văzut de Reuters. Planul are o largă susţinere din partea statelor UE cu excepţia Italiei, conform documentului.

Oficialităţile italiene nu au fost disponibile imediat pentru a face comentarii.
Italia a îndemnat în repetate rânduri să fie relaxate sancţiunile împotriva Rusiei, care este ţinta unui spectru larg de penalităţi economice de la criza declanşată în 2014 în Ucraina. Acestei poziţii i s-au opus o mare majoritate a statelor UE care au reînnoit în mod regulat regimul de sancţiuni împotriva Moscovei din cauză că a anexat regiunea Crimeea din Ucraina şi acordă un sprijin continuu rebelilor separatişti proruşi de acolo.

Propunerile de instituire a unor sancţiuni pentru atacurile cibernetice au fost discutate la întrunirile de săptămâna trecută, în pregătirea summitului UE care va avea loc săptămâna aceasta la Bruxelles.
"A răspunde la atacurile cibernetice de amploare ale actorilor străini, mai ales atunci când vizează alegerile noastre, este un lucru vital", a spus comisarul UE pentru securitate, Julian King, pentru Reuters, adăugând că sancţiunile ar trebui avute în vedere "acolo unde este adecvat".

Marea Britanie, Franţa, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia au făcut apel la introducerea sancţiunilor, după cum arată documentul.
Belgia, Finlanda şi Suedia susţin un "răspuns gradual" la viitoare atacuri, care ar putea include o serie de măsuri înainte de instituirea sancţiunilor, potrivit documentului.
Roma spune de mult timp că sancţiunile existente dăunează firmelor italiene care fac comerţ cu Moscova şi apelurile la dezescaladarea tensiunilor cu Moscova se aud mai puternic de când în Italia a venit la putere un guvern anti-establishment, în iunie.

Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreapta care este partener de guvernare în Italia, este un admirator al preşedintelui rus Vladimir Putin şi a respins acuzaţiile de intervenţie a Rusiei în alegerile occidentale.
Diplomaţi UE au spus că planul era totodată menit a preveni comiterea unor atacuri cibernetice de către China şi Coreea de Nord. (RADOR)


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2566 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by