Financial review Prima pagină a presei străine: Inedit în istoria UE: Spania îşi întrerupe legăturile diplomatice cu Flandra. Franța trece la taxa ”de descongestionare” a traficului. Doar 44% dintre italieni vor să rămână în Europa

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 18 octombrie 2018, 4:44 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Les Echos: Franța se convertește la taxa ”de descongestionare a traficului” ● Financial Times: Liderii UE au abandonat planul privind organizarea unui summit special luna viitoare ● Le Figaro: Jamal Khashoggi ar fi fost torturat și apoi decapitat (presa turcă) ● The Guardian: Theresa May cere UE să lase poarta deschisă Brexitului ● Il Messaggero: Numai 44% dintre italieni vor să rămână în Europa ● La Libre Belgique: Inedit în istoria UE: Spania îşi întrerupe legăturile diplomatice cu Flandra. Lectură plăcută!
  • Les Echos: Franța se convertește la taxa ”pentru descongestionarea traficului”



Taxele urbane vor deveni o realitate în Franța. Evocate încă de acum câteva luni de guvernanți, măsura se află trecută în proiectul de lege transmis în aceste zile Consiliului de Stat,  înainte de a fi transmis Consiliului de Miniștri la începutul lunii noiembrie. Textul, dezvăluit de mass-media online, oferă posibilitatea comunităților cu mai mult de 100.000 de locuitori de a introduce o "taxă de congestie" pentru a "limita traficul și a combate poluarea și daunele aduse mediului “. Primarul din Paris, Anne Hidalgo, nu se mai opune dispozitivului, însă exprimă câteva condiții.

Crearea unei astfel de taxe ar fi responsabilitatea autorității care organizează mobilitatea (AO, fosta autoritate de transport urban), adică cel mai adesea orașele sau comunitățile municipalităților. În Ile-de-Franța, totuși, această competență aparține regiunii.

Conform proiectului de lege, suma va stabili ”pe baza unei sume forfetare pentru fiecare intrare în zona supusă tarifului” Pentru vehiculele ușoare, această sumă va fi de 2.5 euro/intrare, taxa crescând odată cu categoria din care face parte autovehiculul. Pentru camioane, suma forfetară ajunge la 10 euro/intrare.

Aceste sume pot fi dublate "în unitățile urbane cu mai mult de 500.000 de locuitori". Asta înseamnă 5 euro pentru o mașină și 20 de euro pentru un camion în orașe ca Paris, Lyon sau Marsilia. De asemenea, textul prevede posibilitatea introducerii unor reduceri sau chiar gratuități pentru anumite excepții, cum ar fi cazul locuitorilor din zonă. De asemenea, serviciile vor fi gratuite pentru vehiculele "de interes general": ambulanțele, mașinile Ministerului Apărării, precum și cele care oferă "un serviciu de transport public", fără ca textul să clarifice în acest stadiu dacă acestea includ și taxiurile.

Șoferii vor putea plăti în avans, proiectul de lege prevăzând înființarea unui "teleserviciu" care să permită achiziția unei singure intrări, a unui pachet valabil o zi sau o perioadă mai lungă.  Soluțiile tehnologice sunt identice cu cele utilizate deja în orașele în care există asemenea sisteme, cum ar fi Londra, Milano sau Stockholm.

Faptul că și alte orașe mari au asemenea taxe nu va fi suficient însă pentru a reduce nepopularitatea acestei masuri. Pe lângă șoferii propriu ziși, există voci care acuză că măsura ar produce segregare socială, nu toți șoferii putând achita asemenea taxe, mai ales dacă traversează Franța și întâlnesc în drum 20-30 asemenea orășele. Cert este că Guvernul se poate aștepta la o dezbatere aprinsă în timpul discuției legii din Parlament, discuții care vor avea loc la primăvară.

Reprezentanții Ministerului Transporturilor spun că înființarea noii taxe este posibilă, chiar dacă până acum ea nu a fost experimentată. "Provocarea este de pune în funcțiune un mecanism deja existent în ate părți, dar, mai presus de orice, să ne asigurăm că acesta este moderat și confortabil pentru fiecare. Poate stabilim un nivel maxim, dincolo de care să nu se poată trece”, au mai spus aceștia.

  • Financial Times: Liderii UE au abandonat planul privind organizarea unui summit special luna viitoare



Liderii UE au abandonat planul privind organizarea unui summit special de la Brexit luna viitoare, spunând că aștepta ca Theresa May să facă paci concreți în negocierile care ar putea dura încă câteva săptămâni sau luni.

Decizia a avut loc în cadrul unei cine scurte pe tema Brexit, organizată miercuri la Bruxelles, unde Angela Merkel, cancelarul german, a menționat că discuțiile sunt în "impas", iar alți lideri și-au exprimat frustrarea față de paralizia politică din Westminster, potrivit diplomaților participanți la întâlnire.

Theresa May a declarat liderilor UE27 că este încrezătoare în faptul că se apropie de un progres în negocieri, însă mai mulți lideri au părăsit cina spunând că nu s-a obținut nimic concret.

În declarațiile publice, liderii au subliniat că s-au făcut progrese insuficiente pentru a convoca o întâlnire specială în săptămânile următoare. Dar, printr-un gest conciliator, UE-27 se declară "pregătită" să organizeze o eventuală întâlnire ”atunci când ea se va justifica”.

Michel Barnier, negociatorul șef al UE, a declarat: "Avem nevoie de timp, avem nevoie de mult mai mult timp și vom continua să lucrăm în săptămânile următoare cu calm și răbdare". La rândul lui, Sebastian Kurz, reprezentantul german, a spus că se așteaptă la săptămâni sau chiar la luni de zile pentru a rezolva problemele restante.

În cadrul vizitei sale la cina comună, vizită care a durat doar 15 minute, premierul britanic a declarat că o înțelegere este la îndemână. "Am arătat că putem lua decizii dificile împreună într-un mod constructiv", a spus ea. "Ultima etapă va necesita curaj și încredere pentru ambele părți implicate în discuții", a mai spus May.

Cu toate acestea, în discuția de după cină, desfășurată după ce doamna May a părăsit încăperea, cancelarul german a fost primul care a dat o notă pesimistă viitoarelor discuții, spunând că Londra trebuie să vină cu "idei noi".

Juha Sipila, premierul finlandez, a declarat că cina a fost o pierdere de vreme întrucât ”tot ce ni s-a spus, știam de dinainte”.

În timp ce negociatorii UE sunt în continuare încrezători că pot soluționa disputa privind granița irlandeză, cea mai mare chestiune nesoluționată, ei își intensifică pregătirile pentru un Brexit dezordonat.

Franța de exemplu a publicat un proiect de lege prin care împuternicește Guvernul să adopte ordonanțe de urgență pentru a reimpune controalele vamale și obligativitatea vizelor pentru cetățenii britanici care vizitează Franța.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a declarat că are încredere în discuțiile privind Brexitul: "Am încredere, pentru că s-au făcut progrese și există o dorință colectivă de a avansa. Dar încă nu avem un acord, iar noi trebuie să decidem cum ne pregătim”, a spus el.

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a declarat că doamna May nu a adus "nimic nou în conținut", dar că există o dorință de a continua negocierile

Mark Rutte, premierul olandez, a declarat că admiră "tenacitatea" doamnei May. "Ca profesionist al politicii, sunt impresionat", a spus el.

Dalia Grybauskaite, președintele Lituaniei, a exprimat o frustrare simțită și de alți lideri ai UE atunci când a declarat că ar vrea ”să înțeleagă în mod concret ce vrea cu adevărat Marea Britanie". ”Nu știm ce vo. Nici ei nu știu ce vor de fapt. Asta e problema!”, spune președinta Lituaniei.

La Bruxelles a început miercuri seară reuniunea Consiliului European, tema principală fiind situaţia negocierilor Brexit.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt dispuse să accepte prelungirea tranziţiei post-Brexit, o etapă în care relaţiile cu Marea Britanie vor fi neschimbate, iar negocierile vor continua, au afirmat surse comunitare citate de presa germană şi britanică.

Marea Britanie ar urma să se retragă din Uniunea Europeană în martie 2019 şi, potrivit planurilor negociate până acum, etapa de tranziţie post-Brexit urma să dureze până în anul 2020. Însă, în contextul impasului negocierilor dintre Bruxelles şi Londra, liderii europeni ar putea accepta prelungirea etapei de tranziţie până în anul 2021.

Prelungirea tranziţiei presupune menţinerea situaţiei actuale în relaţiile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Planul ar permite continuarea negocierilor pentru stabilirea termenilor tranzitului între provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda, stat membru UE. De asemenea, va fi timp suplimentar pentru configurarea relaţiilor bilaterale post-Brexit. Informaţiile privind disponibilitatea Bruxellesului de a accepta prelungirea etapei de tranziţie post-Brexit au fost confirmate de diplomaţi europeni.

  • Le Figaro: Jamal Khashoggi ar fi fost torturat și apoi decapitat (presa turcă)



La două săptămâni de la dispariția lui Jamal Khashoggi în incinta consulatului saudit din Istanbul, enigma presupusului său asasinat este treptat reconstituită. În fiecare zi, apar noi presupuneri, ipoteze, una dintre ele fiind prezentate de publicația Yeni Safak, dezvăluind detalii care îți îngheață sângele în vene.

Citând o înregistrare audio la care ar fi avut acces, cotidianul turc susține că jurnalistul și publicistul saudit a fost torturat înainte de a fi decapitat. Potrivit ziarului turc, lui Khashoggi i s-ar fi tăiat degetele de către agenții saudiți. Detaliile vin să le completeze pe cele publicate deja de mss-media americană, inclusiv Washington Post. Potrivit lui Yeni Safak, o voce, identificată ca fiind cea a consulului saudit, Mohammed al-Otaibi, spune: "Fă-o afară, altfel o să am eu probleme”. O persoană neidentificată răspunde cu răceală: "Dacă vrei să mai trăiești după ce revii în Arabia Saudită, taci!”.

Potrivit presei turce, Mohamed al-Oteibi a părăsit Turcia marți. În Istanbul, ancheta este în desfășurare. Poliția a revenit miercuri în clădirea consulară, pe care o perchiziționase în noaptea de luni până marți. Miercuri, reședința consulului saudit a fost de asemenea percheziționată. Anchetatorii speră să găsească câteva răspunsuri la numeroasele întrebări care rămân nesoluționate.

A fost o execuție a unei trupe de commando trimis în Turcia special pentru a-l ucide pe jurnalist? Au fost ordinul direct al lui Mohammed Ben Salman? A cedat în timpul interogatoriului?

Potrivit CNN, saudiți se pregătesc să declare că decesul a intervenit în timpul interogatoriului care nu fusese autorizat.

  • The Guardian: Theresa May cere UE să lase poarta deschisă Brexitului





În timp ce participă la un summit crucial pe tema Brexitului la Bruxelles, premierul cere cabinetului "să rămână unit şi ferm"

Miercuri, Theresa May le cere liderilor de la Bruxelles să ţină poarta deschisă în faţa negocierilor pe tema Brexitului, după o şedinţă de două ore şi jumătate a cabinetului său, pe parcursul căreia a scos în evidenţă dificultatea aplanării diferendelor dintre Londra şi Bruxelles în zilele ce vor urma.
Marţi, dna May le-a spus colegilor: "Dacă noi, ca guvern, vom rămâne uniţi şi fermi pe poziţii, putem să reuşim asta". Dar o serie de miniştri au intervenit, subliniind timpul limitat al soluţionării impasului irlandez pentru a se da asigurări că Irlanda de Nord nu va fi separată de restul Regatului Unit - problema rămânând în continuare în centrul disputelor Regatului Unit cu cei 27 de membri ai UE.

Potrivit unei surse, procurorul general Geoffrey Cox a spus că orice acord vamal post-Brexit, care s-ar limita numai la Irlanda de Nord, ar însemna că provincia "îi va fi smulsă Regatului Unit", ea rămânând "sub controlul UE".
Miniştrii cabinetului au susţinut apelul dnei May în sprijinul "păstrării integrităţii uniunii" dintre Marea Britanie şi Irlanda de Nord, care, în opinia premierului, era ameninţată de versiunea propusă de UE.

Purtătorul oficial de cuvânt al Theresei May a declarat că miniştrii au fost de acord că Regatul Unit "nu poate menţine la nesfârşit acest blocaj", ei discutând totodată despre "necesitatea unui mecanism care să definească în mod clar cum se va sfârşi blocajul".
Observatori din Bruxelles afirmă că orice mecanism controlat de Regatul Unit ar fi respins categoric de Bruxelles. Muktaba Rahman, de la Eurasia Group, a declarat: "Este absolut de neconceput ca UE să-i acorde ieşirea Regatului Unit depăşind obstacolul irlandez aşa cum vrea el". (RADOR)

  • Il Messaggero: Italia anti-UE: Numai 44% dintre italieni vor să rămână în Europa




Italia este cea mai eurosceptică ţară din Europa. În cazul unui referendum similar Brexit-ului, numai 44% dintre italieni ar vota să rămană în UE faţă de 66% la nivel european. Sunt cele mai proaste rezultate dintre cele 28 state membre, şi faţă de britanici, unde azi 53% sunt pentru "remain", dezvăluie un sondaj Eurobarometru realizat între 8 şi 26 septembrie 2018 de Kantar Public. 65% dintre italieni, însă, se declară în favoarea monedei euro.

În baza sondajului, procentajul indecişilor de a rămâne sau a ieşi din UE este egal cu 32% în Italia, cel mai ridicat din Uniune. Printre europeni, numai 17% dintre intervievaţi ar fi în favoarea ieşirii din UE. Printre britanici, azi, numai 35% sunt pentru "leave".

65% dintre italieni se declară în favoarea euro, dar intervievaţii din Italia sunt cei mai puţin convinşi de beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană (43%). 68% dintre europeni consideră că propria ţară a avut beneficii în urma apartenenţei la UE şi 61% dintre intervievaţi consideră pozitivă aderarea la Eurozonă.

O treime (32%) dintre europeni au o părere pozitivă asupra Parlamentului European, o cincime (21%) îşi exprimă o părere negativă şi o majoritate relativă (43%) rămâne neutră, dezvăluie ultimul sondaj realizat de Eurobarometru în baza căruia, totodată, 48% dintre intervievaţi ar vrea ca UE să aibă un rol mai semnificativ în viitor, în timp ce 27% ar prefera să fie redimensionat. Pe baza sondajului, creşte gradul de conştientizare a alegerilor europene de anul viitor, cu 41% care identifică corect data pentru mai 2019 - o creştere de 9 procente faţă de un studiu similar de acum şase luni - şi 51% dintre intervievaţi care se declară interesaţi de rezultatul alegerilor europene. Totuşi, 44% încă nu ştiu când se va vota.

"În aproape toată Europa creşte aprecierea pentru apartenenţa la UE şi pentru beneficiile care derivă din aceasta, cu niveluri record din 1983. Şi moneda unică place majorităţii cetăţenilor. În Italia, aprobarea pentru moneda euro depăşeşte media europeană - 65% faţă de 61% - şi a crescut cu 4% faţă de martie 2018", afirmă preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, comentând noile date ale Eurobarometrului. "Dar nu putem, cu siguranţă, să ne culcăm pe o ureche. În unele state membre, printre care Italia, procentul celor care cred că apartenenţa la UE este pozitivă, este încă prea scăzut. Trebuie să dublăm eforturile pentru a demonstra că UE ştie să dea răspunsuri cu adevărat eficiente pentru principalele probleme ale europenilor, precum imigraţia, siguranţa şi şomajul", concluzionează Tajani. (RADOR)

  • La Libre Belgique: Inedit în istoria UE: Spania îşi întrerupe legăturile diplomatice cu Flandra




Ministrul preşedinte flamand Geert Bourgeois a calificat întreruperea de către Spania a legăturilor diplomatice cu Flandra drept "gest foarte neprietenesc", inedit în istoria Uniunii Europene. Ministrul-preşedinte N-VA intenţionează să-l 'convoace' pe ambasadorul Spaniei cât mai repede posibil pentru ca Madridul să revină asupra deciziei sale, a arătat el la Radio 1 (VRT). Geert Bourgeois susţine că nu a primit nicio notificare oficială cu acest anunţ. Potrivit lui, ea a căpătat forma unei "note verbale" a ambasadorului din Belgia, al cărei conţinut nu-l cunoaşte. Motivaţiile nu i-au parvenit încă.

"Aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată în istoria Uniunii Europene, niciodată de la crearea Comunităţii cărbunelui şi oţelului (CECA) în 1952 şi probabil din 1945", adaugă el.
Spania a ridicat statutul diplomatic al delegatului Flandrei din cadrul ambasadei din Belgia după declaraţii ale preşedintelui parlamentului flamand, Jan Peumans, care au ofensat Madridul în contextul catalan. El a trimis o scrisoare unei independentiste catalane încarcerate, în care afirma că detenţia responsabililor politici catalani dovedeşte că "guvernul central din Spania nu îndeplineşte criteriile unei Uniuni Europene democratice şi moderne". Geert Bourgeois subliniază libertatea de expresie şi separarea puterilor. Delegatul flamand este reprezentantul guvernului flamand, putere executivă, în vreme ce dl Peumans reprezintă puterea legislativă, argumentează el.

Ministrul-preşedinte se miră de altfel că o dată ridicate funcţiile sale diplomatice, delegatul flamand nu a fost totuşi declarat persona non grata la Madrid. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





5094 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Felicitari (Joi, 18 octombrie 2018, 11:35)

    silversky [utilizator]

    Felicitari pentru genul asta de articole.
    • 0 (0 voturi)    
      Un contact cu presa adevărată din lumea civilizată (Joi, 18 octombrie 2018, 12:04)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui silversky

      ...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by