Financial Times: Compromisul lui May privind Brexit vine cu un preț ridicat ● Bruxellesul atacă România chiar înainte ca aceasta să preia conducerea UE ● Les Echos: "Make France Great Again"- atacul frontal al lui Trump la adresa lui Macron ● Handelsblatt: Trei miliarde de euro, investiții în Inteligența Artificială. Lectură plăcută!
- Financial Times: Compromisul lui May privind Brexit vine cu un preț ridicat
Textul este încă provizoriu, iar lupta politică a abia la început. Dar un proiect de acord privind Brexit care ar putea ghida drumul Marii Britanii înafara UE a început să capete contur.
Textul documentului a venit după săptămâni lungi de negocieri, ambele părți luptând să ”deseneze” un Brexit care să treacă de un parlament britanic rezistent și să obțină și avizul celorlalte capitale europene.
În timp ce unele detalii au rămas secrete, progresele înregistrate indică un compromis în problema frontierei irlandeze. "Fiecare a fost obligat să mai cedeze din pretenții", a spus un diplomat UE bine informat cu privire la negocieri.
Theresa May a obținut posibilitatea ca Marea Britenie să nu fie forțată să creeze o frontieră vamală cu Irlanda, acest lucru fiind sprijinit și de Michel Barnier, negociatorul șef al Brexit.
Dar uniunea vamală din Marea Britanie vine cu alte condiții și constrângeri, destinate să satisfacă Dublinul dar și alte state membre ale UE, concesii despre care unii spun că dnei May îi va fi greu să le impună Parlamentului.
De asemenea, UE s-a arătat precaută cu privire la sprijinul pe care membrii Cabinetului britanic îl vor acorda proiectului de acord. "Să nu confundăm fumul alb cu ceața de peste Tamisa", a spus un oficial, făcând aluzie la fumul alb care anunță succesul desemnării unui nou Pontif la Vatican.
Acordul include o ”clauză de salvgardare” (backstop) care va lua forma unui acord vamal temporar pentru întreaga Mare Britanie, cu măsuri specifice pentru Irlanda de Nord, care va rămâne mai mult în conformitate cu reglementările pieţei unice decât restul Regatului Unit.
Concesiile de la Bruxelles, cu alte cuvinte, vin cu un mare preț politic. Secretarul de stat însărcinat cu Brexitul, Dominic Raab, a făcut presiuni pentru impunerea unui mecanism unilateral care să evite acordul vamal, astfel încât Marea Britanie să poată urma o politică comercială independentă, însă UE a refuzat să accepte astfel de propuneri.
Chiar și după găsirea unui compromis, doamna May trebuie totuși să justifice în fața cabinetului propriu un paragraf al proiectului de acord care prevede rămânerea Irlandei de Nord în interiorul pieței unice, irlandezii urmând să fie astfel integrați în uniunea vamală a UE mai adânc decât restul continentului britanic.
Cea de-a doua mare provocare pentru echipa doamnei May va fi explicarea condițiilor de așa-numită "condiții de concurență echitabilă". Mai multe state membre UE au vrut să obțină garanții care să împiedice concurența neloială din partea Marii Britanii după părăsirea blocului comunitar. Un oficial dintr-un stat nordic, membru al UE: "Britanicii au obținut un avantaj prn accesul pe piața UE fără taxe și cote. Avem nevoie de [condiții] pentru a echilibra acest lucru".
Având în vedere aceste discuții, dl Barnier a introdus în proiectul de acord unele dintre cele mai severe restricții aplicate oricărei țări aflate în afara pieței unice.
Aceasta include respectarea de către Regatul Unit a normelor europene privind concurența și ajutoarele de stat, chiar dacă acestea ar putea suferi ulterior modificări.
Așa-numita clauză de concurență echitabilă e și ea inclusă în acord, care mai stabilește un punctaj privind normele de mediu, politica de muncă și impozitarea.
"Nu încercăm să fim exagerați", a spus un diplomat UE care se ocupă de Brexit. "Dar nu credem că putem proceda în alt fel".
O altă îngrijorare pentru Downing Street este riscul ca statele membre ale UE să facă presiuni pentru impunerea unor condiții și mai stricte. Franța, Germania, Olanda, Spania și Italia au cerut ca negociatorii UE să se meargă mult mai departe cu restricțiile, fiind vizat în primul rând sectorul pescuitului.
Nu e de mirare ca, după toate aceste discuții, la întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE, să nu se ajungă la un numitor comun.
Alte titluri din FT:
- Bruxellesul atacă România chiar înainte ca aceasta să preia conducerea UE
Bruxellesul a lansat un atac puternic asupra României pe tema corupției și independenței justiției, cu doar câteva săptămâni înainte ca Bucureștiul să preia președinția rotativă a UE.
Comisia Europeană a subliniat că guvernul a subminat lupta împotriva corupției prin schimbări profunde ale sistemului juridic, inclusiv prin demiterea unui procuror șef apreciat de statele membre ale UE pentru eliminarea corupției la cele mai înalte niveluri.
Cazul României a ajuns pe agenda Bruxelles-ului pe când Bucureștiul se pregătește să preia conducerea UE la 1 ianuarie. Frans Timmermans, primul vicepreședinte al Comisiei, a declarat că privind retrospectiv, evoluția României a fost "foarte întristătoare".
"Regret că România nu numai că a blocat procesul de reformă, dar a și renunțat la progresele făcute în ultimii 10 ani", a adăugat el.
Efortul anti-corupție este "un maraton” și ”ar fi o tragedie dacă, pe ultima sută de metri, alergătorul ar începe să alerge în direcția opusă", a spus el.
Criticile comisiei au venit odatăp cu lansarea celui mai recent raport privind performanța României în combaterea corupției, în cadrul unui mecanism special de revizuire stabilit la aderarea țării la UE.
Bruxellesul a emis marți opt cereri suplimentare, pe lângă cerințele inițiale din 2007, incluzând suspendarea imediată a modificărilor la legile justiție. Criticii spun că noile legi ar afecta independența procuraturii și ar dezincrimina unele forme de corupție.
Klaus Iohannis, președintele României, și-a exprimat în această săptămână îngrijorarea cu privire la președinția de șase luni pe care România urmează să o preia, afirmând că țara sa nu este pregătită pentru asta.
Presedinția rotativă ar oferi Bucureștiului un rol important în modelarea agendei blocului comunitar, inclusiv gestionarea proceselor disciplinare deschise împotriva Poloniei și Ungariei pentru presupuse încălcări ale valorilor fundamentale ale blocului.
Dl. Iohannis, un oponent liberal al social-democraților care conduc guvernul de coaliție de la București, a declarat că nu va exista "nicio șansă" sub președinția română a unei vune guvernări sau o implicare adecvată în afacerile europene.
Remarcile sale au urmat demisiei depuse vineri de Victor Negrescu, ministrul afacerilor europene și unul dintre responsabilii cu gestionarea primei președinții a țării sale.
Laura Ștefan, expert în lupta împotriva corupției în cadrul think-tankului Expert Forum, a declarat că guvernul se confruntă cu o "problemă de credibilitate" în UE prin "încercările sale constante de a submina reforma justiției și lupta împotriva corupției".
Procurorul șef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a fost demisă din funcție în iulie, după ce a obținut zeci de condamnări împotriva oficialilor români, inclusiv miniștri, foști miniștri și parlamentari. Procesul de numire a unui înlocuitor este blocat.
Augustin Lazar, procurorul general al țării, a fost demis luna trecută. Procuratura supraveghea investigațiile privind violențele din timpul demonstrațiilor antiguvernamentale din 10 august, în urma cărora au fost rănite peste 450 de persoane.
Dl. Dragnea este considerat cel mai puternic politician al țării, dar nu poate fi numit premier din cauza unei condamnări legate de fraude electorale.
- Les Echos: "Make France Great Again"- atacul frontal al lui Trump la adresa lui Macron
Se știe că relațiile dintre Emmanuel Macron și președintele american nu mai sunt în cea mai fericită zodie. Dar, de aici și până la a transforma disensiunile existente în atacuri în toată regula, trebuie să treci un prag pe care, dacă nu bunul simț, atunci măcar eticheta diplomatică ar trebui să te împiedice s-o faci.
Ei bine, acest pas a fost făcut de Donald Trump care, ca de obicei, a declanșat ostilitățile pe Twitter, postând marți dimineața (5:17 ora Washingtonului) acest atac la persoană: "Problema este că ratingul de popularitate al lui Emmanuel în Franța este foarte scăzut, de 26%, iar rata șomajului este aproape de 10%. Președintele încearcă doar să schimbe subiectul. Și, apropo, nu există o țară mai naționalistă decât Franța, cu un popor foarte mândru - și pe bună dreptate!„, a scris Trump.
În a doua parte a tweet-ului său, chiriașul Casei Albe se referă la președintele francez, mai exact la discursul său din 11 noiembrie, de la Arcul de Triumf, unde a lăudat ”patriotismul, adică exact opusul naționalismului„. După discursul său, Emmanuel Macron, s-a dus apoi la Forumul pentru Pace, organizat la La Villette, unde Donald Trump a strălucit prin absențaă!
O altă inițiativă care a provocat furia lui Donald Trump: propunerea franceză de a crea o forță europeană de intervenție în domeniul apărării. "Emmanuel Macron sugerează crearea unei armate proprii pentru a proteja Europa împotriva Statelor Unite, a Chinei și a Rusiei. Dar [inamicul] era Germania în ambele războaie mondiale. Francezii începuseră să învețe limba germană la Paris înainte de sosirea Statelor Unite. Plătiți pentru NATO sau nu! (Paie pour l’Otan ou non!, in orig.)", a mai scris Trump.
În privința armatei europene, Parisul a primit și sprijinul Berlinului. "Trebuie să dezvoltăm o viziune care într-o bună zi ne va permite să realizăm o adevărată armată europeană", a declarat cancelarul german la Parlamentul European de la Strasbourg marți după-amiază. "Aceasta nu este o armată împotriva NATO, dimpotrivă, ea poate fi o armată care va completa NATO într-un mod foarte util", a adăugat cancelarul.
Dar salvele președintelui american au continuat. Cel de-al al 45-lea Președinte al Statelor Unite a atacat exporturile franceze de vin. "Cu privire la comerț, Franța face un vin excelent, ca și Statele Unite. Problema este că Franța face astfel încât Statelor Unite le e foarte dificil să-și vândă vinurile în Franța și impune tarife ridicate, în timp ce Statele Unite facilitează puțin vânzarea vinurilor și taxelor franceze. Nu e corect, trebuie să schimbăm acest lucru!”, a amenințat el.
Doar că miza e anecdotică (3,2 miliarde de euro reprezintă exportul de vinuri și băuturi spirtoase din Franța în Statele Unite, față de cele 200 de milioane cât sunt importurile de vinuri americane), vinul francez reprezintă doar o picătură insignifiantă în comerțul exterior franco-american, de 566 de miliarde de dolari în 2017.
În fața acestor atacuri, Elysee a refuzat "orice comentariu". Trebuie însă spus că tweeturile lui Trump sunt destinate în primul rând publicului american, în vreme ce relațiile oficiale dintre cei doi președinți - aceștia discută telefonic de mai multe ori pe săptămână - sunt normale, ca între doi șefi de stat care se respectă.
- Handelsblatt: Trei miliarde de euro, investiții în Inteligența Artificială
Guvernul german a vorbit în repetate rânduri despre viitorul digital al Germaniei. De data aceasta, avem și cifre concrete, întrucât membrii coaliției a u dezvoltat o strategie extinsă în acest domeniu.
Accentul va fi pus pe promovarea inteligenței artificiale (AI). Până în 2025, guvernul federal dorește să sprijine tehnologia viitorului cu trei miliarde de euro. Cel puțin asta reiese din planul de acțiune, întins pe 78 de paginni, pe care Cabinetul dorește să îl oficializeze joi.
Investițiile de miliarde de dolari reprezintă o încercare de a nu pierde teren în fața marilor rivali China și SUA în cursa tehnologică extrem de importantă. Momentan, Statele Unite conduc în domeniul AI; China a anunțat și ea planuri de investiții de 128 miliarde de euro până în 2020.
Guvernul federal consideră inteligența artificială drept o tehnologie cheie pentru Germania. Modelele de afaceri bazate pe AI ar trebui să se dezvolte și să ducă la creșterea exporturilor.
"Inteligența Artificială (AI), produs în Germania" trebuie să devină o garanție a calitatății recunoscută la nivel global, potrivit documentului consultat de Handelsblatt.
Cu cele trei miliarde de euro, guvernul federal intenționează să creeze noi locuri de muncă, să extindă centrele de competență și, nu în ultimul rând, să facă accesibile noile tehnologii intreprinderilor mici și mijlocii.
De asemenea, vor fi alocați bani pentru dezvoltarea start-up-urilor din acest domeniu, mai arată documentul guvernamental.
Conform unui studiu realizat de Institutul pentru Inovare și Tehnologie (IIT), la comanda Ministerului Federal al Economiei, aplicarea soluțiilor AI ar aduce suplimentar în următorii 5 ani, numai industriei prelucrătoare din Germania, o valoare brută adăugată de aproximativ 31.8 miliarde de euro.
Alte știri, mai pe scurt:
Printre temele urmărite cu interes de presa străină regăsim şi preocupările manifestate de structurile europene faţă de statul de drept din România.
- „Parlamentul European este ”profund îngrijorat” de situaţia justiţiei din România”, titrează EUobserver cu referire la rezoluţia adoptată marţi de legislatorii de la Strasbourg.
- Le Figaro relatează că „Adoptarea acestui text urmează unei dezbateri de la începutul lui octombrie de la Strasbourg, cu prim-ministrul român, Viorica Dăncilă, care a promis că România ‘nu se va abate niciodată de la calea europeană'”. Acelaşi ziar din Hexagon notează că „eurodeputaţii vor vota miercuri o rezoluţie care insistă asupra necesităţii instituirii unui mecanism al blocului comunitar care să asigure respectarea democraţiei şi statului de drept în toate statele membre”. Şi tot Le Figaro scrie despre raportul MCV prezentat de Comisia Europeană cu privire la România. Un raport în care executivul de la Bruxelles „deplânge regresul României în materie judiciară” şi face apel la ţara noastră să „lupte împotriva corupţiei şi să garanteze independenţa justiţiei”.
- „Comisia Europeană a încercat să înmulţească presiunile asupra României pentru ca aceasta să îngheţe controversatele reforme ale justiţiei şi să prevină orice îndepărtare de valorile democratice, într-un moment în care Bucureştiul se pregăteşte să preia preşedinţia rotativă a blocului”, rezumă New York Times.
- Într-o analiză intitulată „În vreme ce Brexit se apropie de deznodământ, preşedinţia UE va fi preluată de un stat cu probleme”, publicaţia Bloomberg subliniază că „devin tot mai frecvente comparațiile cu agitatorii populiști Polonia și Ungaria”. Şi dacă „avertismentele UE au fost deocamdată ignorate”, apare posibilitatea ca finanţarea unor noi proiecte din banii europeni să fie condiţionată de standardele democratice, remarcă publicaţia americană, cu menţiunea că „din 2007 România a primit de la Bruxelles în total 32 de miliarde de euro net”.
- O altă temă de larg interes pentru ziarele străine este pledoaria preşedintelui francez Macron pentru crearea unei armate europene. O propunere îmbrăţişată de cancelarul german Angela Merkel şi care a fost primită cu „aplauze şi huiduieli în Parlamentul European”, după cum scrie Die Welt. „Vremurile când Europa se putea baza pe alţii pur şi simplu au apus”, a reliefat şefa guvernului de la Berlin, luând astfel poziţie „în disputa dintre preşedintele Macron şi preşedintele american Trump”, scrie aceeaşi publicaţie germană. Care punctează că dna Merkel „a subliniat că o armată europeană nu va fi îndreptată împotriva NATO”.
- Le Monde remarcă ofensiva lansată de preşedintele Trump împotriva omologului său francez, de la criticile pe tema apărării europene, la şomaj, cotă de popularitate şi chiar vinurile franceze şi taxele impuse vinurilor americane importate în Franţa. Criticile virulente ale liderului de la Casa Albă survin după remarcile făcute de Macron înaintea festivităţilor care au marcat centenarul armistiţiului care a pus capăt primului război mondial, aminteşte presa franceză.
- Britanicii sunt însă mai preocupaţi de rezultatul şedinţei cabinetului de la Londra, convocată de premierul Theresa May pentru a semna acordul final pe tema Brexit convenit cu Bruxelles-ul. „La întrunirea crucială va fi revizuit textul convenit marţi de negociatorii britanici şi ai Uniunii Europene, ca prim pas în lungul proces de ratificare a retragereii Regatului Unit din blocul comunitar”, scrie The Guardian.
- Iar Washington Post relatează că „CNN a dat în judecată Casa Albă pentru a obţine reacreditarea reporterului Jim Acosta”, care l-a iritat pe Donald Trump prin întrebările puse. (RADOR)
