Financial Times: Directorul Volkswagen avertizează cu privire la 2019- "cel mai dificil an întâlnit vreodată” ● Erdogan îl atacă pe prințul moștenitor saudit în cazul Khashoggi ● The Guardian: Prejudecățile rasiale de zi cu zi din Marea Britanie ● Le Monde: După violențele din 1 decembrie, guvernul se confruntă cu o criză majoră ● Handelsblatt: Șefii BMW, Daimler și VW se văd marți cu Donald Trump. Cotidianul austriacKurier (link) publică un interviu cu preşedintele României Klaus Iohannis despre apropiata preluare de către România a preşedinţiei Consiliului UE. Lectură plăcută!
- Financial Times: Directorul Volkswagen avertizează cu privire la 2019- "cel mai dificil an întâlnit vreodată”
Directorul de conformitate al Volkswagen a spus că anul 2019 va fi "cel mai dificil an întâlnit vreodată", ca urmare a dificultaților juridice generate de scandalul emisiilor. "Încă mai avem cazuri deschise în 50 de țări din întreaga lume", a declarat Hiltrud Werner, membru al consiliului de administrație al grupului Volkswagen, într-un interviu. "Acesta va fi cel mai dificil an de gestionat", adaugă ea.
Volkswagen a recunoscut în 2015 instalarea unui software ieftin care i-a permis companiei introducerea a până la 11 milioane de mașini VW, Porsche și Audi pe piețele mondiale. Scandalul a costat deja compania circa 28 de miliarde de euro, dar rezolvarea problemelor este încă departe. Dna Werner a declarat că are trei priorități în aceste zile: "Diesel, diesel, diesel".
Cei de la VW speră să nu se mai confrunte cu situații jenante ca aceea din ianuarie, când un avocat american a descoperit că în 2014 VW a ajutat la finanțarea unui studiu privind emisiile, studiu care implica maimuțe închise în cuști care urmăreau un film de desene animate în timp ce inhalau gazele de eșapament ale unui VW Beetle. "Dar, din păcate, orice caz în instanță poate aduce o nouă acoperire media", mai spune dna Werner.
Alte persoane familiarizate cu problemele legale ale Volkswagen spun că problemele legate de emisii vor continua încă cel puțin 10 ani, deși grupul a închis deja cea mai mare parte a cazurilor din America de Nord și a fost de acord în iunie cu plata unei amenzi de 1 miliard de euro, dată de procurorii din Braunschweig (lângă sediul VW din Wolfsburg).
Numai daunele solicitate de acționarii companiei se ridică la 9 miliarde de euro, aceștia acuzând VW că le-au provocat pierderi odată cu prăbușirea acțiunilor concernului, prăbușire care a urmat dezvăluirilor făcute de către Agenția pentru Protecția Mediului din SUA.
Judecătorii din Braunschweig trimit dosarele instanței federale, aceasta urmând să ajute la stabilirea unei înțelegeri corecte a legii, apoi re-trimite cazurile la instanța regională pentru a fi judecate ulterior.
"Închiderea acestor dosare ar putea lua cel puțin încă 10 ani", a spus o persoană familiarizată cu situația.
În SUA, VW a fost de acord să achite investitorilor americanio 48 de milioane de dolari, banii urmând să fie achitați în vara următoare.
De asemenea, procurorii din Braunschweig analizează acuzațiile de "manipulare a pieței" bazate pe bănuiala că directorii executivi ai VW știau de emisiile false și au continuat să alimenteze piața cu mașini, în loc să informeze imediat acționarii.
În Germania, au fost aduse în fața instanței aproximativ 30 000 de cazuri individuale împotriva producătorului de automobile. Aproximativ 10.000 dintre acestea au fost deja judecate, iar VW a câștigat cel puțin 60% dintre ele, a spus o persoană. În dosarele în care a pierdut, VW a făcut apel.
Alte titluri din FT:
- Erdogan îl atacă pe prințul moștenitor saudit în cazul Khashoggi
Recep Tayyip Erdogan l-a atacat pe prințul moștenitor al coroanei Arabiei Saudite, acuzându-l că a dat un răspuns "incredibil” atunci când a fost întrebat despre moartea jurnalistului Khashoggi, la întâlnirea liderilor G20.
Vorbind la o conferință de presă care a avut loc după summitul de două zile de la Buenos Aires, președintele turc a spus că a fost întristat că uciderea jurnalistului saudit nu a fost pe agenda oficială a discuțiilor reuniunii. Întrebat însă de Justin Trudeau despre crimă, Mohammed bin Salman a spus că, fără o dovadă fermă, nu putem acuza Arabia Saudită".
Deși domnul Erdogan nu l-a acuzat în mod explicit pe prințul Mohammed că ar fi ordonat uciderea, oficialii turci îl consideră responsabil. Ankara a publicat dovezi, inclusiv înregistrări audio, trimițându-le mai multor state aliate.
Summitul acestui week-end a prilejuit prima apariție publică a prințului de la izbucnirea scandalului, moartea lui Khasoggi declanșând cea mai mare criză cu care s-a confruntat Regatul de la atacurile din 11 septembrie.
În mijlocul summitului, un raport publicat de Wall Street Journal susținea că o evaluare a CIA demonstrează o "încredere medie și mare" că prințul MBS (33 de ani) ar fi ordonat moartea lui.
Moștenitorul tronului saudit nu pare însă să întâmpine dificultăți. El s-a întâlnit cu Donald Trump, președintele american, care a promis că va menține o relație "fermă" cu Riyadhul, în ciuda cazului Khashoggi. Un oficial al Casei Albe a spus că cei doi bărbați de stat au făcut chiar un schimb de "amabilități".
MBS s-a mai văzut cu Xi Jinping, presedintele chinez, cu presedintele francez Emmanuel Macron si cu prim-ministrul britanic Theresa May. Prințul a fost, de asemenea, filmat râzând alături de Vladimir Putin, președintele Rusiei.
- The Guardian: Prejudecățile rasiale de zi cu zi din Marea Britanie
Jumătate dintre respondenții etnici (negri, asiatici și alți minoritari) ai unui sondaj publicat luni de Guardian consideră că oamenii nu realizează că îi tratează diferit doar pentru că fac parte din altă etnie.
Studiul a constatat că 43% dintre etnicii minoritari consideră că nu sunt proovați la serviciu din cauze etnice, iar în ultimii cinci ani, minoritățile etnice sunt de trei ori mai susceptibile de a le fi fost refuzată intrarea într-un restaurant, bar sau club din același motiv. Mai mult, peste două treimi dintre ei cred că Marea Britanie are o problemă cu rasismul.
• 38% dintre persoanele aparținând minorităților etnice au declarat că au fost bănuite în mod eronat de furt de arme în ultimii cinci ani, comparativ cu 14% dintre persoanele albe.
• Minoritarii se expun unui risc de două ori mai mare de a fi abuzați de străini
• 53% dintre persoanele etnic minoritare spun că au fost tratați diferit datorită părului, hainelor sau aspectului lor, comparativ cu 29% dintre persoanele albe.
"Rasismul și discriminarea nu se limitează la un anumit domeniu al vieții", a declarat Zubaida Haque, directorul adjunct al trustului care a efectuat sondajul. "Dacă nu sunteți binevenit într-un restaurant ca oaspete datorită culorii pielii, este puțin probabil să obțineți un loc de muncă în restaurant din același motiv. Rasismul structural și instituțional este dificil de identificat sau dovedit, dar are efecte mult mai profunde asupra vieții oamenilor ".
De asemenea, s-a constatat un nivel îngrijorător de preocupare față de părtinire la locul de muncă, 57% dintre minorități spunând că au trebuit să muncească mai mult pentru a reuși în Marea Britanie din cauza etniei, iar 40% spun că au câștigat mai puțin sau au avut perspective mai slabe de angajare din aceleași motiv.
Sondajul a constatat persistent că dovezile privind experiențele negative nu se limitează la trecut.
Unul din șapte persoane din cadrul minorităților etnice a afirmat că au fost tratate ca potențial ucigaș în ultima lună, față de unul din 25 de persoane albe.
Constatările vin la un an după ce Theresa May a publicat un audit privind disparitățile rasiale care a identificat diferențele în ceea ce privește standardele de viață, locuințe, muncă, poliție și sănătate. Primul-ministru a promis să "rezolve aceste probleme".
În luna octombrie, guvernul a declarat că angajatorii ar putea fi forțați să dezvăluie cifre salariale defalcate după etnie, așa cum se întâmplă deja pentru gen, într-un gest despre care avocații spun că ar putea duce la o ”inundare” a tribunalelor pentru ocuparea forței de muncă.
Cei originari din Bangladesh și Pakistan au un venit mediu cu aproape 9000 de lire sterline pe an mai puțin decât gospodăriile formate din albi.
Efectele prejudecăților nu sunt aceleași pentru toate etniile. Jumătate de persoanele de culoare consideră că au fost ignorate pe nedrept atunci când a venit vorba despre o promovare, în comparație cu 41% dintre persoanele provenind din medii asiatice. De asemenea, musulmanii care trăiesc în Marea Britanie - o minoritate de aproximativ 2,8 milioane de persoane - au mai multe experiențe negative decât alte grupuri religioase. Sunt mai des opriți de poliție, li se refuză avansarea, iar oamenii nu vor să stea lângă ei în transportul public.
- Le Monde: După violențele din 1 decembrie, guvernul se confruntă cu o criză majoră
Timpul reglerării marilor conturilor și cel al curățeniei a sosit. Pe marile artere ale Parisului, marcate de prezența "vestelor galbene", agenții de salubritate au avut mult de lucru duminică dimineaț. Multe magazine, acoperite cu scânduri pentru a preveni jafurile, erau încă baricadate.
Președintele Emmanuel Macron a mers pentru a vedea daunele în centrul capitalei, încă de la începutul zilei, în timp ce executivul se confruntă cu o criză politică majoră. În rîndurile opoziției, unele voci cer aegeri anticipate pentru a elimina impasul.
Prima vizită făcută de șeful statului, după summit-ul G20 de la Buenos Aires,a fost făcută în Place de l'Etoile, unde au avut loc scenele de violență. Însoțit de ministrul de Interne Christophe Castaner și secretarul de stat Lawrence Nunez, el a mers la mormântul soldatului necunoscut, în parte vandalizat.
Președintele a adus un omagiu poliției și s-a întâlnit cu comercianți pe bulevardul Kleber, parțial vandalizat.
O întâlnire de criză a avut loc la prânz la Elysée, unde președintele l-a rugat pe Christophe Castaner să acționeze astfel încât ”niciun act de vandalism să nu rămână nepedepsit". El i-a cerut, de asemenea, Primului Ministru Edouard Philippe să îi primească pe "liderii partidelor reprezentați în Parlament și pe reprezentanții protestatarilor", la discuții.
Printre primii lideri care urmează să fie primiți luni este primul secretar al Partidului Socialist, Olivier Faure,care este așteptat la ora 10, la Matignon, după care vor urma Laurent Wauquiez, presedintele republicanilor, Marine Le Pen (Coaliția Națională) , David Cormand, Stanislas Guerini ș.a.
Grupul Vestelor Galbene a fost și el invitat, precum și primarul Parisului, Anne Hidalgo (PS).
Un total de 682 de persoane au fost arestate sâmbătă în Franța - din care 412 în Paris - și 630 de persoane sunt aflate în custodia poliției, potrivit raportului poliției. Cel puțin 263 de persoane au fost rănite, inclusiv 81 de membri ai forțelor polițienești. Potrivit Ministerului de Interne, 136.000 de persoane au demonstrat sâmbătă, față de 166.000 în 24 noiembrie și 282.000 pe 17 noiembrie.
Unii vin special pentru a se răfui cu Poliția, iar alții vin la manifestații pentru a beneficia de pe urma jafurilor, a spus procurorul-șef al Parisului, Rémy Heitz.
Mai multe stații de benzină din Finistère și Morbihan au fost închise duminică, din cauza blocării depozitelor de petrol din Lorient și Brest.
Întrebat de AFP duminică, prefectura din Bretania a vrut să dea un mesaj liniștitor. "În Finistère și Morbihan avem câteva stații de benzină, precum și supermarket-uri care nu funcționează sau care nu au combustibil, dar nu există riscul unei întreruperi totale a ofertei în Bretania".
Opoziția și o parte a “vestelor galbene” cer guvernului un gest puternic, începând cu un moratoriu sau o înghețare a creșterii taxelor pe carburanți, o propunere cu care din ce în ce mai mulți deputați ai majorității se declară și ei de acord.
- Handelsblatt: Șefii BMW, Daimler și VW se văd marți cu Donald Trump
Summit-ul G20 de la Buenos Aires s-a încheiat fără mari valuri, dar cu asumarea unui angajament față de "sistemul comercial multilateral". După acest summit se pregătesc alte summit-uri , poate chiar mai importante, cel puțin prin prisma economiei germane.
Astfel, dacă serviciile funerare ale fostului președinte George Bush nu le vor strica planurile, directorii BMW , Daimler și VW sosesc marți la Casa Albă. Vizita lor încearcă să prevină instituirea de tarife privind importurile de automobile germane de către președintele american Donald Trump, tarife care ar urca până la 25 la sută.
"Nu avem niciun mandat de negociere, acesta aparținând doar UE", spun reprezentanții delegației care va participa la discuții. Dealfel, nu a existat vreo invitație formală de a-l întâlni pe președintele SUA, cadrul formal incluzându-l pe ministrul comerțului Wilbur Ross. Dar, spun surse din cadrul delegației, o solicitare privind o întrevedere cu dl. Trump nu ar fi refuzată de acesta.
Măsurile luate de Donald Trump în sectorul comerțului auto devine din ce în ce mai costisitoare pentru Germania. Tarifele impuse reciproc între China și SUA au costat BMW în jur de 300 de milioane de euro în a2018. BMW produce în SUA circa 100.000 de vehicule off-road pe care le exportă către China. Daimler produce și el SUV-uri în sudul Statelor Unite, cea mai mare parte fiind destinată exporturilor.
Un eventual răsboi tarifar între SUA și Europa ar afecta serios exporturile de mașini de lux germane, cum ar fi Mercedes S și E , dar și modelele BMW de top Seria 7 și Seria 5, construite exclusiv în Germania.
"Urmărim îndeaproape dezvoltarea relațiilor comerciale cu SUA", a declarat Oliver Blume, CEO al Porsche, pentru Handelsblatt.
O întâlnire cu Trump ar trebui "să mai calmeze atmosfera", spun reprezentanții cercurilor industriei auto germane. CEO-ul Daimler, Dieter Zetsche, CEO-ul VW Herbert Diess și președintele BMW Harald Krüger doresc să reitereze angajamentele lor de investiții în SUA. Krüger a sugerat săptămâna trecută că BMW ar putea construi o nouă fabrică pe teritoriul american.
De asemenea, șefii Daimler și cei ai grupului VW vor să-i reamintească Trump investițiile deja făcute sau cele care urmează să aibă loc în viitorul apropiat. De exemplu, Daimler continuă să-și extindă uzina de vehicule de teren din Alabama, investind acolo aproximativ un miliard de dolari. Volkswagen a anunțat săptămâna trecută construirea unei alte fabrici de automobile electrice în SUA.
Alte titluri, pe scurt:
- În privinţa României, cotidianul francez Le Point (link) publică un interviu cu istoricul Isabelle Davion despre naşterea României Mari în urmă cu un secol.
- Sub titlul „România își serbează a o suta zi de naștere pe fondul îngrijorărilor privind statul de drept”, Washington Post (link) relatează că „În ciuda gerului, zeci de mii de români au ieșit sâmbătă din case pentru a sărbători 100 de ani de când țara lor a devenit un stat modern, iar unii dintre ei s-au arătat îngrijorați de actuala stare a statului de drept și a democrației din această țară balcanică”. Cotidianul american aminteşte că secretarul de stat Mike Pompeo a mulțumit României pentru contribuția la securitatea globală și a Mării Negre în calitatea ei de membru NATO şi a subliniat că Washingtonul se plasează alături de România „în eforturile de a proteja valorile democratice și statul de drept […] care sunt […] fundația creșterii și prosperității economice”.
- Cotidianul austriac Kurier (link) publică un interviu cu preşedintele României Klaus Iohannis despre apropiata preluare de către România a preşedinţiei Consiliului UE. Subliniind provocările şi dosarele dificile ale acestei preşedinţii, Klaus Iohannis consideră că „O viziune comună şi păstrarea valorilor europene trebuie să constituie o prioritate pentru toate statele membre”, iar „Unitatea, coeziunea şi solidaritatea dintre statele membre trebuie să ocupe locul cel mai important”. „Oamenii se aşteaptă să primească răspunsuri clare la problemele lor”, iar „România vrea să ofere cetăţenilor rezultate concrete”, asigură preşedintele Klaus Iohannis. În privinţa disputelor interne cu coaliţia de guvernământ preşedintele României se declară „un adversar al tuturor celor care pun în pericol lupta împotriva corupţiei şi statului de drept în România, indiferent dacă sunt sau nu membri ai guvernului” şi reclamă că „actuala majoritate parlamentară care susţine guvernul PSD se implică în acţiuni pentru slăbirea luptei împotriva corupţiei şi a independenţei justiţiei”. „Românii doresc o consolidare a democraţiei şi a statului de drept. Majoritatea cetăţenilor doreşte ca lupta împotriva corupţiei să rămână o prioritate”, a subliniat Klaus Iohannis, dând asigurări că „Încă din prima zi a mandatului meu am folosit întreaga mea autoritate pe care mi-o oferă Constituţia pentru a împiedica adoptarea unor legi care slăbesc prevederile Codului Penal şi Codului de procedură penală”. (RADOR)
