Exclusiv Ministrul Finanțelor a primit calculele BNR privind impactul taxei pe lăcomie: În varianta optimistă, doar două bănci ar mai avea profit în 2020. In cel pesimist, niciuna

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:26 Economie | Finanţe & Bănci


Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR
Foto: Hotnews
​Sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul 2019, înregistrând o pierdere estimată de 680 milioane lei anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei in anul 2020, arată o scrisoare transmisă Ministrului Finanțelor de către Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, document consultat de HotNews.ro. În plus, numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de 4 până in anul 2019 (toate de importantă sistemică), respectiv două până la finele anului 2020. În scenariul advers ajustat cu includerea taxei de lăcomie, nicio bancă nu ar mai avea capacitatea de a genera profit in orizontul de analiză, arată documentul, obținut din surse apropiate Finanțelor.





​​Redăm mai jos textul scrisorii:

”Ca urmare a scrisorii Dvs. nr. 104984/19.12.2018, prin care solicitaţi punctul de vedere al instituţiei noastre cu privire la proiectul de ordonanţă de urgentă privind instituirea unor măsuri în domeniul investitiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, vă comunicăm, ataşat, o serie de consideraţii asupra acestuia, împreună cu estimarea impactului acestuia asupra sectorului bancar. Menţionăm că, având în vedere timpul scurt avut la dispoziţie pentru analiza proiectului, punctul de vedere comunicat prin prezenta are un caracter preliminar.

Totodată, apreciem că, având în vedere caracterul dispoziţiilor cap. IV din proiect, este necesară solicitarea avizului băncii centrale, în baza prevederilor art.3 alin.(2) din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, precum şi discutarea lor la nivelul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.

  • I. Consideraţii asupra proiectului

Proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost transmis băncii centrale de Ministerul Finanţelor Publice, cu adresa nr.104984/ 19.12.2018, împreună cu solicitarea de exprimare a opiniei în regim de urgenţă.

Proiectul propune modificări ale legislaţiei existente şi adoptarea unor noi reglementări în domenii diverse, apreciindu-se că acestea au la bază considerente care „vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. În ceea ce priveşte aspectele de interes pentru Banca Naţională a României, acestea se regăsesc reglementate in Capitolul IV - Instituirea taxei pe activele instituţiilor financiar bancare — taxa pe lăcomie. Taxa urmează să fie percepută oricărei instituții financiare în situaţia în care media trimestrială a ROBOR în piaţă depăşeşte limita de 2%.

Categorii vizate de taxa nou introdusă
a) instituţiile de credit, persoane juridice române, definite astfel, potrivit legii de organizare şi funcţionare;
b) instituţiile financiare nebancare, persoane juridice române, înscrise în Registrul general
c) instituțiile de plată, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată;
d) instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată;
e) alte persoane juridice, care desfăşoară, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, activităţi financiare;
f) sucursalele din România ale persoanelor juridice străine, din categoria celor prevăzute la
lit. a)-e).

  • Consideraţii asupra ariei de acoperire
Conform Notei de fundamentare se poate concluziona că entităţile vizate sunt cele care desfăşoară activitate de creditare. Precizăm însă că identificarea categoriilor de entităţi care desfăşoară activitate de creditare este eronată şi poate conduce la efecte necircumscrise scopului declarat al reglementării.

Menționăm în acest sens faptul că proiectul include între entitățile vizate instituții care prestează activități financiare respectiv inclusiv activități specifice pieței de capital desfășurate de entități care intră în aria de supraveghere a ASF și care nu fac, potrivit notei de fundamentare, obiectul taxei. Taxa se aplică, de asemenea, inclusiv acelor categorii de creditori ai căror activitate de creditare este evident decuplată de rata ROBOR (ex. creditare doar în valută) sau care acordă credite exclusiv clienţilor persoane juridice, astfel că sfera de acoperire rezultată din textul proiectului OUG nu este conformă scopului declarat de legiuitor în Nota de fundamentare, respectiv sancționarea/redistribuirea profitului institutiilor care acordă facilităţi de creditare în lei.
  • Consideraţii asupra cotei şi bazei de calcul
Precizăm faptul că proiectul OUG nu prevede o definiție a „activelor financiare" ce urmează a fi utilizate ca bază de calcul. Lipsa unei definiții corespunzătoare poate conduce la interpretări eronate şi la efecte necircumscrise scopului declarat al reglementării. De asemenea din perspectiva reperului ales pentru instituirea taxei, rata ROBOR ca reflectând un comportament nedorit şi care trebuie astfel corectat.

Semnalam că, potrivit Regulilor privind stabilirea ratelor de referinta ROBID şi ROBOR publicate de BNR, rata ROBOR nu este stabilită de creditor, ea fiind calculată ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare dintre cei 10 participanti la fixing desemnaţi pentru depozitele plasate intr-un interval de 15 minute inainte de fixing, după eliminarea extremelor.







Rata cotată de către un participant pentru fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozitate în lei unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID si ROBOR. Aşadar, rata “ ROBOR nu este determinată independent de către fiecare entitate implicată în activitatea de creditare, şi, prin urmare, o taxă ca cea reglementată de OUG nu poate fi alăturată notiunii de ”lăcomie“. Considerăm că stabilirea unor praguri fixe ale ratei dobânzii ca reper pentru evaluarea profitabilităţii excesive a unui sector bancar nu este adecvată, pentru că ratele de dobândă de pe piată au caracter variabil fiind corelate, printre altele, cu prima de risc şi rata inflației care la rândul lor sunt influențate de o serie de factori interni şi externi.

Media ratelor medii trimestriale semestriale de referinţă ROBOR 3M şi 6M Ia decembrie 2018 era de 3,31%. Acest aspect ar conduee la un nivel prezent aI cotei de taxare anuale a activelor financiare ale sectorului bancar de: (1) 0,9% - dacă interpretarea textului legislativ ar presupune ca rata de taxare să se apliee anual cu o plată trimestrială echivalentă cu un sfert din cota datorată sau (2) de 3,6% - dacă rata de taxare de 0,9% s-ar anualiza şi plăti trimestrial.

În contextul in care valoarea medie a ROA (profit net pe active medii) era de 1,74% la octombrie 2018, iar o medie a ROA in ultirnii ani 10 ani este de 0,44%, valoarea cotei
de impozitare este calibrată la un nivel excesiv. Pentru evaluarea impactului, rata de taxare a fost ajustată in cadrul orizontului de analiză in funcţie de scenariile maeroeconomice luate in considerare in exerciţiul de testare la stres a sectorului bancar pentru perioada 2018-2020.

În primele zece luni ale anului 2018, profitul net obţinut de intregul sectorul bancar era de 6382,9 milioarie lei, iar la nivelul instituţiilor de credit persoane juridice române era de 5659 milioane lei.

Valoarea anualizată a profitului net la sfârşitul anului 2018 ar atinge 7659,4 milioane lei la nivelul intregului sector bancar, respectiv 6790,8 milioane lei la nivelul instituţiilor de credit persoane juridice române.

ln octombrie 2018, activele financiare ale sectorului bancar erau de 377.173,9 milioane lei, iar la nivelul instituţiilor de credit persoane juridice române, acestea erau de 335.301 milioane lei; aceste active reprezintă aproximativ 82% din totalul activelor bancare la valoare netă.

Pe datele valabile pentru octombrie 2018, „taxa pe lăcomie" aplicabilă intregului sector bancar s-ar cifra la aproximativ 3,4 miliarde lei (dintre care aproximativ 3 miliarde de lei ar afecta instituţiile de credit, persoane juridice române).

Având in vedere că această taxă ar urma se aplice incepând din anul 2019, pentru estirnarea
unui impact direct, de primă rundă, asupra profitabilităţii şi solvabilităţii instituţiilor de credit
persoane juridice române, s-a pornit de la rezultatele aferente ultimilor doi ani din cadrul
exerciţiilor de testare la stres (exerciţiu care acoperă orizontul de timp ian. 2018-dec. 2020).

Exerciţiul de testare la stres s-a realizat luând in calcul două scenarii macroeconomice de
severitate diferită (de bază şi advers). Pentru captarea efectului suplimentar datorat impunerii „taxei pe lăcomie", au fost ajustate rezultatele financiare estimate pentru anii 2019 şi 2020, după cum urmează:
- baza de calcul a taxei propuse rămâne constantă in anii 2019 şi 2020 la valoarea activelor financiare din octombrie 2018:
- rezultatul financiar net al băncilor in anii 2019 şi 2020 conform scenariilor de testare la stres s-ar diminua cu: (i) 84% din valoarea taxei de lăcomie, dacă prezintă profit net, (ii) respectiv cu valoarea totală a taxei pe lăcomie dacă prezintă pierdere.



La nivel individual, aplicarea ”taxei pe lăcomie" ar conduce la erodarea ratei de solvabilitate totale sub nivelul cerinţelor globale de capital în cazul a 9 bănci (din care una de importanţă sistemică) in anul 2019, respectiv a 14 bănci in anul 2020 (din care una de importanţă sistemică) conforrn scenariului de bază În cadrul scenariului advers, 20 bănci in anul 2019 (din care 8 de importanţă sistemică), respectiv 23 bănci in anul 2020 (din care 8 de importanţă sistemică) nu ar deţine fonduri proprii suficiente pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital, necesitând aport de capital suplimentar. Deficitul de capital se ridică la 747 milioane lei in anul 2019, respectiv 1,8 miliarde lei in anul 2020 in cadrul scenariului de bază. Deficitul de capital se ridică la 6 miliarde lei in anul 2019, respectiv 12,7 miIiarde lei in anul 2020 in cadrul scenariului advers.

  • Impactul asupra profitabilității

Profiturile nete estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres pentru anii 2019 şi 2020 s-ar inrăutăţi semnificativ atât in cazul scenariului de bază, cât şi al celui advers. Mai mult, in anul 2020, sub ipoteza aplicării „taxei pe lăcornie", rezultatele din scenariul de bază devin mai severe decât cele inregistrate in cadrul scenariului advers.

Conform scenariului de bază, sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul instituirii taxei (anul 2019), inregistrând o pierdere estimată de 680 milioane lei anul 2019 şi
de aproximativ 3,4 miliarde lei in anul 2020.

Rezultatele financiare estimate in baza ipotezei introducerii „taxei pe lăcomie" in forma propusă actuală sunt radical diferite in raport cu cele estimate in cadrul exerciţiului de testare la stres recent derulat, unde sectorul bancar românesc este profitabil pe orizontul de timp 2019-2020 (cu un profit de aproximativ 2,2 miliarde de lei in anul 2019, respectiv un profit de aproximativ 1,6 miIiarde de lei in anul 2020).

Sub scenariul advers, sectorul bancar românesc va inregistra o pierdere la nivel agregat de aproximativ 9,7 miliarde de lei anul 2019, respectiv de aproximativ 7,8 miliarde de lei în
anul 2020. Astfel, pierderile estimate in cadrul exerciţiului de testare la stres (de aproximativ 4 miliarde in anul 2019, respectiv 2,3 miliarde de lei in anul 2020) sunt aeutizate in baza
ipotezei introduceril „taxei pe lăcomic" in forma propusă.

Conform scenariului de bază ajustat cu includerea taxei pe lăcornie, numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de 4 până in anul 2019 (toate de importantă sistemică), respectiv două pănă la finele anului 2020. În scenariul advers ajustat cu includerea taxei de lăcomie, nicio bancă nu ar mai avea capacitatea de a genera profit in orizontui de analiză.

La nivel individual, implementarea „taxei pe lăcomie" ar conduce la erodarea ratei de
solvabilitate sub nivelul cerinţelor globale de capital în cazul a 14 bănci în anul 2019 (din care
două de importanţă sistermică), respectiv a 25 bănci in anul 2020 (din care 8 de importanţă
sistemică) in scenariului de bază. În acest caz, deficitul cumulat de capital se ridică la 2,1
miliarde in anul 2019, respectiv la 14,3 miliarde lei in anu! 2020.

Conform scenariului advers, 24 bănci in anul 2019 (din care 8 de importanţă sistemică),
respectiv 27 bănci in anul 2020 (cuprinzând toate băncile sistemice) nu ar deţine fonduri proprii
suficient pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital, necesitând aport de capital suplimentar. În acest caz, deficitul cumulat de capital se ridică la 17,9 miliarde in anul 2019, respectiv la 38,2 miliarde lei in anul 2020.


Profiturile nete estimate in cadrul exerciţiului de testare la stres pentru anii 2019 şi 2020 s-ar înrăutăţi semniticativ atât in cazul scenar•iului de bază, cât şi al celui advers. Mai mult, pe intreg orizontul de analiză, sub ipoteza aplicării „taxei pe lăcomie", rezultatele din scenariul de bază devin mai severe decât cele inregistrate in cadrul scenariului advers din exerciţiul de testare la stres.

Conform seenariului de bază, sectorul bancar românese ar deveni neprofitabil începând cu anul instituirii taxei (anul 2019), inregistrând o pierdere estimată de aproximativ 9,4 miIiarde lei în
anul 2019 şi de aproximativ 19,1 miliarde lei în anul 2020. Rezultatele financiare estimate în baza ipotezei introducerii „taxei pe lăcomie" în forma propusă actuală sunt radical diferite în
raport cu cele estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres recent derulat, unde sectorul bancar românese este profitabil pe orizontul de timp 2019-2020 (cu un profit de aproximativ
2,2 miliarde de lei în anul 2019, respectiv un profit de aproximativ 1,6 miliarde de lei in anul 2020).
Sub seenariul advers, sectorul banear românesc inregistrează o pierdere la nivel agregat de aproximativ 24,8 miliarde de lei in anul 2019, respectiv de aproximativ 22,8 miliarde de lei în
anul 2020..


Concluzii
Instituirea unei taxe de lăcomie poate fi caracterizată prin următoarele elemente:

  • Măsura are un caracter puternic prociclic intr-o situaţie de criză, în condiţiile in care ratele de dobândă au tendinţa de creştere. Oricum ratele dobânzilor cel mai probabil vor urma o tendinţă ascendentă, inclusiv ca urmare a expectatiilor pe plan internaţional referitoare la normalizarea ratelor de dobândă (sub influenţa politicii monetare a SUA). În anii de după criza economică, nivelul ratelor de dobândă s-a menţinut la un nivel considerabil mai ridicat decât nivelul maxim de la care nu ar fi generate fiscale. Totodată, nivelul indicilor de referinţă ROBOR sunt o reflectie a politicii monetare a BNR, reglementarea acestora fiind de competenta exclusivă a băncii centrale.
  • Implementarea măsurii este de natură să conducă la accelerarea procesului de dezintennediere financiară, în condiţiile ajustării expectaţiilor privind posibilitatea instituţiilor de credit de a realiza profit din activitătile curente. In acest sens, instaurarea unei taxe aplicate asupra unei baze formată din totalul activelor financiare este o modalitate de frânare a iniţiativelor destinate creşterii sustenabile a volumului de credite acordate sectorului privat. În condiţiile in care Rornânia se caracterizează deja prin cel mai scăzut grad de intermediere financiară, măsura poate contribui la accentuarea ecartului negativ faţă de celelalte state europene. Mai există suplimentar riscul ca o parte şi mai mare din activitatea de creditare să se realizeze direct prin entităţi nerezidente, ceea ce ar contribui si la majorarea datoriei externe private a ţării, vulnerabilizând România in cazul unor evolutii defavorabile.
  • Măsura ar putea contribui la apariţia unui fenomen de transformare a filialelor instituţiilor de credit având capital majoritar străin in sucursale, pentru a permite băncilor părinte să reducă volumul capitalului necesar pentru ca acestea să desfăşoare activităti bancare. Posibile consecinţe directe ar fi cele legate de reducerea eficienţei politicilor macroprudenţiale. În condiţiile in care autorităţile şi- au propus să demareze planurile pentru aderarea la zona euro (ceea ce va diminua eficienta politicii monetare şi a celei de curs de schimb), reducerea eficienţei şi a politicii macroprudentiale prin asemenea măsuri diminuează marja de manevră a autoritătilor mai ales in cazul manifestării evoluţiilor nefavorabile.
  • Impredictibilitatea cadrului legislativ va conduce la creşterea costurilor de finanţare, atât la nivelul datoriei publicc, cât şi a celei private. Costul de asigurare contra riscului de nerambursare a datoriei suverane este invers corelat cu volatilitatea asociată climatutui politic, economic şi de afaceri, acesta constituind o componentă a ratei dobânzii la care se poate imprumuta statul roman de pe pieţele internaţionale.
  • În fundamentarea acestei propuneri fiscale, considerăm util să se includă şi costul pe care autoritătile s-ar putea sâ fie nevoite să-l plătească pentru salvarea băncilor. Aşa cum am arătat in lucrare, in condiţiile ipotezei aplicării cotei de taxare anual şi a unui scenariu advers, 8 bănci de importanţă sistemică nu ar deţine fonduri proprii suficiente. Deficitul de capital se ridică la 747 milioanc lei in anul 2019, respectiv 1,8 miliarde lei in anul 2020 in cadrul scenariului de baza.
  • În ipoteza aplicării cotei de taxare trimestrial, 8 bănci de importanţă sistemică nu ar deţine fonduri proprii suficiente la finalul orizontului de analiză (anul 2020). Considerăm necesar ca in cadrul următoarei şedinţe a Comitetutui Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială să se solicite reprezentanţilor Ministeruiui Finanţelor Publice ca pentru orice măsură fiscală să se calculeze care este impactul asupra stabilității financiare.
Nota redacției: Scrisoarea trimisă ministrului Teodorovici cuprinde scenariile variantei de proiect anterioare celei apărute în Monitorul Oficial. Din punct de vedere al impactului, rezultatele nu diferă prea mult după apariția formei finale a textului.


Citeste mai multe despre   








17645 vizualizari

  • -43 (71 voturi)    
    vai (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:31)

    cucuveauamov [utilizator]

    sarmanii de ei ... oare vor avea bani de paine?
    • -7 (45 voturi)    
      BnR....nu stiu sa fi aparat vreodata interesul (Vineri, 4 ianuarie 2019, 17:25)

      Je__ [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      national

      Mereu a cantat prohodul bancilor, si la darea in plata, si la limitarea gradului de indatorare, nici nu era de asteptat sa nu il cante si acum

      Si pana la urma care e problema daca unele banci or sa vanda activele si or sa se consolideze marginile de piata ale altor banci? Ce nu vor mai sta pe lichiditate din depozite de trei ori mai mare decat creditele acordate, si nu vor mai cumpara titluri de stat la randament de 5-6%, luand bani de la BNR cu 2.5%? Pai statul nu are decat sa vanda titlurile direct populatie prin CEC si posta.

      Eu pariez ca ROBOR o sa coboare la 2% si nu or sa plateasca nimic. Singurul lucru/impact al taxei pe lacomie va fi stergerea unor profituri potentiale, pt ca bancile de prin 2017 au inceput mascarea marjei si in ROBOR.
      • +4 (18 voturi)    
        ! (Vineri, 4 ianuarie 2019, 19:35)

        chiuaua [utilizator] i-a raspuns lui Je__

        Mda, Robor 2%....
        Si cand te-ai trezit era dimineata ?
    • +14 (32 voturi)    
      oare doare prostia? (Vineri, 4 ianuarie 2019, 17:25)

      Captain Obvious [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      de unde vrea sa se imprumute ciuma zilele astea? de la tine? daca nu sunt banci (daca nu au profit de ce ar mai sta pe aici?) de la cine se imprumuta acesti misei?
    • -10 (38 voturi)    
      Oricum, (Vineri, 4 ianuarie 2019, 18:06)

      newlook [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      Din grafice, tabele se observa ca si fara "taxa pe lacomie" bancile isi planificasera un an prost (doar 9 dintre ele cu profit, nasol, nu?).
      Noua taxa si controalele ANAF (sper sa inceapa, pe bune) le vor ajuta sa-si imbunatateasca perspectiva.
    • +2 (12 voturi)    
      Ma... (Vineri, 4 ianuarie 2019, 19:59)

      Stef_and [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      Tu esti cu psd-ul.
      Ai luat-o pe ulei ca nEa Dragnea.
    • +9 (15 voturi)    
      Ma, (Vineri, 4 ianuarie 2019, 21:57)

      Jar [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      vezi ca Georgescu e de-al vostru,da' dintre aia putini care au si minte.
      Si mai fii atent ca medicamentele compensate nu-s platite din luna iulie 2018,pensiile scartzaie la inceput de an...trai pe vatrai.
      • -3 (7 voturi)    
        Bine,e de al lor dar si Banca Centrala Europeana (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 11:52)

        cititor hotnews [utilizator] i-a raspuns lui Jar

        Bine,e de al lor dar si Banca Centrala Europeana este ingrijorata de lacomia bancilor.Si sa nu uitam ca cetatenii Romaniei de foarte multi ani platesc dobanzi cu peste 2 cifre pe când in majoritatea tarilor europene sunt dobanzi de 3 sau 4 ori mai mici.Sigur ca bancile incearca sa iti ia si 10 piei de pe tine ,dar daca le dai peste bot se potolesc.
        • +2 (2 voturi)    
          D-le, (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 16:04)

          Jar [utilizator] i-a raspuns lui cititor hotnews

          nr.de cifre al dobanzilor tine si de increderea pe care o are creditorul in debitor.Adica,pe unii nu-i imprumuta deloc.Pana sa-ti ia 10 piei.banca gandeste ca din 100 de gusteri pe care ii imprumuta,vreo 20-30 s-ar putea sa-i dea tzeapa.Si-atunci, mai pune o cifra...
          Daca ar fi fost asa simplu capitalismul asta,eram de mult deasupra Germaniei...
    • +5 (13 voturi)    
      eu iti propun urmatoarea chestie (Vineri, 4 ianuarie 2019, 22:31)

      liviu_ [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      te angajezi undeva unde drumu, cazarea si mancarea te costa 50 000 euro sa zicem

      si salariu e de 45 000 euro!

      accepti?!

      conform comentariului tau.... as zice ca da!
  • +33 (47 voturi)    
    Eee, da (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:31)

    MinDepous [utilizator]

    Gata. BNR e cu statul paralel. E cu Soros. De fapt, Isarescu e Soros cu masca.
    Haida - care va fi explicatia de data asta?
    • +18 (32 voturi)    
      E clar (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:43)

      JustinCase [utilizator] i-a raspuns lui MinDepous

      E un plan al statului paralel sa inlocuiasca leul stramosesc cu bitcoinu'! Saritz, rumanashi traditionali dacopati, sa aparam democratia!
    • +24 (32 voturi)    
      Eu cred ca are dreptate prim-viceguvernatorul (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:51)

      bancher [utilizator] i-a raspuns lui MinDepous

      Taxa pe lacomie se aplica asupra tuturor activelor bilantiere ale unei banci (adica asupra tuturor creditelor acordate de banca (inclusiv asupra celor neperformante) , asupra depozitelor bancii la alte institurii de credit, asupra numerarului detinut de banca, asupra conturilor curente la alte banci, plus detinerile de cecuri sau de alte mijloace de plata si titluri de credit).
      Acest lucru va insemna o taxa de zeci de milioane de euro pe trimestru pentru fiecare banca...sa nu uitam ca banci de talia BCR, BRD, Transilvania sau Raiffeisen au active bilantiere de peste 1 mld euro/luna.
      Ce sa mai zic, 2% din activele bilantiere este mult....va aduce sume enorme la buget, sume cu care probabil se vor plati pensiile si salariile proaspat marite...dar sistemul bancar va intra pe pierdere.
      Daca se aplica asupra profitului, era mai bine...nu aveai profit, nu erai lacom deci nu plateai taxa pe lacomie. Dar sa o aplici pe active....adio profit in sistemul bancar.
      Marea majoritate a bancilor va intra pe minus in urmatorii ani.
      • -16 (42 voturi)    
        Mi-a cazut o lacrima (Vineri, 4 ianuarie 2019, 18:09)

        newlook [utilizator] i-a raspuns lui bancher

        "Marea majoritate a bancilor va intra pe minus in urmatorii ani."
        =======================
        Mi-a cazut o lacrima. Dar lucrurile bune nu se intampla asa usor. Deci nu-ti tine rasuflarea, nu se-neaca rata!
        • +8 (26 voturi)    
          Voi in Rusia n-ati auzit de banci (Vineri, 4 ianuarie 2019, 18:35)

          emil bobu [utilizator] i-a raspuns lui newlook

          Cand alunga Putin milioane de intelectualii peste hotare, mai vinde niste campuri petrolifere, niste mine etc., iese la socoteala.
      • -4 (16 voturi)    
        scenarii (Vineri, 4 ianuarie 2019, 19:34)

        Paul_ [utilizator] i-a raspuns lui bancher

        1. BNR greseste. Bancile isi ascund de fapt profitul si in final chiar si cu taxa pe active tot de plus este. Daca este asa nu se va intampla nimic.

        2. Daca BNR are dreptate atunci bancile vor trebui sa scoata banii de undeva. O solutie ar fi sa mareasca ROBOR-ul pana cand devin profitabile. O alta solutie ar fi sa impoziteze tranzactiile pe carduri.

        3. Cred ca trebui sa isi reduca costurile. Asta inseamna sucursale mai putine, ATM-uri mai multe, cateva sucursale daca vrei un credit imobiliar, nu se vor acorda credite persoanelor care prezinta risc, card de credit pentru nevoi personale, daca ai o problema dai un telefon, etc.
        • +7 (15 voturi)    
          Oare o fi chiar așa? (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 7:17)

          Spiky [utilizator] i-a raspuns lui Paul_

          1. Cum să-și ascundă băncile profitul? Totu se face cu contracte la vedere.
          2. Cum să mărească ROBOR-ul când statul le taxează în funcție de el?
          3. Ruralul oricum nu are acoperire, reducerea sucursalelor se poate face la maxim - ING are puncte complet automatizate, deci oameni angajați mai deloc pe front office.
          Cred că bați câmpii în mod inconștient, dar nu ești singurul. Oricum, încerci să gândești, este demn de laudă, spre deosebire de alții care au ajuns miniștri sau chiar prime ministrese....
  • +25 (39 voturi)    
    Basescu si Iohannis (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:33)

    levierul [utilizator]

    nu vor retrage ordonanta, dar vor spune cam asa:
    "din cauza ca Iohannis a blocat activitatea guvernului si a tradat tara, astazi trebuie sa venim cu o noua ordonanta cat sa facem aplicabile masurile din prima ordonanta! "

    Basescu, Iohannis, PNL si mai ales USR sunt de vina pentru situatia creata.!

    aaa, si doamna Dancila a fost jignita de catre acest presedinte nazist!
  • +23 (31 voturi)    
    macar sa avem cu ce sa ne cumparam (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:33)

    Captain Obvious [utilizator]

    trollere si bilete de avion. apoi mai vedem noi
    • +2 (2 voturi)    
      Captain Obvious (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 16:06)

      plictis [utilizator] i-a raspuns lui Captain Obvious

      ai pus punctul pe i. sincer m-as intoarce daca IQ minim pentru vot ar fi 120.
  • +30 (40 voturi)    
    PSD ori distruge economia, ori alunga muncitorii (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:38)

    emil bobu [utilizator]

    Deci am ajuns, in sfarsit, aici.

    Unde o optiune este moartea economiei, fara creditare, cealalta este suprataxarea putinilor muncitori ramasi in tara, care vor pleca. Ca doar n-o sa taie PSD pensiile nesimtite si salariile nesimtite ale bugetarilor.
  • -19 (33 voturi)    
    Un altfel de arisocratie bugetara .... (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:54)

    bubaru [utilizator]

    Pai, cand esti presedintele de sindicat ale bancilor de partea cui te vei situa? De partea prostimii sau de partea bancilor - masonilor? Este bine la voi: caldurica, fara griji, salarizare mare si independenta, organigrama stufoasa (23 de Directii), rudele la adapost la voi sau in alte institutii bugetare. Ia sa modificam putin Legea 312/2004 ......
    Dupa ,,Consideratiile,, dumneavoastra bancile-mamă ar fi trebuit sa dea faliment demult!
    • +2 (2 voturi)    
      ehhh (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 16:27)

      transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui bubaru

      La ce sindicat bati apropo ca nu se intelege, ai un accent rusesc greoi.
  • +10 (18 voturi)    
    O intelege Oreste treaba asta? (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:54)

    DomnuTrandafir [utilizator]

    După mine nu intelege nimic din mecanismele economiei.
    Un oportunist shi cam atât.
    Era sa uit, mai schimba pe la ANAF, pune sef o profesionistă cu studii la "ASE" Craiova.
    Rog cititi: cu recomanare de la Cavou sau Sluguta.
    • -1 (1 vot)    
      oreste (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 12:34)

      Ilidia [utilizator] i-a raspuns lui DomnuTrandafir

      Ca nu-ti place Oreste e treaba ta. Dar ce are el cu bancile, istetule !?
  • -12 (26 voturi)    
    Scrisoare eronata (Vineri, 4 ianuarie 2019, 16:59)

    buncrestin [utilizator]

    Scrisoarea este eronata din start pentru ca ea analizeaza problema in aspectele ei logice si practice, pe cand "taxa pe lacomie" este cu totul altceva. Scrisoarea trebuia sa inceapa de la intrebarea: De ce a dat Guvernul numele taxei "de lacomie"? Afland raspunsul la aceasta intrebare puteam deslusi logica din spatele masurii.
    • +4 (12 voturi)    
      Taxa pe lacomia guvernului este o hotie. (Vineri, 4 ianuarie 2019, 19:26)

      ty [utilizator] i-a raspuns lui buncrestin

      Cum îţi aşterni, aşa dormi - se zice pe la noi. Guvernul si-a asternut prost asa ca acum face cea ce se pricepe mai bine: ia banii de care are nevoie de acolo unde sunt. Bancile, societatile din energie, pilonul 2 sunt tintele acestui guvern incompetent.
      Cam pana aici am mai ajuns odata adusi fiind de aceiasi politicieni PSD-istii si Tariceanu cu ai lui. Atunci a venit si o criza. Acum o aduc aceiasi politicieni prin masurile lor nechibzuite sau premeditate.
    • +9 (15 voturi)    
      si ce este? (Vineri, 4 ianuarie 2019, 20:30)

      Arlecchino [utilizator] i-a raspuns lui buncrestin

      Chiar asa, de ce a mentionat, initial, Guvernul, termenul "lacomie"? Pai, din doua motive principale: populism si lipsa de profesionalism. Sa acuzi niste entitati private ca sunt lacome pentru ca isi maximizeaza in mod legal profitul inseamna ca nu intelegi nimic din economie si nici nu te straduiesti sa gandesti. Intr-adevar, intr-o lume globalizata sunt multe moduri prin care corporatiile evita plata taxelor. Putea fi necesara o noua taxa. Puteau introduce o taxa pe active bancare fara tot circul de prost gust cu lacomia. A doua prostie este ca au legat aceasta taxa de ROBOR. Asta inseamna sa dai o lovitura puternica pietei monetare pe care BNR s-a straduit sa o construiasca timp de 30 de ani. In plus, pui in pericol stabilitatea monedei nationale, cresti ratele la creditele noi si scazi apetitul bancilor pentru titluri de stat. Dezastrul e ca toate aceste masuri catastrofale nu vor avea un efect vizibil imediat. Pe moment Guvernul a mai luat niste bani la buget, totul e ok. O economie e ca o nava grea, nu se intoarce imediat. Vom vedea glorioasele efecte intr-un an, doi.
      • +6 (10 voturi)    
        Mii de aplauze Arlecchino! Le meriți! (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 7:22)

        Spiky [utilizator] i-a raspuns lui Arlecchino

        Ai pus lucrurile în adevarata perspectvă, mulțumim! Cât despre Bunul Creștin, poate să cânte prohodul economiei,dar cel puțin a fost pedepsită ”lăcomia” cămătarilor. Din acest punct de vedere, Dragnea este Isus întors în România și îi alungă pe cămătari din templul națiunii.....
    • 0 (0 voturi)    
      vai (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 12:37)

      Ilidia [utilizator] i-a raspuns lui buncrestin

      Cu ce gandesti? Deci, scrisoarea analizeaza aspectele logice si practice, dar e gresita !? Ce-ai fi vryt sa analizeze? 
  • -8 (32 voturi)    
    se naste o intrebare... (Vineri, 4 ianuarie 2019, 17:10)

    demaGOGU [utilizator]

    ...daca nu au facut profit, de ce au ramas pe teritoriu?

    raspuns: rata reala a profitului bancar in Ro este cu 2 digits, nevisata in Occident!
    • +4 (4 voturi)    
      se naste inca o intrebare (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 16:29)

      transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui demaGOGU

      Ce inseamna in brosura postacului moscovit sintagma "2 digits"?
  • +12 (20 voturi)    
    RECESIUNEA SE APROPIE!!! (Vineri, 4 ianuarie 2019, 17:15)

    Bitzer [utilizator]

    PSD isi trage gloante in picior de fiecare data cand pune mana pe pistol.
    Asa se intampla cand nu te consulti cu nimeni si iei decizii ca la tine pe mosie...sperand sa mai scoti un leu la buget. Urasc bancile, dar traim niste zile in care bancile sunt un rau necesar.
    ULTIMUL STINGE LUMINA!
  • +4 (18 voturi)    
    Domnule Viceguvernator Florin Georgescu, (Vineri, 4 ianuarie 2019, 17:23)

    Rescator [utilizator]

    Vă cunosc destul de bine,știu ce calități intelectuale și profesionale aveți și ce ați putea face pentru Romania.Intrebarea legitimă este de ce nu le dați bolșevicilor din PSD/PCR cu
    geanta diplomat din dotare ,in cap(asta dacă au cap)!?
    • +1 (5 voturi)    
      il cunosti (Vineri, 4 ianuarie 2019, 20:39)

      ras-putin [utilizator] i-a raspuns lui Rescator

      cit o sa cunosti geanta aia, in curind.
  • -6 (16 voturi)    
    Aia cu taxe (Vineri, 4 ianuarie 2019, 17:39)

    Kosmos [utilizator]

    Le pasa de voturi in final de buzunarul lor..astia cu bancile le pasa direct de buzunarul lor
  • +4 (10 voturi)    
    reactie tarzie (Vineri, 4 ianuarie 2019, 17:47)

    rauldumitru [utilizator]

    BNR-ul are o reactie tardiva, in scrisoare vorbeste despre primele versiuni de taxe, nu cele aprobate, mai blande decat propunerile initiale....
  • +6 (14 voturi)    
    Cui foloseste? (Vineri, 4 ianuarie 2019, 18:09)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Loi Orlando? Ala e prea prost, incompetent si politruc ca sa priceapa. Lui DraNCila? ha ha ha. Gruparii de CRIMA PSD+ALDE? Nu-i interesează. Ei au tot c au furat in conturile din strinatate, iar afacerile din tara vor merge unsa pentru ca stiu ei cum sa fure. Populimea? Vai de capul ei... pentru prostii care mai spera si au ramas in acest teritoriu al hotilor si mafiilor
  • -4 (24 voturi)    
    Calcule/informatii gresite in articol (Vineri, 4 ianuarie 2019, 18:31)

    Adrian C. [utilizator]

    In articol scrie ca la media ROBOR de anul trecut de 3,31% rezulta o taxa de 0,9% (sau 3,6% daca se plateste trimestrial).

    Nivelul de referinta este de 2%.

    Textul legii: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/209465

    De interes este aricolul 87.

    Conform acestor date, media ROBOR a depasit cu 1,21% nivelul de referinta, rezulta deci ca taxa va fi de 0,3% (sau 1,2% daca se plateste trimestrial).

    Deci nu cred ca bancile nu vor mai avea profit.

    A se vedea si evolutia negativa a ROBOR de la adoptarea legii:

    http://www.bnr.ro/ROBID-ROBOR-5672.aspx
    • -4 (12 voturi)    
      Mica corectare (Vineri, 4 ianuarie 2019, 18:37)

      Adrian C. [utilizator] i-a raspuns lui Adrian C.

      Depasirea este de 1,31 si nu 1,21 cat am am scris.
      Restul calculelor raman insa valide.
    • -5 (15 voturi)    
      Pai articolul nu e pt. adevar, e pentru postadevar (Vineri, 4 ianuarie 2019, 20:59)

      andipetre [utilizator] i-a raspuns lui Adrian C.

      Nu e destinat analistilor seriosi ci plebei.
    • -3 (17 voturi)    
      :D (Vineri, 4 ianuarie 2019, 22:14)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui Adrian C.

      Sunt interesante minusurile luate pentru facts. Unul dintre efectele spiritului de turma...
  • -3 (13 voturi)    
    Oligoghedonul... (Vineri, 4 ianuarie 2019, 19:31)

    spirache [utilizator]

    Ținând cont că prorocita Apocalipsa a creditării nu a mai avut loc după adoptarea "darii in plată", sa speram că nici acum nu se va întâmpla nimic în pofida tuturor tanguitorilor și bocitoarelor. Dacă totuși se va constata că se intră cu căruța in gard sau ca urmare a lobby-ului bancar, prin legea din parlament de aprobare sau respingere o ordonanței vor fi operate modificări. Așa că este prea multă agitație pentru nici un bănuț încasat de la bănci.
  • +2 (18 voturi)    
    Adevarul este (Vineri, 4 ianuarie 2019, 20:03)

    Observatory [utilizator]

    nu sunt venituri la bugetul ciuruit de actual guvern, care este incompetent....
    ministrul de finanțe are ordin de la jupân DracNea sa facă rost pentru bani de furat...
    Ce se întâmpla tovarăși ? Nu se mai poate “trage “ ceva și pentru mine și iubit PSD?
  • -7 (25 voturi)    
    profit (Vineri, 4 ianuarie 2019, 20:07)

    ccipri [utilizator]

    nici acum nu-s pe mare profit! De ce? Fiindca exporteaza profitul in tarile mama. Adica cum in austria bancile au profit chiar daca au cheltuieli salariale mult mai mari si dau dobanzi mult mai mici decat in romania. Cum de acolo au profit si in romania nu?
    Imi place ca hotnews de mult timp a devenit un manipulator. Mie greu sa cred ca gradul de users care da like/unlike la comentarii este pe bune atat de mare de partea bancilor! Mai ales in romania unde foarte multi au avut de suferit din cauza unor banci absolut rau intentionate. Daca cumva intri intrun impas, de pun sa platesti tot felul de taxe si-ti cere sa platesti toata suma, si te executa. La ce preturi vind bancile creantele recuperatorilor? La sub 10%. Prefera sa o vanda recuperatorilor cu 10% decat sa-i oferte clientului sa o cumpere cu 90%.
  • +3 (5 voturi)    
    curiozitate (Vineri, 4 ianuarie 2019, 20:41)

    Paul_ [utilizator]

    Taxa se aplica tuturor bancilor?

    Intreb pentru ca sunt banci romanesti (BCR, BRD etc.) cu actionari straini si banci care sunt sucursale ale unor banci straine (ING de exemplu). Intreb pentru ca in analiza sunt 23 de banci. Este cam numarul bancilor romanesti cu actionari straini.
    • 0 (2 voturi)    
      trebuie sa plateasca .... (Vineri, 4 ianuarie 2019, 23:05)

      Paul_ [utilizator] i-a raspuns lui Paul_

      ... nu am citit atent.

      sucursalele din România ale persoanelor juridice străine, din categoria celor prevăzute la
      lit. a)-e).
  • +12 (24 voturi)    
    ce imi plac... (Vineri, 4 ianuarie 2019, 22:38)

    liviu_ [utilizator]

    postacii pesedei care sar repede in apararea partidului iubit!

    - aresteaza psd pe cineva? e bine! elibereaza pe cineva? e bine!
    scade tazele? e bine, creste taxele? e bine!

    oamenii astia efectiv nu zic NIMIC impotriva partidului mult iubit...

    anyway... revenint la banci...

    da ... stiu... banci repe, e bine sa sufere....
    nu pot sa spun ca sunt un mare fac al multinationalelor... bancilor in special DAR
    toate tazele astea in =plus la firme... cam cine credeti, dupa creierasu vostru ca o sa le plateasca?!
    banca are o alegere simpla: merge pe pierdere, pleaca din tara, sau scumpeste serviciile....

    voi ce ati face in locul lor?! ma indoiesc ca ati merge pe pierdere.... dar na... ipocrizia salveaza romania.... (cui r mic... suntem o tara plina de prea multi prosti ca sa meritam altceva)

    nationalizarea e naspa... din multe motive... unul care se pricepe la economie poate explica mai bine
    si sa plece e de asemenea naspa....

    dar na... noi ne bucuram ca sufera bancile... atat de duce capul: capra vecinului!
    nici macar nu realizam ca NOI o sa fim cei ce vom suferi cel mai mult!

    ceea ce face psd acum este simplu: am nevoie de bani, nu pot taxa poporul, da o sa ma urasca, deci taxez firmele, care o sa taxeze poporul si eu o sa dau vina pe multinationalele rele!

    pun pariu ca ati atuzit cu totii, dragi postaci, despre scumpirea benzinei... si o sa dati vina iar pe multinationale.... dezi guvernul a scumpit ACCIZA.... daca va duce totusi capul (ma indoiesc) sa va dati seama ca guvernul a scumpit si nu omv.... sigur o sa-i gasiti o scuza la fel de penibila ca si voi!
    • 0 (0 voturi)    
      ca sa fie clar (Joi, 10 ianuarie 2019, 14:34)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      toate domeniile sa fie reglementate - dictate de cine stim noi cine...

      Gata - sa nu mai fie luati in parte fiecare - toti deodata.Sau asa se prinde tugulanul de rand???
  • +8 (12 voturi)    
    ??????? (Vineri, 4 ianuarie 2019, 22:57)

    Paul_ [utilizator]

    Stie cineva daca ne putem pune banii la o sucursala a unei banci din alta tara?
    De exemplu ne-am putea pune banii la sucursala ING din Olanda?
  • -7 (21 voturi)    
    Suapiciuni deplasate! (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 4:17)

    hotnewsfil [utilizator]

    Se ascunde ceva suspect in spatele acestui interes (salvator) al BNR (al actorilor imitiatori)?
    • +9 (19 voturi)    
      Soroș și nepoții lui! (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 7:31)

      Spiky [utilizator] i-a raspuns lui hotnewsfil

      Dacă a existat o instituție de stat care să acționeze cât de cât în concordanță cu principiile economiei de piață (nu a celei de tarabă instituite de Iliescu și gașka FSN-PDSR-PSD aflată la guvernare 29 de ani din cei 30 după Revoluție), atunci aceea este BNR.
      Cât despre kleptocrații bugetofagi adunați în GIO-ul numit FSN-PDSR-PSD, ei sunt incapabili să înțeleagă funcționarea economiei (Dragnea are un minim de înțelegere, căpătat pe când vindea bere amărâților din Teleorman).
  • -4 (8 voturi)    
    Ce de plansete si vaiete mai sus! (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 14:31)

    bubaru [utilizator]

    De cand s-a publicat oug pe lacomie plang incontinuu.
    Eu plang alaturi de unii care au zis ca nu o sa coboare robor-ul, alaturi de analistii financiari de pe aici bine pregatiti, alaturi de uniii care lucreaza in banci, alaturi de imprumutul meu la una din banci care imi calculeaza asigurarea imobilului la valoarea de piata, desi sunt aproape de finalul rambursari si, mai ales, plang alaturi de mine ca sunt un prost si nu inteleg capitalismul neaos romanesc - grefat cu forta de altii, nu inteleg bancile cu metoda lor de calcul anuitati, nu inteleg piata asta inundata de produse de slaba calitate (unele cancerigene- reprezentantii statului se fac ca nu vad)., nu inteleg ce-i aia democratie si drepturi (fara obligatii), etc.
    Plang de prost ce sunt!
  • -2 (6 voturi)    
    ce nu spun bancile (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 16:54)

    Who_is [utilizator]

    este ca ele de fapt nu se imprumuta. Traiesc din banii depusi si din fonduri aduse de la firma mama din israel, ungaria, austria , etc ...
    Si iau bani de 2 ori mai multi decat merita. E o intelegere tacita intre toti. Mai mult decat atat, si daca ar fi 30% ROBOR ul, bancile tot pe pierdere ar fi pentru ca stim unde se duce profitul intotdeauna . In tara mama.
    • +1 (3 voturi)    
      hehe (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 17:15)

      transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui Who_is

      Minti ca o mazeta ruseasca. Noapte buna.
    • +1 (3 voturi)    
      Bancile traiesc bine datorita statului (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 18:31)

      gladex [utilizator] i-a raspuns lui Who_is

      Statul se imprumuta la banci ca sa sustina pomenile. Ghici cine plateste dobanzile?
    • 0 (0 voturi)    
      Daca (Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 18:45)

      Jar [utilizator] i-a raspuns lui Who_is

      e profit,inseamna ca nu e pierdere.Ma,in capu' tau e ceva!?
      • 0 (0 voturi)    
        :)) (Duminică, 6 ianuarie 2019, 13:31)

        Who_is [utilizator] i-a raspuns lui Jar

        profit in Romania, fiul ploii :)) esti platit la cuvant sau fraza? Au profit in afara, nu aici. Hai, ca nu e chiar greu, poti intelege
  • 0 (0 voturi)    
    cine are grija de profitul bancilor (Duminică, 6 ianuarie 2019, 12:36)

    UnMagyar [utilizator]

    Misiunea BNR este sa se ingrijeasca de profitul bancilor? Romania este plina de banci, cazinouri si de farmacii - toate profitand de ignoranta consumatorilor, ce se manifesta in obiceiuri de consum puternic manipulate! BNR a tacut atunci cand jocurile piramidale au devastat averea clientilor ignoranti, dar a fost de partea Volksbank in disputa generata de creditele in CHF. Cui serveste BNR? Guvernul (unul credibil si competent) ar putea sa puna zabala pe banci intro maniera mai putin haiduceasca si fara tirade populiste. In loc de venin varsat pe opiniile comentatorilor, mai bine ati judeca cu mai multa empatie....
    • 0 (0 voturi)    
      oaia care nu isi poarta blana (Duminică, 6 ianuarie 2019, 16:31)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui UnMagyar

      In capitalism este imoral sa lasi fraierii sa-si pastreze banii.

      A venit banca la cineva acasa si i-a pus pistolul la cap sa semneze imprumutul?

      A oprit cineva pe clinetii "ignoranti" sa fie mai atenti la ce semneaza? Ca doar nu cumparau ceva de doi lei, ci isi angajau 20 de ani din viata.

      Ce treaba ar BNR cu consumul cetatenilor?! Vine BNR acasa la oameni sa le spuna sa-si cumpere televizor cu diagonala mare sau 4 camere cand le ajungeau 2?

      Chiar manipulati fiind, cine i-a pus pe cetateni sa se imprumute peste puteri? Nu stiau sa calculeze un procent dintr-un venit?

      Adevarul e ca romanii sunt iresponsabili, tot timpul vor ca statul sa ii salveze de propriile lor decizii aventuriste.

      Statul ar da o mana de ajutor clientilor privati daca si-ar domoli elanul imprumuturilor suverane. Atunci bancile ar avea mult mai multa grija de clientii lor.
      • 0 (0 voturi)    
        ce e imoral in capitalism? (Duminică, 6 ianuarie 2019, 18:26)

        UnMagyar [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

        Adânc de tot, cu capitalismul și fraierii. Și zicerea mea se referea la ignoranță și consum distorsionat. Chiar dacă fraieri, cetățenii acceptă să țină statul în spinare pt. ca să se protejeze unii de alții, și pe toți de oligarchia financiară internațională. BNR are treabă cu orice care ține moneda națională, în beneficiul economiei naționale și implicit al cetățenilor. Dacă însă acționează în serviciul oligarchiei financiare internaționale, mai bine lipsă! Asta nu înseamnă statul-cârje, ci o organizare și reguli corecte, respectate cu sfințenie. Munca vs. comerțul cu banii este tema majoră în care obscuritatea e maximă in RO.
  • 0 (0 voturi)    
    ? (Duminică, 6 ianuarie 2019, 16:25)

    Dedalus [utilizator]

    Sa inteleg ca a mai avut loc o sedinta de Guvern care a modificat textul anterior aprobat de Guvern?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version