Puncte de vedere

Taxarea creditării în statul cu cel mai redus grad de intermediere financiară din UE e cât se poate de nocivă

de Gabriela Folcuț     Director executiv Asociația Română a Băncilor
Marţi, 15 ianuarie 2019, 8:14 Economie | Finanţe & Bănci


Gabriela Folcut, director executiv ARB
Foto: Hotnews
​În cei 20 de ani de carieră, din care primii 10 ani în calitate de jurnalist economic, vă spun că nu s-a întâmplat ca sistemul bancar românesc să fie lovit atât de dur din toate părțile și să fie ignorate toate argumentele privind impactul viitor asupra oamenilor. Ca jurnalist am redactat mii de articole timp de un deceniu. Nu am scris și nici nu am auzit în cariera de până acum ca o măsură ca aceasta să se fie aplicată fără să fie discutată cu industriile! Gravitatea situației ridică multe întrebări în rândul bancherilor. O taxă pe creditare în statul cu cel mai redus grad de intermediere financiară din UE (de doar 26,4%) e cât se poate de nocivă.

Nici măcar nu se justifică în condițiile în care statul român nu a sprijinit cu bani publici sistemul bancar în perioada crizei.

Sistemul bancar este o curea de transmisie a măsurilor în economie. Băncile trebuie văzute ca o rotiță dintr-un ceas elvețian care indică timpul cu o precizie maximă. Economia este ceasul elvețian și funcționează corespunzător doar atunci când rotițele se învârt perfect. Dacă introduci nisip între rotițe, se blochează fluxurile financiare. Poate fi bucuria spectacolului mediatic pentru unii, dar miza reală este aceea că românii vor pierde la capitolul bunăstare economică pe termen mediu și lung, iar economia riscă să se întoarcă în trecut cu 15-20 ani, când puțini se mai calificau pentru a obține un credit.

Ne dăm cu toții seama cum ar arăta economia României, care astăzi depășește 200 miliarde euro, fără valoarea adaugată generată de creditul neguvernamental de 54 miliarde euro și cel guvernamental de 22 miliarde euro. Datele acestea se referă doar la creditele în derulare, ceea ce înseamnă că finanțarea acordată de industria bancară este mult mai amplă, multe dintre împrumuturi fiind rambursate deja.

Noi am informat autoritățile de impactul acestor lovituri. De asemenea, opinia publică a ascultat și are capacitatea să discearnă adevarul despre impactul taxei pe activele financiare și al celor trei legi aprobate de parlament, impact care va fi resimțit de populație, de companii, de bănci și, implicit, de întreaga economie.

Și pentru că în spațiul public au apărut acuze și mistificări privind activitatea băncilor, vă invit să parcurgeți mai jos clarificări privind situația de facto:
  • Taxa pe active și cele trei legi (limitarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit) duc la pârjolirea sistemului bancar. Ne întrebăm azi câte bănci vor mai avea profit, dar vă întrebați câte vor rămâne în piața bancară din România în condițiile date? Consiliul Concurenței ar trebui să știe că taxa pe activele financiare ale băncilor și cele trei legi scot unele bănci din piață și aceasta duce la reducerea concurenței.
  • Este foarte grav ca s-a mers pe inducerea în eroare a opiniei publice! Populatia și companiile vor fi cele care vor plăti. Oamenii nu vor mai avea același acces la credite ca și până acum, iar companiile cel mai probabil vor plăti mai mult. Aceste măsuri vor grăbi instalarea unei recesiuni economice. Așa cum am menționat și în comunicatele de presă, recesiunea înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieței imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanțării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor.
  • Se impune realizarea de urgență a unui studiu de impact privind cele patru măsuri care se doresc a fi introduse pentru a vedea cât de masiv este afectat sectorul financiar-bancar în calitatea sa de Infrastructură Critică Națională - ca impact de primă instanță, dar trebuie calculat și impactul de runda a doua asupra românilor și economiei.
  • Taxa pe activele financiare ale băncilor este o taxă pe creditare, pe titlurile de stat și nu numai. Este o taxă pe finanțarea României, în condițiile în care sistemul bancar asigură 80% din finanțare. Dacă împrumuți populația, companiile și statul, plătești pentru asta! Cum poate să existe oare așteptarea că dacă ești taxat mai mult vei vinde produse mai ieftine? Ați văzut vreun brutar să ieftinească pâinea când taxele au crescut?
  • Este fals că ROBOR-ul este în controlul băncilor! Principalii factori care inflențează evoluția ROBOR sunt: politica monetară, lichiditatea existentă în sistemul bancar, inflația și politica fiscală. Ratele de dobândă stabilite de BNR, operaţiunile Trezoreriei statului, inflaţia și așteptările inflaționiste, cum evoluează numerarul și politica fiscală sunt în proporție covârșitoare cauzele creșterii sau scăderii ROBOR. Pe scurt: oglinda economiei! Acestea sunt interdependente si nu stă în puterea băncilor să corecteze deficitele. Nu trebuie arătate cu degetul băncile! Nu trebuie mistificată activitatea băncilor! Reducerea ROBOR a venit după ce inflația a început să coboare încă de anul trecut.
  • Lăcomia nu este a băncilor! Este regretabil că există o astfel de abordare, în care într-un sistem capitalist, companiile care obțin profit sunt puse la zid. Profitul este un lucru normal, nu este un lucru rău. Profitul băncilor din anii 2017 și 2018 vine după ani în care sistemul bancar a fost și pe pierdere. Au fost ani în care sistemul bancar a provizionat puternic, iar acum rezultatele obținute de bănci sunt influențate și de reversarea de provizioane, de îmbunatățirea situației economice, etc…Știați că rentabilitatea activelor înregistrată de bănci în ultimii 10 ani a fost de doar 0,44%?!!!
  • Situația este destul de sumbră pentru un investitor în zona bancară în România. Orice completare la capitolul inițiative nu face decât să înrăutățească situația băncilor cu impact negativ direct pe toți românii. Băncile, ca intermediari ai banilor, sunt doar un canal de transmisie.
Dacă există responsabilitate și dorință de menținere a stabilității financiare, atunci aceste inițiative vor fi abrogate. Dialogul trebuie să existe, dar și dorința de a identifica împreună cu comunitatea bancară soluții pentru a evita șubrezirea stabilității financiare și prin asta afectarea viitorului românilor. Nota de plată ar plăti-o românii și nu cred că aceasta e abordarea corectă.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3279 vizualizari

  • +1 (7 voturi)    
    opinie puternic lobby-ista (Marţi, 15 ianuarie 2019, 9:52)

    Roman_Cetatean [utilizator]

    De acord ca legarea taxei pe activele financiare de ROBOR nu este in regula, insa taxa aceasta intelegem ca exista si in alte tari, unde nu vedem sa fi plecat bancile.Sa fim seriosi, nimanui nu ii convine cand se impune taxe, da, conduc la cresteri de costuri, dar taxe mai multe nu inseamna automat si recesiune, ca dupa logica asta, tarile din vestul si mai ales nordul Europei ar trebui sa fie in faliment demult la ce taxe uriase au la orice.
    Taxe mai multe inseamna (cel putin teoretic) buget public mai mare- care inseamna inclusiv cheltuieli publice mai mari. (salarii, pensii, investitii). Adica se ia din profitul si veniturile privatului care poate dispune de ele egoist, pt diverse fantezii personale (v cazurile Becali, Tiriac, etc) si se aduc la public, unde (teoretic, repet) se cheltuie pt binele comun. (ca practic la noi nu se si intampla chiar asa, asta oamenii aleg, cum sa voteze, etc). Si in tarile unde sunt taxe mari, e si infrasturctura buna. Unde prefera sa vina investitorii, in pofida lor (a taxelor). Imi amintesc ce galagie a fost cand a introdus in Ungaria taxe similare Orban, Am fost de 3 ori de atunci in Ungaria si nu mi s-a parut deloc ca au fugit bancile de acolo. Logic, nu le convine, dar o piata in dezvoltare si cu cerere aduce ea si beneficiile ei. Sa ne gandim la ce comisioane uriase au totusi bancile noastre- la carduri, la transferuri bancare, la conversii valutare, ce salarii uriase isi acorda cei din conducerea lor....e loc de reduceri, daca actionarii vor profit!
    • +3 (3 voturi)    
      Se pare că nu înțelegeți un lucru simplu (Marţi, 15 ianuarie 2019, 10:55)

      Spiky [utilizator] i-a raspuns lui Roman_Cetatean

      Orice taxă se recuperează de la clienți. Nu o plătești tu, companie sau bancă, din profit. Profitul este o chestie planificată, scopul esențial pentru care există respectiva entitate economică.
      Singura situație în care o companie/bancă renunță la profit este cea în care produsul are o cerere elastică - adică se poate ca să fie înlocuit cu alt gen de produse sau se poate renunța în ultimă instanță la el.
      Celelalte țări au o mai mare elasticitate - există mai mult capital, te poți împrumuta la prieteni, la rude, crowdfunding, bussines angels - toate astea sunt reduse la minim în România. Atunci oamenii vor renunța la produs - vor renunța să se mai împrumute la bănci, vor renunța să mai cumpere pe credit, etc. În principiu asta nu este o chestie rea, dar efectul imediat va fi blocarea economiei.
      În ansamblu, se pare că PCR-PSD are ca plan distrugerea României - a sistemului juridic, social, economic și reușește foarte bine să facă asta.
      Dar și asta este bine. Odată vechea Românie distrusă, vom construi. vorba cântecelului de copii, ”vom face alta... mai mare și mai frumoasă”.
      • 0 (4 voturi)    
        si ce e rau daca se reduce creditul populatiei? (Marţi, 15 ianuarie 2019, 11:48)

        Roman_Cetatean [utilizator] i-a raspuns lui Spiky

        Bancile vor fi nevoite sa se indrepte mai mult spre antreprenori, proiecte de investitii, etc e o problema asta? Pt ca acum prefera sa imprumute statul si populatia, ca e mult mai simplu (au garantii la stat, iar la populatie mare parte e garantata si ea-v Prima Casa) si cu mai putine riscuri deci.
        Intermediere financiara /bancarizare nu e e totuna cu creditare! Poti sa ai intermediere financiara mult mai mare si fara a credita populatia- vezi Germania, Olanda, tarile scandinave mai ales, unde aproape a disparut cash-ul si totul trece prin banci.
        in plus, si asa creditarea iar a crescut irational- o spune si BNR de peste un an, se vede si in piata imobiliara- unde au crescut preturile fata de 2015 cu 15-20 % datorita cererii sustinute de creditarea prea laxa.
        • 0 (2 voturi)    
          Cred că suferiți de ceea ce în engleză se numește (Marţi, 15 ianuarie 2019, 19:35)

          Spiky [utilizator] i-a raspuns lui Roman_Cetatean

          Wishful thinking - adică ai vrea să se întâmple așa, dar nu se poate. Dintr-unul sau mai multe simple motive.
          Băncile creditează antreprenorii doar în economiile avansate - riscul antreprenorial este prea mare pentru a fi asumat de bănci. De aceea în statele avansate există programe speciale de finanțare a antreprenorilor. În SUA există un ecosistem financiar specific, cu bussines angels, cu fonduri de mare risc adresate special antreprenorilor.
          Cele patru segmente de clienți bancari (statul, firmele, antreprenorii, populația) sunt abordate diferit de bănci: statul are riscul zero( a nu se confunda cu riscul de țară, enorm pentru România), firmele au riscul cuantificabil, ca și populația, în timp ce antreprenorii au riscul mult mai puțin măsurabil decât celelalte categorii de clienți.
          Iar justificarea măsurii nu a fost deloc oferită de guvernanți (de altfel a justifica măsurile, de ce mai multe ori aberante, ale guvernării PSD, este văzută ca un act de slăbiciune).
  • -2 (6 voturi)    
    acum... (Marţi, 15 ianuarie 2019, 10:07)

    ion_de_la_tara [utilizator]

    doamna Folcut isi ia salariul de la bancile care platesc cotizatie catre Asociația Română a Băncilor. Cum sa aiba alta opinie? dar dumneaei uita ca rumanii care citesc hotnews sunt un pic mai informati decat aia care se uita la Antena3 si e mai greu sa-i manipuleze cu punctul de vedere (partinitor) al asociatiei bancilor ;) Asteptam bancile sa finanteze real si antreprenoriatul, valoara adaugata, nu doar imobiliarele (majoritatea de pe vremea lu' Ceausescu) si statul! Atunci poate o sa-mi pese si de banci, pana atunci imi pasa exact cat le pasa si lor de rumani - perfect simetric!
    • 0 (4 voturi)    
      corect (Marţi, 15 ianuarie 2019, 11:38)

      Roman_Cetatean [utilizator] i-a raspuns lui ion_de_la_tara

      uita ca statul a ajutat totusi bancile in doua moduri;
      1) Prima Casa- unde a tinut si piata imobiliara si creditarea aferenta dupa criza sa nu se prabuseasca!
      2) reducerea RMO la BNR (a tinut de BNR care tot teoretic e a statului)....


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță
Prin „Queen’s Gambit” Netflix ne arată că geniile sunt banale până când ajung subiecte de serial

Cursă contra-cronometru pentru România să cheltuiască cele 30 de miliarde de euro din planul de redresare. Comisarul European pe Transporturi: „Ultimele plăți se pot face în 2026. După acel termen, lucrările trebuie finanțate din alte surse”

Trenuri de legendă și amintiri dintr-o epocă ce nu va mai reveni - Octavian Udriște: De locomotiva cu aburi trebuia să ai grijă ca de o ființă, avea mai mult suflet

VIDEO Drumul Expres DX12 Craiova - Pitești: Imagini din dronă cu tronsonul unde românii de la UMB lucrează în forță. „Deja pe 70 la sută se va ajunge în situația de a se putea turna asfalt”

​VIDEO. 25 de întrebări despre vaccinul anti-COVID-19 (3): Am 20 de ani și nu am fost niciodată bolnav, de ce ar trebui să mă vaccinez?

Povestea omului care a făcut prima fotografie acum aproape 200 de ani

Autostrada Sibiu - Pitești - Bătaie mare pe cel mai scump tronson licitat vreodată în România: 15 oferte depuse de la firme din Europa, Turcia și China / UPDATE: Care sunt constructorii

Lupta cu sistemul: Nicușor Dan a suspendat un funcționar care a dat aviz de defrișare pentru grădina unor case de pe Kiseleff, unde ar putea apărea blocuri de 4 etaje, și pe care primarul încearcă să o salveze de 10 ani

Investiții personale în criză. Andrei a investit de Black Friday, nu a cheltuit. N-are acasă un Turbion în miniatură, dar gândește pe termen lung

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by