”E normal ca asemenea acțiuni să aibă loc. Dacă cei din piață simt o vulnerabilitate, își vor adapta comportamentul în consecință. Atacul speculativ presupune ceva coordonat. Piața își dă seama că BNR e legată de mâini și că nu poate mări dobânzile așa cum poate și-ar dori. Pe dobânzile de swap - care sunt cele mai relevante - prețurile au sărit foarte mult, se tranzacționează la peste 7%. Datele din piață au sărit, într-adevăr, dar nu e un semnal clar pentru ca BNR să urce dobânda-cheie”, explică un dealer pentru HotNews. Potrivit a cel puțin trei surse diferite, BNR încearcă sa calmeze piața să nu iasă nimeni cu previziuni prea dure. ”Am fost și eu “atentionat”, spune dealerul citat.

Banca Nationala a RomanieiFoto: Agerpres

Mărind dobânzile, cresc ROBOR. Crescând ROBOR cresc taxa pe active și destabilizez sistemul bancar. ”Eu aș tinde să cred că BNR mai speră într-o decuplare a taxei de ROBOR”, mai spune sursa HotNews.ro.

”Trebuie văzut ce impact vor avea dobânzile de acum din piață. Cei care au cumpărat euro/leu, cei care au shortat leul în perioada asta, când vor vedea că au de plătit 6-7% pe zi poate că se vor mai gândi! Deocamdată nu și-au făcut efectul aceste dobânzi. Au fost ultimele zile de rezerve, lichiditate în surplus pe piață. Cary trade nu va mai fi avantajos, pentru că cei mai mulți cumpără euro leu și se așteaptă să finanțeze partea pe leu la dobânzi rezonabile. Dar când le vezi la asemenea dobânzi poate nu-ți mai convine. În acest moment nu ratele de dobândă ale BNR dictează, ci nivelul din piață. În acest moment Guvernul a făcut un tightening de 120 de b.p. fără să aibă ok-ul BNR-ului. Probabil că Guvernul va renunța la un moment dat, atunci când va vedea că nu le merg licitațiile din piața primară, ca să nu-și impoziteze propria datorie..În nicio țară Guvernul nu rezistă fără să aibă alături Banca Centrală. Sau invers”, mai explică dealerul citat.

  • Bugetul și exportatorii câștigă din deprecierea leului

Deprecierea leului ar genera venituri mai mari la bugetul de stat, pentru că unele taxe se calculează și în funcție de cursul de schimb.

De asemenea, exportatorii ar încasa venituri mai mari dintr-un leu depreciat, în vreme ce importatorii ar pierde.

De asemenea, e greu de spus cât cheltuie BNR pentru apărarea unui anumit nivel al cursului, deoarece BNR vinde acum la 4,75 de pildă, din ceea ce a cumpărat când euro era 4.5. Făceau și carry trade. Nu prea poți sa zici că vinde din rezervă. Cât despre analiștii externi, ei vorbesc ”pe propriul interes” . Eu când vad câte-un analist de la nu știu ce mare bancă, mă întreb ce manipulare urmează”, spune sursa noastră.

  • E posibil un nou atac?

Teoretic, da. Riscul e ca atunci când un fond speculativ sau mai multe, pun banii împreuna și decid sa „rupă” o monedă. De pildă, piața valutară din România nu e foarte adâncă, ca să poată „înghiți” fluxuri foarte mari de valută. Dar chiar și atunci, există scenarii în BNR, potrivit cărora se poate reacționa.

  • Care e mecanismul atacului?

Mecanismul e simplu. Eu, dacă vreau sa speculez pe leu, vând lei cat mai multi și cumpăr euro. Pe măsura ce leii din piață sunt tot mai multi, valoarea lor scade. Dacă statul vrea sa își apere leii, trebuie sa cumpere leii, vânzând euro. Tot vânzând euro, rămâne fără valută, leul se prăbușește iar eu cumpăr lei mult mai ieftin.

Tehnic, am citit o explicație data de Eugen Rădulescu, consilierul Guvernatorului BNR. Mai explicit de atâta nu as putea formula nici eu. Practic, cei care detin fonduri mari, isi pun prin absurd in cap sa se ia de leu. Jucătorii respectivi încep să coteze pentru cumpărare valută la preţuri din ce în ce mai mari. Asta înseamnă ca se duc cu cursul la 4,7 lei pentru un euro. În momentul în care cotează aceste preţuri nu este obligatoriu ca să se producă neapărat şi foarte multe tranzacţii la preţurile respective, dar ele se pot produce. În momentul în care cursul ajunge la un anumit nivel, pot să apară jucători care să vândă valuta respectivă celor care vor s-o cumpere, respectiv jucătorilor străini. Aceşti jucători însă nu au lei. Ei anunţă preţuri de cumpărare pentru lei, dar ei nu au aşa ceva. Şi atunci fac aşa-numitele operaţiuni de swap, în care vând şi răscumpără valuta pentru lei, în aşa fel încât să-şi poată face plata la cele 48 de ore pentru valuta pe care au cumpărat-o - că au cumpărat valută cu lei - aşteptând ca în intervalul acesta de timp, în cele 3-4 zile, cinci zile, o săptămână, depinde cum au jucat jocul respectiv, când ar trebui să facă operaţiunea inversă din swap, respectiv să dea înapoi leii şi să primească înapoi valuta, cursul valutar, datorită spaimei jucătorilor din piaţă, trebuie să se fi dus deja la niveluri dificil de apărat.