Financial report Prima pagină a presei străine: Cum va răspunde UE unei solicitări de amânare a Brexit? În Franța, construcția de locuințe scade. SUA pune sub acuzare Huawei

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 29 ianuarie 2019, 5:02 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Cum va răspunde UE unei solicitări de amânare a Brexit? ● Les Echos: Construcția de noi locuințe a încetinit semnificativ anul trecut și ar putea scădea și în 2019 ● Guaido intenţionează să divizeze armata pentru a-l slăbi pe Maduro ● Le Monde: “Mergem pe gheață”, recunoaște Emmanuel Macron ● Handelsblatt: SUA pune sub acuzare Huawei ● Știri pe scurt. Lectură plăcută!

  • Financial Times: Cum va răspunde UE unei solicitări de amânare a Brexit?



În timpul crizelor trecute, liderii UE au dus evitarea de a lua decizii la rang de artă. Brexitul nu face nici el excepție.
Capitalele europene sunt rugate de Theresa May, prim-ministrul britanic, să accepte o extindere cu câteva săptămâni a datei de ieșire a Marii Britanii din 29 martie din UE. Răspunsul europenilor este departe de a fi sigur.
Pentru Bruxelles, o astfel de cerere ar fi ceea ce germanii numesc Chefsache - o chestiune politică atât de importantă încât ar putea fi rezolvată doar de către șefii de la vârful Europei. O eventuală amânare a datei părăsirii UE necesită sprijin unanim din partea celor 27 de lideri UE rămase.
Diplomații consideră că un refuz absolut al unei cereri din partea Regatului Unit este aproape de neconceput. Unul dintre oficialii de la Bruxelles a declarat că acet lucru ar implica faptul că UE își asumă un Brexit dur, fără acord.

Dar orice eventuală amânare ar veni cu termeni și condiții mai dificil de anticipat. Acordarea unei prelungiri a termenului de plecare din UE nu înseamnă doar un răspuns cu da sau nu. Liderii vor trebui să decidă cât timp ar trebui să dureze întârzierea, când să o aprobe și la ce ar trebui să se aștepte din partea Regatului Unit, odată acordată amânarea.

Michel Barnier, negociatorul șef al Brexit, a declarat că liderii UE vor avea nevoie de două întrebări: "De ce să amânăm și pentru cât timp?"
Cel mai ușor scenariu pentru UE este o întârziere "tehnică" de câteva luni care să îi permită doamnei May obținerea unui acord politic.
Scenariul unei prelungiri cu un interval cuprins între 9 luni și un an pare puțin probabil în acest moment.
Brexit: cum să organizeze un al doilea referendum
Acest lucru lasă UE în fața unei uriașe dileme politice. Orice ofertă de prelungire ar veni la pachet cu o cerere de renegociere a Brexit. "Este clar că o eventuală prelungire a Brexit nu va fi acordată fără anumite condiții", a declarat Guy Verhofstadt, coordonatorul Brexit din partea Parlamentului European. "Trebuie să fim absolut convinși că britanicii au un plan de acțiune bine conturat".

Durata prelungirii
Nu există niciun consens printre capitalele europene cu privire la durata unei eventuale amânări. Sir Ivan Rogers, fostul ambasador al Marii Britanii la Bruxelles, a avertizat că liderii UE par a fi "mai puțin flexibili" în privința Brexit decât unii funcționari de la Bruxelles".

Nerăbdarea unor lideri ai UE a fost exprimată în mod clar de Dalia Grybauskaitė, președintele lituanian, care a declarat la Davos că "este mai bine să încheiem mai devreme cu acest haos" decât să amânăm data de ieșire a Marii Britanii.
Un diplomat senior al UE a reiterat punctul său de vedere, spunând că ar fi "periculos" să înceteze procesul de ieșire, deoarece ar permite populiștilor din întreaga Europă să pretindă că Marea Britanie a fost prinsă într-o capcană. "Toți vor susține că [UE] este captivă în UE", a spus diplomatul.

La celălalt capăt al spectrului se află președintele Consiliului European, Donald Tusk, care pare a fi mai deschis la scenariul unei prelungiri mai lungi a Brexit. Acest lucru ar evita scenariul în care solicitări de prelungire ar apărea la fiecare 2-3 luni, ceea ce ar fi "insuportabil".
Peter Altmaier, un ministru influent al Germaniei și aliat al cancelarului Angela Merkel, a subliniat în mod repetat că Londra ar trebui să primească "timp suficient pentru a-și clarifica poziția".
Marile impedimente practice sunt alegerile europene din luna mai și inaugurarea noului Parlament European pe 2 iulie. Dacă Marea Britanie rămâne membru fără drept de participare la alegeri, aceasta ar ridica întrebări nu numai despre legitimitatea desființării votului alegătorilor din Regatul Unit, ci și despre legitimitatea parlamentul însuși. Dl Barnier a spus că până acum nu există "un răspuns juridic clar" la această provocare.

Condițiile
Diplomații se așteaptă ca liderii UE să gestioneze aceste dileme prin ceea ce unii numesc o "prelungire condiționată".
Prima condiție s-ar putea referi la motivele pe care le oferă Marea Britanie în încercarea de a mai cumpăra timp. În orice caz, se așteaptă ca o decizie finală cu privire la intervalul prelungirii Brexit să fie amânată până în martie, chiar dacă Marea Britanie depune rapid o solicitare în acest sens.
Liderii UE, inclusiv Emmanuel Macron, au arătat clar că vor să evite organizarea mai multor summit-uri speciale dedicate Brexit și că va fi nevoie și de o perioadă de "evaluare". Următorul Consiliu European este programat pe 21 martie.
A doua opțiune este de a stabili constrângeri asupra oricăror solicitări de extensie viitoare. Unii oficiali ai comisiilor au sugerat Consiliului European, de exemplu, să clarifice faptul că o altă extindere este imposibilă dacă nu este pentru un organizarea unui nou referendum sau pentru alegeri generale. Depășirea datei de 2 iulie ar putea fi, de asemenea, exclusă.

  • Les Echos: Construcția de noi locuințe a încetinit semnificativ anul trecut și ar putea scădea și în 2019



Construcția de noi locuințe a încetinit semnificativ anul trecut după doi ani de creșteri. Numărul acestora a scăzut cu 7% în 2018, până la 398.100. Încetinirea s-a amplificat în ultimul trimestru și este similară cantitativ cu scăderea autorizațiilor de construcții- tot 7%.

Pe parcursul anului, locuințele individuale s-au contractat cu 9,4%, spațiile destinate elevilor și seniorilor cu 11,8%, rezidențele colective cu 6,9%. Printre motivele care au dus la aceste scăderi se numără înăsprirea politicilor guvernamentale în materie de habitat, accesul limitat la creditare, scăderea resurselor financiare ale unor categorii de cetățeni, creșterea costurilor materialelor de construcții dar și dificultățile administrative pentru a obține autorizațiile necesare.

În unele zone, deficitul și costul ridicat al terenurilor explică de asemenea încetinirea activității. Scăderea numărului de autorizații de construcție este mai vizibilă în unele regiuni. Scăderile ajung la 9,3% în Ile-de-France și Burgundy-Franche-Comté, 12% în Occitania, 14,4% în Centre-Val de Loire și până la 16,9% în Provence, și Coasta de Azur. Hauts-de-France a înregistrat, dimpotrivă, o creștere de 1,3%, iar Corsica cu 2,2%.

Rata de anulare a proiectelor autorizate, adică proiecte care din motive administrative sau financiare nu sunt lansate, a atins, de asemenea, un nivel ridicat în decembrie 2018, la 27,3%, în cazul locuințelor individuale fiind de 11,4%.

Sectorul construcțiilor rămâne însă dinamic și robust, indicatorii din 2018 fiind peste cei din 2015. Federația dezvoltatorilor imobiliari (FPI) se așteaptă ca tendința de scădere să continue și în 2019.

Alte articole din Les Echos:
  • Guaido intenţionează să divizeze armata pentru a-l slăbi pe Maduro

Armata este divizată între ofiţerii de rang înalt, care îl susţin pe Nicolás Maduro, şi gradele inferioare, soldaţi care se simt mai apropiaţi de populaţie, cea care îl susţine pe Juan Guaido.

Pentru a putea spera să îşi atace adversarul, Juan Guaido, preşedintele autoproclamat al Venezuelei, are un obiectiv, acela de a-i diviza pe militarii care, în ultimele zile, şi-au reafirmat loialitatea faţă de Nicolás Maduro. Pentru aceasta, opoziţia cheamă la două noi manifestaţii în toată Venezuela, miercuri şi sâmbătă. În plus, ea propune amnistierea funcţionarilor şi a militarilor care îl vor accepta pe şeful de stat ad interim. În fine, pentru a da o lovitură aparatului militar, Juan Guaido doreşte să se bazeze pe lipsa de omogenitate din interiorul armatei, unde au început să apară disensiuni. Recent, ataşatul militar aflat în post la Washington a declarat că îl susţine pe Juan Guaido şi nu pe Nicolás Maduro.

Numărul de generali s-a dublat

Partida nu este însă câştigată, deoarece de-a lungul anilor, Nicolás Maduro a făcut tot ce a putut pentru a spori ponderea armatei în societate. A dublat, de exemplu, numărul de generali şi a adus militari în economie. Nu doar le-a dat pe mână ministere, ci şi preşedinţia PDVSA, compania petrolieră naţională, precum şi controlul asupra importurilor de medicamente şi de produse alimentare. «Ei sunt cei care au acces la dolari», notează Gaspard Estrada, analist politic. Nu este de mirare, în acest context, că ofiţerii superiori, care sunt la adăpost de penurii, continuă să fie alături de preşedintele Maduro.

Spre deosebire de soldaţii de rând, care suferă, ca şi restul populaţiei, de tot felul de privaţiuni. Totuşi, «îndoiala se instalează, iar ierarhia militară este pe cale să se fisureze», notează politologul. Puterea lui Nicolás Maduro ar putea deci să se disipeze. Expertul aduce în sprijinul afirmaţiilor sale cele câteva ore în timpul cărora Juan Guaido a fost arestat, apoi eliberat (ianuarie anul acesta). Este un indicator. În 2013, Leopoldo Lopez, un alt opozant, a fost imediat aruncat în închisoare şi de atunci are arest la domiciliudupă ce a făcut un apel la destituirea lui Nicolás Maduro.

Breşele din sânul armatei ar putea constitui ultimul capitol al unei acţiuni pregătite de mult timp de către opoziţie. Refuzând să participe, în mai 2018, la alegerile prezidenţiale, ea a de-legitimat, de facto, victoria lui Nicolás Maduro. În momentul depunerii jurământlui, a putut să invoce Constituţia şi să îi permită lui Juan Guaido să se autoproclame preşedinte ad interim. «Opoziţia avea de jucat o adevărată carte, şi a făcut-o», continuă politologul. În paralel, opozanţii au avut grijă să îşi asigure sprijinul unor ţări ca SUA sau Columbia, care l-au recunoscut imediat pe Juan Guaido ca preşedinte.

Ultimatum

În prezent s-a declanşat o probă de forţă. Nicolás Maduro încearcă să preia controlul unei situaţii aflate acum în mâinile opoziţiei. Printre altele, el trebuie să răspundă ultimatumurilor venite din străinătate: şase ţări europene - Spania, Franţa, Germania, Regatul Unit, Portugalia, Olanda - i-au dat un ultimatum de opt zile pentru a convoca alegeri anticipate, dacă nu - îl vor recunoaşte pe Juan Guaido ca preşedinte. Ultimatumul expiră duminică. (RADOR)


  • Le Monde: “Mergem pe gheață”, recunoaște Emmanuel Macron






Aflat în vizită în Egipt, șeful statului promite să tragă “învățăminte adânci” din mara dezbatere, pentru a răspunde tensiunilor

Partidul comunist practica pe vremea sa sprijinul fără participare. Acest exercițiu l-a făcut guvernul față de Marșul republican al libertăților, organizat duminică, 27 ianuarie, pe străzile Parisului de colectivul “fularelor roșii”. Desigur, o mână de deputați și senatori ai La République en marche (LRM) au venit să îngroașe rândurile celor 10.500 de manifestanți (potrivit Prefecturii de poliție) care făceau apel la “apărarea democrației și instituțiilor” în fața violențelor care se exprimă în mișcarea “vestelor galbene”.

Desigur, secretarul de stat Gabriel Attal s-a felicitat pe Twitter pentru “frumoasele imagini cu francezi veniți să-și exprime atașamentul față de Republică”, pentru această “majoritate – din ce în ce mai puțin tăcută – care apără instituțiile, susține forțele de ordine și libertatea presei”. Dar executivul intenționa să rămână cât mai discret posibil ca să nu dea sentimentul că alege o Franța contra alteia. Pentru ca privirile să nu fie deturnate de la marea dezbatere națională.
Căci din Egipt, Emmanuel Macron a recunoscut răspicat. “Merg pe gheață”, a declarat duminică șeful statului referindu-se la situația socială. “Peste tot în democrațiile noastre, tensiunea care urcă este o insatisfacție socială, economică, morală și democratica”, a subliniat şeful de la Elysee.

În fața acestui val de nemulțumiri pe care îl califică drept “rațiune a istoriei”, marea dezbatere națională, care are începuturi încurajatoare cu aproape 300.000 de contribuții online, nu e puțin lucru. Dar dl Macron o ia “foarte în serios”.
“Astăzi nu știu ce va ieşi. Ceea ce știu e că voi trage învățăminte adânci. O văd ca pe o nouă etapă de transformare a țării”.
Grijuliu să nu fie luat pe nepregătite, ca atunci când se afla în Argentina în momentul actului al III-lea al mișcării, pe 1 decembrie 2018, locatarul de la Palatul Elysée a intenţionat o vreme să amâne călătoria în Egipt – și aștepta de asemenea să aibă asigurări din partea omologului său egiptean, Abdel Fattah Al-Sissi, referitor la problema drepturilor omului, înainte de a-și confirma sosirea. Dar ușoara scădere a mobilizării în actul al XI-lea, sâmbătă, cu 69.000 de persoane care au manifestat pe tot teritoriul, a putut liniști puterea. ”Există o scădere a presiunii, dar trebuie să rămânem vigilenți”, se estimează la Palatul Matignon.
“Este o descreștere numerică, dar nu e uriașă, există totuși o mobilizare”, subliniază un apropiat al președintelui Republicii. “Prioritatea noastră, responsabilitatea noastră e să facem să reușească marea dezbatere și să nu intrăm în inițiative care pot da percepția unei tabere montate contra alteia”.

În această stare de spirit a ieșit în arenă la rândul lui Edouard Philippe, sosind pe neașteptate la Sartrouville (Yvelines), vineri, la o “dezbatere foarte franțuzească” și “pasionată”, după propria mărturisire. Ocazie pentru prim-ministru să-și arate opoziția față de RIC, referendumul cu inițiativă cetățenească, pe care îl cer multe “veste galbene”.
“RIC mă irită”, a recunoscut dl Philippe. Potrivit anturajului său, șeful guvernului ar trebui să-și înmulțească acest gen de incursiuni în zilele următoare. “Mici, mari, în orașe, la țară, cu sau fără presă”, explică un apropiat. Emmanuel Macron trebuie să facă o nouă deplasare în acest cadru joi, înainte de a-i primi la Palatul Elysée, vineri, pe primarii din teritoriile de peste mări pentru a le asculta doleanțele.

“Adevărată credibilitate a marii dezbateri va consta în învățămintele pe care le va trage Macron”, avertizează un interlocutor constant al executivului. “Va trebui să dea corp lucrurilor, fie printr-o schimbare de prim-ministru, care ar susține 4 -5 măsuri dure, fie cu un ministru de stat însărcinat cu punerea în practică a marii dezbateri”. Speculații premature, se dau asigurări de la Palatul Elysée. Miniștrii Sébastien Lecornu și Emmanuelle Wargon, însărcinați cu moderarea marii dezbateri naționale, ar trebui să se întâlnească la sfârșitul săptămânii cu cei cinci garanți pentru a vorbi cu ei despre modalitățile de restituire.

“Să lăsăm lucrurile să se desfășoare, trebuie să ne obișnuim să nu avem soluții imediat”, estimează un apropiat al șefului statului. “Suntem la începutul lucrurilor”. Ceea ce a spus în felul lui Emmanuel Macron la Cairo: “Trebuie să răspundem la ceva la care n-am răspuns timp de 18 luni. Dacă aș avea răspunsul, l-aș fi dat deja”. (RADOR)

  • Handelsblatt: SUA pune sub acuzare Huawei



Departamentul de Justiție al SUA a publicat acuzațiile aduse împotriva Huawei , cel mai mare producător de hardware de telecomunicații din lume, precum și și a lui Meng Wanzhou, fiica fondatorului companiei și director financiar al acesteia.

Printre capetele de acuzare se numără fraudă bancară, spălare de bani, obstrucționarea justiției și furt tehnologic.

Departamentul de Justiție acuză compania Huawei că a furat informații secrete de la compania americană T-Mobile și că a încercat să evite sancțiunile impuse împotriva Iranului.

Meng Wanzhou, fiica fondatorului Huawei și director financiar al companiei, a fost arestată la începutul lunii decembrie pe aeroportul din Vancouver, la cererea autorităților americane. Ea este acuzată de fraude în legătură cu încălcarea sancțiunilor impuse de Statele Unite împotriva Iranului.

Autoritățile americane au început să ancheteze compania Huawei din anul 2016, sub suspiciunea că aceasta trimitea produse fabricate în Statele Unite către Iran și alte țări, lucru care încalcă legile de exporturi din SUA.

Atât Meng Wanzhou cât și reprezentanții companiei Huawei au negat acuzațiile aduse.

Relațiile între Ottawa și Beijing s-au deteriorat abrupt după arestarea lui Meng, China arestând în replică doi cetățeni canadieni și condamnând la moarte un canadian găsit vinovat de trafic de droguri.

Secretarul de Stat pentru comerț al Statelor Unite, Wilbur Ross, a subliniat că urmărirea penală a Huawei nu are legătură cu negocierile dintre China și SUA privind acordurile comerciale, acestea urmând să se reia în această săptămână.

Miercuri și joi, o delegație oficială din China este așteptată să participe la o serie de întâlniri la Washington, iar secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a confirmat că președintele american Donald Trump se va întâlni la sfârșitul discuțiilor cu vicepremierul chinez Liu He.

Alte știri, pe scurt:
  • Brexitul din nou în haos, după ce planul B al premierului Theresa May se confruntă cu o revoltă deschisă a aripii dure a conservatorilor, constată The Telegraph. May se află sub presiunea de a obţine noi concesii cu privire la graniţa dintre cele două Irlande, în timp ce parlamentarii britanici se pregătesc pentru un nou vot critic ce ar putea schimba cursul Brexit, explică The Independent. Mare parte a discuţiilor britanice privind acordul de retragere din Uniune au fost purtate fără a se cunoaşte ce conţine acest acord, consideră adjuncta negociatorului şef al UE pentru Brexit, Sabine Weyand. „Impresia noastră este că discuţia de la Londra, pe moment, e mai mult legată de viitorul ţării şi de viitorul relaţiei UE-Regatul Unit decât de conţinutul acordului de retragere”, a spus Weyand, citată de BBC. De aceea Uniunea Europeană are un mesaj tranşant pentru Londra: Decideţi-vă ce vreţi cu adevărat, dar acordul negociat nu va fi redeschis. Presiunile cresc şi din partea mediului de afaceri, care a adresat politicienilor britanici un apel să înceteze cearta pe tema Brexitului şi să se pună de acord asupra unei ieşiri ordonate din UE. În plus, marile lanţuri de supermarketuri avertizează, potrivit The Guardian, că în cazul unui Brexit fără acord, rafturile ar putea rămâne goale, iar preţurile ar putea să crească.
  • În perspectiva alegerilor europene din luna mai, „Facebook deschide noi fronturi pentru a combate interferenţa politică”, observă Wall Street Journal. Gigantul reţelelor de socializare promite să ia măsuri împotriva răspândirii de ştiri false şi a interferenţelor străine în alegeri prin intermediul platformelor sale, detaliază Euronews. Concret, persoanele şi organizaţiile care doresc să afişeze reclame politice vor avea nevoie de autorizare din partea platformei, iar toate reclamele vor preciza de cine au fost plătite, explică Politico. Publicaţia aminteşte că Facebook, Google şi Twitter se află sub o monitorizare atentă din partea Comisiei Europene pentru a preveni interferenţa străină, mai ales cea rusească, în alegerile europarlamentare.
  • Uniunea Europeană a „diferitelor blocuri şi viteze” continuă să cunoască însă noi divizări, după cum remarcă ziarul spaniol ABC, care vorbeşte despre formarea a două noi blocuri, est-vest, generate de planurile de tăiere a fondurilor în cazul încălcării statului de drept. „Cu patru luni înainte de alegerile europene, decisive pentru UE, unde partidele eurosceptice şi anti-imigraţie dezbat dacă să formeze un front unit pentru a echilibra balanţa împotriva alianţelor tradiţionale, planurile de a pedepsi statele prin distribuirea fondurilor europene încep să marcheze campaniile şi poziţiile blocurilor europene, demarcate în acest caz între est-vest”, comentează cotidianul spaniol. Acest fapt i-a determinat pe „deputaţii europeni din cele două grupuri principale din Parlament, popularii şi socialiştii, să voteze mai mult în cheie naţională, şi nu după linia partidelor lor la nivel comunitar”, observă ziarul spaniol.
  • În vecinătatea noastră, Balcanii continuă să rămână „terenul de joc” al politicii marilor puteri, după cum observă New York Times. „În Balcani, confruntarea dintre Occident şi Rusia se schimbă atât ca natură, cât şi ca intensitate. Dacă în ultimul deceniu, Rusia şi-a apărat în mod activ prezenţa economică şi culturală în regiune, dar nu a contracarat deschis hegemonia NATO sau pe cea a Uniunii Europene, acum pare hotărâtă să nu se mai lase”, avertizează ziarul american. „La prima vedere, ambiţiile Rusiei par nerealiste întrucât Balcanii rămân ferm ataşaţi Occidentului: Grecia, Bulgaria, România, Croaţia, Albania şi Muntenegrul sunt toate membre ale NATO, iar Macedonia e şi ea pe cale să devină” comentează New York Times. Însă “Moscova a detectat o mare vulnerabilitate a poziţiei Occidentului în Balcani”. „Deşi sondajele arată că cei mai mulţi încă mai văd în Uniunea Europeană cea mai bună cale spre prosperitate, promisiunea integrării europene îşi pierde din forţa sa emblematică. Nu numai că viitorul însuşi al Uniunii Europene pare nesigur, dar unii lideri, precum preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, au afirmat deja că nu-şi vor cheltui din capitalul lor politic pentru a susţine integrarea Balcanilor de Vest”, mai scrie ziarul american. “România vrea ca procesul de lărgire a UE să continue, pe baza meritelor şi reformelor întreprinse de posibilii membri”, observă tot New York Times, citându-l pe ministrul român al afacerilor europene George Ciamba.(RADOR)


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






4035 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by