De când a anunțat premierul Viorica Dăncilă că România va adopta moneda europeană în 2024, acest an a părut suspect. Nu prea ar fi avut cum, realistic vorbind. Conform Raportului adoptat de Guvern, se poate imagina o intrare în mecanismul ratelor de schimb (MCS II) "la orizontul anilor 2023-2024". Este o vorbă de multă vreme printre specialiștii din Banca Națională: în MCS II știi când intri, dar nu știi când ieși. În teorie, ar trebui să stai în anticamera euro timp de 2 ani, dar în practică poți să stai mult mai mult. Există un scenariu, extrem de optimist, raportul nu îl vede realist, care spune că dacă lucrurile merg foarte bine, se fac reforme, investiții în infrastructură etc. există o posibilitate de adoptare a euro în 2024. Totuși, ar fi un calendar, potrivit documentului, "ambițios".
Chiar intrarea în MCS II în 2023-2024 "implică însă o cadenţă riguroasă a consolidării bugetare şi a reformelor structurale". O spune raportul.
Pentru început, ce este MCS II?
MCS II, ca antecameră a Zonei Euro, este un mecanism în cadrul căruia statul pretendent trebuie să își petreacă 2 ani de zile în care cursul de schimb are o marjă de variație de ± 15% față de paritatea centrală stabilită, El reprezintă un test foarte sever, potrivit raportului.
S-a observat că statele care înainte de a intra în MCS II aveau consiliu monetar (moneda națională era ancorată la o paritate stabilită față de moneda euro) reușesc să treacă mai ușor acest test față de statele care au o flotare controlată a cursului de schimb.
Este foarte important contextul macroeconomic global în care o țară decide să intre în MCS II. Slovenia și Slovacia au trecut cu brio testul celor 2 ani ajutate și ambele au fost în acest mecanism înainte de izbucnirea crizei datoriilor suverane si au respectat echilibrele macroeconomice.
Ce spune Viorica Dăncilă și ce menționează raportul, chiar în text
Viorica Dăncilă are un text scris chiar în deschiderea Raportului. Este vorba despre „Cuvânt înainte”.
Premierul spune așa: În Raportul de fundamentare sunt prezentate scenarii în funcţie de evoluţia economică şi de gradul de convergenţă. Consider că, dacă decidenţii vor pune în aplicare acţiunile din Planul naţional de adoptare a monedei euro, obiectivul de ţară asumat ca România să adopte moneda euro în anul 2024 este realist şi realizabil.
Pe de altă parte, raportul nu spune că România adoptă euro în 2024, ci ar putea intra în mecanismul ratelor de schimb atunci.
„Se poate imagina o intrare în MCS II la orizontul anilor 2023-2024 (aceasta implică însă o cadenţă riguroasă a consolidării bugetare şi a reformelor structurale, cu
demararea imediată a acestora în 2019)”, se arată în document.
Ori specialiștii care au lucrat la raport au greșit, ori Viorica Dăncilă este extrem de optimistă.
Tot raportul spune:
Momentul intrării in MCS II si nivelul de paritate al leului fata de euro trebuie alese cu maximă atenție, deoarece Romania odată intrată în această etapă premergătoare cunoaște termenul minim de „testare” (doi ani), nu și termenul maxim, care poate fi prelungit dacă economia dovedește că nu este capabilă să se ajusteze în lipsa cursului de schimb (dacă o apreciere a leului este permisă, odepreciere a acestuia va fi considerată drept neîndeplinire a criteriului de la Maastricht (privind stabilitatea cursului de schimb) ; în această situație, participarea la MCS II ar putea fi extinsă, iar Romania va trebui să amâne adoptarea euro cel puțin încă doi ani.
Scenarii de convergenta reală
În Raport sunt prezentate scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la un PIB/loc la paritatea puterii de cumpărare de 75% din media ZE, în funcţie de două rate de creştere medii anuale: o rată de 4% plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017 şi o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice (investiţii suplimentare şi creşterea calităţii în domenii precum infrastructură de transport, educaţie, sănătate, antreprenoriat, administraţie publică performantă, cercetare – dezvoltare - inovare etc.).
- În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19 – ce poate fi consemnată la intrarea în MCS II, România poate atinge acest nivel în 6 ani, dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%.
- Dacă pragul de 70% ar fi ţintit pentru aderarea la ZE în 6 ani considerând o rata medie de creştere de 4%, aceasta ar implica intrarea în MCS II în 2022 şi este de judecat dacă sunt posibile corectarea unor probleme bugetare şi creşterea robusteţei economiei în numai 4 ani. Mai mult decât atât, un asemenea calendar ambiţios ar presupune finalizarea pregătirilor pentru intrarea în Uniunea Bancară înainte de anul 2022, având în vedere precedentul Bulgariei, căreia i s-a solicitat să cupleze intrarea în MCS II de intrarea în Uniunea Bancară. Nu in ultimul rând, acest calendar ambiţios ar presupune corectarea rapidă a indicatorilor de convergenţă nominală, îndeosebi restrângerea semnificativă a deficitului bugetar, în decursul următorilor trei-patru ani.
- În scenariul în care România îşi propune să atingă PIB/loc 75% din media ZE19, aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an.
Pentru atingerea unui nivel al PIB per capita de 80% din media ZE la paritatea puterii de cumpărare, această perioadă se extinde. Astfel, în contextul păstrării ratelor istorice de creștere din perioada 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar dacă rata medie de creștere economică se majorează la 5%, numărul de ani se reduce la 8.
Pe 30 ianuarie, Viorica Dăncilă a spus că Guvernul intenționează să-și asume obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024.
"Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior, vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024", a spus Dăncilă.
1
8
