Financial Times: May vrea evitarea reinstituirii frontierei dure irlandeze ● Les Echos: Supraîndatorarea familiilor de francezi, în scădere ● Folha Online: Sângerarea chavistă ● Magyar Idok: Comisia de la Veneţia se află din nou într-o misiune de evaluare, în Ungaria. ● MTI: Pe timp de criză, băncile centrale şi guvernele trebuie să acţioneze într-o alianţă strategică (György Matolcsy) ● Alte știri pe scurt. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews

• Financial Times: May vrea evitarea reinstituirii frontierei dure irlandeze

Theresa May a exclus- în cursul unei întâlniri cu mediul de afaceri din Belfast- varianta reintroducerii controalelor vamale la frontiera irlandeză, spunând că dorește doar să "modifice" măsura controversată.

"Reafirm angajamentul de a realiza o ieşire din UE care să asigure că nu va fi reinstituită frontiera concretă între Irlanda de Nord şi Irlanda. Acest angajament este de neclintit", a declarat Theresa May.

Tonul îndulcit al primului ministru a coincis cu semnalele conform cărora toate forțele politice sunt dispuse la felxibilitate maximă în vederea obținerii unui acord privind Brexit.

Doamna May a recunoscut că perspectiva guvernului de a solicita redeschiderea acordului de retragere a creat "îngrijorări reale" în Irlanda de Nord.

Afirmația premierului că parlamentul a votat pentru "schimbări" la backstop nu corespunde cu textul așa-numitului amendament Brady, adoptat de Camera Comunelor săptămâna trecută și susținut de doamna May, care a cerut ca acesta să fie "înlocuit cu aranjamente alternative ".

Mark Francois, vicepreședinte al ERG, a declarat că așa-numitul amendament Brady cere guvernului să "înlocuiască sistemul de blocare, să nu-l modifice". Bruxellesul a refuzat deocamdată să redeschidă proiectul tratatului.

În ciuda declarațiilor primului ministru, Downing Street a insistat că nu există o schimbare de abordare a Brexit. Există semne tot mai mari că liderii UE sunt dispuși să fie și ei cât mai flexibili pentru a o ajuta pe doamna May; Martin Selmayr, cel mai înalt oficial al Comisiei Europene, a promovat luni, în mod oficial, ideea unor asigurări juridice cu privire la caracterul temporar al backstopului.

Primul ministru al Irlandei, Leo Varadkar, a declarat marți: "Există, desigur, îngrijorări crescânde despre ce se va întâmpla la sfârșitul lunii martie și o dorință din ce în ce mai mare de a găsi soluții." Angela Merkel, cancelarul german, a cerut săptămâna aceasta "creativitate".

Între timp, Arlene Foster, liderul DUP, a sugerat că este dispusă să fie cât mai flexibilă în abordarea problemei backstopului, inclusiv prin discuții.

Theresa May urmează să se întâlnească joi cu preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, după ce parlamentul britanic i-a transmis să meargă înapoi la Bruxelles şi să ceară schimbări la acordul de divorţ pe care l-a negociat cu blocul comunitar.

Cu o zi înainte, miercuri, Jean-Claude Juncker şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk vor avea o întrevedere cu premierul irlandez Leo Varadkar.

Chestiunea frontierei irlandeze rămâne principalul punct de blocaj între Londra şi UE. Şefa guvernului britanic încearcă să obţină modificări ale prevederii din tratatul de retragere numite "backstop" sau "plasă de siguranţă", care vizează evitarea instalării unei frontiere fizice între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.

Prim-ministrul Theresa May le-a spus marţi principalilor săi miniştri că obiectivul ei este de a obţine schimbări constrângătoare din punct de vedere legal la acordul de Brexit care să garanteze faptul că ţara nu va fi prinsă în capcană pe termen nelimitat în "backstop-ul" nord-irlandez, a declarat purtătorul ei de cuvânt.

Uniunea Europeană intenţionează să aplice controale vamale la frontiera dintre Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord în cazul în care Marea Britanie va părăsi Blocul comunitar fără un acord privind viitoarea relaţie bilaterală.

• Les Echos: Supraîndatorarea familiilor de francezi, în scădere

Supraîndatorarea gospodăriilor scade rapid în Franța. În 2018, mai pușin de 92.000 de persoane s-au adresat comisiilor de supraîndatorare în speranța de a obține amânarea la plata ratelor bancare, reeșalonarea lor sau chiar anularea unor părți a datoriilor, potrivit datelor publicate de Banca Franței marţi. Cifrele din 2018 se apropie de cele înregistrate în 1990, anul introducerii procedurilor privind depășirea gradului de îndatorare (Legea lui Neiertz). De patru ani, valoarea datoriei contractate de către toate gospodăriile supraîndatorate este și ea în scădere. Aflată la 6,6 miliarde de euro în 2018, acesta a scăzut cu 20% în comparație cu vârful înregistrat în anul 2014.

Acest progres nu este fără îndoială independent de îmbunătățirea climatului economic și de costul redus al creditului în ultimii ani. Dar specialiștii văd în contracția acestor cifre beneficiile supravegherii distribuirii creditului de consum. Eficacitatea legilor Lagarde (2010) și Hamon (2014) a dus la scăderea ponderii creditului de consum la sub 40% din total credit, după ce în 2010 acesta depășise 60% în 2010. „Aceasta este o schimbare fundamentală“ insistă Stéphane Tourte de la Banque de France. Acum, în peste un caz din cinci, persoana supraîndatorată nu are credit de consum.

Trei sferturi din gospodăriile supraîndatorate sunt proprietari ai locuințelor în care stau. Cu alte cuvinte, aceștia și-ar mai putea închiria o cameră pentru a-și mări veniturile, eliberând din presiunile pe piața imobiliară. „Nu există riscul unei bule în acest moment care să se formeze pe zona imoniliară”, spune Stéphane Pie. Mai mult decât atât, ponderea creditelor pentru locuințe în datorii totale s-a stabilizat în 2018. Banca Franței se așteaptă o scădere în continuare a îndatorării în 2019. "Tratamentul supraîndatorării în Franța este foarte bine organizat", spune Jean-Louis Kiehl, președintele Croesus, o rețea de sprijin pentru persoanele îndatorate. În plus Kiehl salută "atenția sporită din partea instituțiilor bancare acordată clienților fragili". Iar situația acestora nu este deloc roză. "Există o mulțime de gospodării care suferă astăzi, dar care nu se adresează comisiilor , crede Jean-Louis Kiehl. Nu cred că supraîndatorarea va continua să scadă. Există segmente care nu au fost încă declarate. Croesus este deosebit de alarmat de dificultățile financiare ale lucrătorilor ne- salariați, cum ar fi microîntreprinderile, care sunt acum foarte numeroase în Franța. Acești liber profesioniști "au uneori o datorie personală foarte mare. Dar, cu toate acestea, ei sunt respinși de procedurile de eșalonare a datoriilor ", se plânge el.

• FOLHA ONLINE: Sângerarea chavistă

Nicolás Maduro se confruntă cu o mișcare crescândă de contestare a autorităţii sale

La mai puţin de o lună de la învestirea în cel de-al doilea mandat de şase ani, obţinut prin intermediul unor alegeri ilegale, Nicolás Maduro se confruntă cu o mișcare crescândă de contestare a autorităţii sale, care are o dimensiune la care nici el, nici opoziţia însăşi nu o estimau că se va ajunge într-un răstimp atât de scurt.

La aceasta contribuie acceptarea externă amplă a autoproclamatei preşedinţii interimare din Venezuela de către deputatul anti-chavist Juan Guaidó, care conducea Adunarea Naţională. Luni (4 februarie), câteva dintre principalele ţări din Europa, cum ar fi Franţa, Germania şi Regatul Unit, l-au recunoscut drept lider temporar.

O asemenea decizie s-a produs după expirarea termenului acordat de autorităţile acestor ţări Caracasului pentru anticiparea de noi alegeri - propunere respinsă în mod previzibil.

Înaintea europenilor, trebuie menţionat, opozantul se bucura deja de susţinerea Braziliei, a Statelor Unite şi a aproape tuturor actorilor importanţi din regiune, cu excepţia Mexicului.

Existenţa acestei reţele externe de susţinere nu garantează în sine exercitarea puterii, însă funcţionează drept factor de descurajare faţă de o eventuală tentativă de intimidare. Arestarea lui Guaidó sau îngrădirea sa în vreun fel - măsuri uzuale împotriva adversarilor regimului - ar avea acum un preţ politic mult mai mare.

Fără pixul executivului în mână, preşedintele autoproclamat încearcă să se menţină în prim-plan pentru a intensifica sângerarea lui Maduro. El convoacă proteste de stradă şi cere comunităţii internaţionale ajutor umanitar, subliniind catastrofa socio-economică creată de două decenii de chavism şi agravată în ultimii ani.

În plus, încearcă să aducă alături de el ofiţerii de rang înalt din Forţele Armate, poate ultimul pilon de susţinere al dictaturii. Pentru aceasta, el le flutură o lege a amnistiei celor care vor dezerta.

Nu va fi o sarcină uşoară să convingă vârfurile armatei să renunţe la avantajele ce le sunt oferite în schimbul fidelităţii, fie prin intermediul mitei, fie prin participaţiile la întreprinderi strategice de stat, cum ar fi compania petrolieră PDVSA.

Apar, oricum, semne de fisură. Sâmbătă (2 februarie), un general de divizie (al treilea grad ca mărime) din domeniul aeronauticii a făcut o înregistrare video în care afirmă că nu recunoaşte "autoritatea dictatorială" a lui Maduro.

Chiar dacă prăbuşirea chavistă pare a fi o chestiune de timp, reinstaurarea ordinii democratice este reprezentată neapărat de dialogul cu regimul. Trebuie să se persiste în căutarea unei tranziţii paşnice - ceea ce Guaidó, cel puţin teoretic, pare să înţeleagă. (RADOR)

• MAGYAR IDŐK: Comisia de la Veneţia se află din nou într-o misiune de evaluare, în Ungaria

Delegaţia acestui organism consultativ, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, se va informa despre reforma instanţelor judecătoreşti

Este contestabilă imparţialitatea delegaţiei Comisiei de la Veneţia care a sosit luni în Ungaria pentru a se informa despre restructurarea instanţelor de contencios administrativ. Delegaţia este formată din şase membri, iar unul dintre ei, cel din Germania, trebuie să fie recunoscător Partidului Social-Democrat pentru că în ţara sa a devenit judecător constituţional. Şi membrul austriac a fost numit pe criterii politice, în Austria el fiind ales în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Constituţionale la propunerea şefului statului, membru al Partidului Verzilor. Totodată, secretarul Comisiei de la Veneţia este adeptul unui superstat European, fiind un federalist convins.

Luni a sosit în Ungaria delegaţia Comisiei de la Veneţia, scopul vizitei fiind evaluarea stadiului implementării reformei instanţelor de contencios administrativ. Pe parcursul vizitei de două zile, delegaţia va purta discuţii cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Magistraturii (OBH), ai Ministerului Justiţiei, ai Curţii Supreme de Justiţie, precum şi cu preşedinţii sau reprezentanţii organizaţiilor profesionale din domeniul justiţiei. Potrivit programului oficial, delegaţia va cere şi opinia unor ONG-uri care figurează pe lista de plată a lui George Soros.

Într-un comunicat scurt, preşedintele OBH, Tünde Handó, a precizat luni că structura autonomă a instanţelor de contencios administrativ nu periclitează independenţa şi autonomia judecătorilor, în schimb restabileşte o tradiţie în justiţie, care a fost întreruptă de comunism.

Având în vedere cine sunt membri delegaţiei Comisiei de la Veneţia, care funcţionează sub egida Consiliului Europei, este puţin probabil că va exista vreun argument care să îi convingă asupra solidităţii statului de drept din Ungaria. Din cei şase membri ai delegaţiei cel puţin în cazul a trei membri trecutul lor este îndoielnic, fiind cunoscută cariera lor. Monika Hermann a fost aleasă în 2011 ca membru al Curţii Constituţionale Federale din Germania din partea Partidului Social-Democrat (SPD), în timp Christoph Grabenwarter a fost ales vicepreşedinte al Curţii Constituţionale din Austria ca urmare a propunerii preşedintelui ţării, Alexander Van der Bellenem, membru al Partidului Verzilor. Totodată, preşedintele SPD a fost la vremea respectivă Sigmar Gabriel, care a devenit cunoscut, pe lângă scandalurile din domeniul economic în care a fost implicat, prin faptul că în 2015 a solicitat, în concordanţă cu proiectul George Soros, colonizarea organizată cu străini şi recunoaşterea acestora ca refugiaţi. La rândul său, Alexander Van der Bellen este, de asemenea un politician pro-migraţie, adeptul societăţii deschise, care după instalarea sa în funcţie de şef al statului l-a primit imediat pe George Soros.

Pe de altă parte, secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, nu este apropiat în mod expres de nici un partid sau politician, ci mai degrabă de o ideologie: este federalist convins asemănător lui Ferenc Gyurcsány şi visează la realizarea unui superstat european. Această convingere i-a fost implementată la College of Europe, unde a participat la cursurile pentru instruirea postgraduală - aşa cum se întâmplă şi la Universitatea Central-Europeană. În rândul acestor tineri care au studiat la College of Europe sunt mulţi liberal-democraţi, printre care se află şi premierul finlandez, Alexander Stubb. După cum se ştie Stubb s-a lansat anul trecut în cursa electorală pentru alegerile europarlamentare în calitate de contracandidat al lui Manfred Weber. Stubb şi-a construit campania electorală, printre altele, pe tema migraţiei care - în opinia sa - nu trebuie oprită, ci gestionată, ceea ce înseamnă că, în cazul alegerii sale în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, FIDESZ va avea o mare dilemă: ori Viktor Orbán şi partidul său vor trebui să susţină edificarea democraţiei liberale, ori vor trebui să părăsescă Partidul Popular European. (RADOR)

• MTI: Pe timp de criză, băncile centrale şi guvernele trebuie să acţioneze într-o alianţă strategică (György Matolcsy)

Perioadele de ascensiune sunt urmate de crize; pe timp de criză, măsurile trebuie luate rapid, iar băncile centrale şi guvernele trebuie să acţioneze într-o strânsă alianţă strategică - a declarat luni, György Matolcsy, preşedintele Băncii Naţionale a Ungariei (MNB), la o conferinţă din Budapesta. Preşedintele băncii centrale ungare a subliniat că una dintre principalele concluzii ale crizei financiare şi economice, care a izbucnit în 2008, este nevoia de a acţiona rapid, cum s-a procedat în Statele Unite. Deşi Ungaria nu este încă membră a zonei euro, în următoarele decenii va introduce moneda euro – a precizat György Matolcsy, adăugând că şi Ungaria ar trebui să tragă concluziile privind procesele legate de euro.

La cea de-a VI-a ediţie a conferinţei “Lámfalussy Lectures”, György Matolcsy a subliniat că ultimele două decenii ale monedei euro oferă lecţii din care se pot trage concluzii importante. Primii 10 ani, până în 2008, au reprezentat în mod clar perioada de succes, în care majoritatea statelor sudice, membre ale zonei euro, au beneficiat de recuperarea decalajului – a semnalat preşedintele MNB. Matolcsy a subliniat că în perioada care a urmat, zona euro a fost afectată şi se pare că va dispărea convergenţa. În zona euro, criza a fost mai lungă şi mai profundă decât în Statele Unite, deşi de acolo a ajuns în Europa. Începând din 2012, am putut fi martorii unei reveniri lente. Legat de concluziile trase, György Matolcsy a declarat că, pentru o convergenţă lipsită de ambiguitate, este nevoie de o perioadă de progres pentru un “euro deplin”, pentru a permite monedei comune să reziste crizelor ulterioare. Când s-a născut euro, Europa se afla într-o perioadă de progres şi, la momentul respectiv, nimeni nu a crezut că va putea urma din nou o criză economică – a precizat preşedintele MNB.

Matolcsy a subliniat că euro nu poate fi privit ca ţap ispăşitor, dar, fără îndoială, sistemul zonei euro nu a fost clădit în mod corespunzător. UE nu a gestionat bine criza, principala greşeală a fost că răspunsurile Europei legate de criză au fost măsuri de austeritate - a menţionat György Matolcsy. Preşedintele MNB a semnalat că gestionarea comună a crizei de către Guvernul Statelor Unite şi Fed (Federal Reserve System) a permis acţiuni rapide, motiv pentru care criza din Statele Unite, în principiu, s-a şi terminat până în 2009. Acolo nu s-au luat măsuri restrictive pentru gestionarea crizei, în timp ce în majoritatea ţărilor din Europa, accentul s-a pus pe austeritate, iar Banca Centrală Europeană a întârziat lansarea gestionării crizei cu aproximativ 2 ani.

În opinia sa, în următorii ani, ar putea veni o nouă criză necesitând o gestionare rapidă şi eficientă. Matolcsy a afirmat că, potrivit constituţiilor şi legilor, băncile centrale sunt independente de guverne, dar este necesară o strategie comună împreună cu guvernele în gestionarea crizelor. În plus, nu trebuie luate măsuri de austeritate în caz de criză. Criză va mai fi, va fi şi recesiune economică, trebuie însă luate măsurile necesare – a subliniat preşedintele Băncii Naţionale a Ungariei. (RADOR)

Alte știri pe scurt:

• Este neîndoios faptul că, pentru presa internaţională, alocuţiunea preşedintelui american Donald Trump cu privire la starea Uniunii este evenimentul cel mai important. „Pentru Trump, starea Uniunii e un spectacol, iar el e pregătit pentru asta”, titrează cotidianul american „The New York Times”. „Bucuraţi-vă! Preşedintele nu face nimic”, este de părere „The Washington Post”, referindu-se la acelaşi eveniment. Un alt ziar american, „Los Angeles Times”, aminteşte că, „pe fondul unui guvern divizat, Trump spusese că discursul său cu privire la starea naţiunii va pleda pentru unitate”. Dar în Europa, două ziare franceze au alte opinii: cotidianul „Le Figaro” consideră că „alocuţiunea lui Trump a survenit într-un moment foarte dificil pentru preşedinţia americană”. Iar ziarul „Ouest-France” consideră că „Trump şi-a prezentat bilanţul în faţa unei Uniuni sceptice”.

• În lume însă se ivesc noi probleme. Un ziar rusesc, „Moskovskii Komsomoleţ”, informează că, „marţi, ministrul apărării, Serghei Şoigu, a ordonat armatei să înceapă să elaboreze noi sisteme de rachete, astfel încât proiectele să fie finalizate până în anul 2021”. „Partenerii noştri americani au anunţat că îşi suspendă participarea în tratatul convenit, drept care, vom acţiona şi noi în consecinţă”, ar fi declarat şi preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţia de presă RIA Novosti. Iar cotidianul britanic „Daily Express” trage un semnal de alarmă: „Numărătoarea inversă pentru cel de-Al Treilea Război Mondial”: Rusia dezvăluie că plănuieşte noi rachete de temut până în 2021″.

• În Europa, problemele se înmulţesc, dar, desigur, Brexitul britanic rămâne în prim-plan. „Mâine, premierul Theresa May se duce la Bruxelles pentru noi convorbiri cu Juncker, preşedintele Comisiei Europene”, anunţă ziarul britanic „Evening Standard”. Cotidianul „The Guardian” o citează pe Arlene Foster, preşedinta Partidului nord-irlandez al Democraţilor Unionişti, care afirmă că „intransigenţa Uniunii Europene ar putea duce la un Brexit fără acord”. Iar în britanicul „Daily Express”, Juncker dă asigurări: „Nu suntem proşti!”.

• Nici România nu este uitată. Tot britanicul „The Guardian” informează că, „în pofida opoziţiei ministrului român al justiţiei, Laura Codruţa Kövesi este favorită în cursa pentru ocuparea postului de procuror al Uniunii Europene”. Pe de altă parte, portalul European Interest descurajează, explicând „de ce ar putea fi amânată adoptarea monedei euro în România”, el estimând că „evenimentul este cu cel puţin un an sau doi mai departe comparativ cu data anunţată de premierul Viorica Dăncilă, care stabilise evenimentul pentru ianuarie 2024”.

• În sfârşit, poate că de bun augur pentru întreaga lume este vizita istorică pe care Papa Francisc a efectuat-o în Peninsula Arabă. Americanii de la Fox News au citat comisia care acordă premiile Nobel şi care ar fi declarat că „semnificaţia vizitei papale în regiune este imposibil de exagerat”. Oficiosul Vaticanului, „Osservatore Romano”, opinează că „pacea a devenit operaţională şi contagioasă”. Iar „Khaleej Times”, un ziar din Abu Dhabi, notează: „Aproximativ 180.000 de oameni s-au adunat ieri, pe Stadioul Zayed, ca să asiste la slujba papală. A fost un moment de sărbătoare, bucurie şi veneraţie”. (RADOR)