În lipsa ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, care este plecat la ECOFIN, la audieri pe legea bugetului 2019 participă reprezentanți din minister, precum secretarul de stat Daniela Pescaru și președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), Ion Ghizdeanu. Cu această ocazie am aflat și de ce crede CNSP că economia o să crească cu 5,5% în acest an, în teorie: pentru că „sunt investiții suplimentare de la buget, plus măsurile din OUG 114/2018”. Secretarul de stat, Daniela Pescaru, a spus că dacă se modifică OUG 114, vor fi rectificări bugetare.
În deschiderea audierii, președintele de ședință, Viorel Arcaș, senator PSD, a întrebat conducerea Ministerului Finanțelor de ce nu este prezent și ministrul Eugen Teodorovici.
Secretarul de stat Daniela Pescaru a spus că Eugen Teodorivici se află la ECOFIN luni și marți, dar va veni de miercuri, apoi a început să prezinte principalele date din proiectul de buget.
A reamintit de creșterea economică prognozată la 5,5%, în condițiile unui an agricol normal, un PIB în prețuri curente la circa 1,022 miliarde lei, deficit în termeni cash - 2,55% din PIB, venituri, cheltuieli etc.
Au fost din partea parlamentarilor întrebări cu privire la creșterea economică de 5,5%, în condițiile în care economiile din jur încetinesc, deflator, OUG 114, încasări prognozate prea mari etc.
Nicolae Neagu, de la PNL, a cerut să fie sistată ședința.
„Să fie sistată ședința și cum am stat, să stăm încă o săptămână. Având în vedere ca nu este prezent ministrul Finanțelor, mai poate dura până să fie adoptat. Solicitare în lipsa plafoanelor bugetare în lipsa ministrului să închidem discuțiile, să vedem dacă se mai adaugă ceva și ministrul să vină în persoană să prezinte bugetul", a spus Neagu.
Popunerea a fost respinsă.
Maria Madalina Turza, reprezentant al copiilor cu dizabilități și mama unei fetite cu sindrom down, a susținut un scurt discurs în fața parlamentarilor comisiei încercând să le explice faptul că dacă cheltuielile privind transferul cheltuielilor pentru persoanele cu dizabilități ajung în sarcina autorităților locale, acestea nu vor avea posibilitatea să dea bani pentru aceștia. Asta mai ales în condițiile în care unul dintre părinți este obligat să renunțe la muncă și să stea cu copilul, primind 1.200 de lei în locul salariului. Ea a susținut că orașele mari vor putea susține aceste cheltuieli, dar localitățile mici nu vor putea face acest lucru.
„Am încercat să trasmitem niște amendamente concrete. Nu mi-a fost ușor să ajung în fața dumneavoastră. Eu poate pot trăi cu acești bani, dar aveți în spatele gardului (Palatului Parlamentului n.r.) oameni cu care traiesc din acești bani”, a afirmat Turza.
Ea a fost întreruptă de Sorin Lazăr, președintele Comisiei de buget finanțe din Camera Deputaților, spunând că nu ar trebui să afirme înainte că nu vor avea autoritățile locale mici bani să plătească.
Turza a spus că a transmis mesajul dorit și a plecat din sală.
Daniela Pescaru, secretarul de stat care i-a ținut locul ministrului, a dat de înțeles că nu vor fi astfel de probleme cu plata drepturilor de asistență socială pentru protecția copilului, spunând că e vorba de o formulă nouă.
„S-a avut în vedere o formulă nouă de echilibrare, inclusiv cu transferarea în sarcina în bugetele locale a plății drepturilor de asistență socială pentru protecția copilului. (...) La nivelul unităților administrativ teritorială rămane o cota directă din impozitul pe venit de 60%. De asemenea, pentru comune avem plafon de minim 1000 lei/loc, da nu mai puțin de 2 milioane lei /comună, la orașe avem plafon minim 6 milioane lei”, a explicat Pescaru, continuând enumerarea a ce scrie în textul legii bugetului de stat pe 2019.
Ea a precizat că în 2018 au fost 2 rectificări bugetare pozitive.
„La a doua am făcut niște ajustări în structură. Pe sold, veniturile au crescut și la a doua rectificare. Pe cheltuieli, la rectificare noi facem și o analiză a execuției. Nu întotdeauna se efectuează conform planului. Atunci e normal să ajustezi. În ce privește estimarea totală este o propunere ambițioasă de 33,5% din PIB (venituri n.r.), dar estimarea noastră pentru 2018 a fost de 31,1%, iar în 2017 - 29,4%. Pentru 2019 ne mai propunem 2 puncte procentuale din PIB să creștem pe zona de ANAF, pe îmbunătățirea colectării. Știm bine că nu stăm bine la colectarea TVA și asta ne propunem”, a explicat Pescaru.
- Legea bugetului trebuie făcută pe acte normative în vigoare. Vom avea sau nu o modificare a Codului Fiscal, vom vedea. Momentan s-a mers pe reglementările in vigoare și nimic altceva.
Referindu-se la OUG 114, ea a spus: Bugetul e făcut pe actele în vigoare. Dacă se vor întâmpla ajustări, modificări, vom modifica prin rectificări bugetare.
Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei de Prognoză, a spus că estimează o creștere economică de 5,5% pentru acest an, luând în considerare investiții suplimentare de la buget, plus măsurile din OUG 114/2018.
UPDATE Au fost adoptate bugetele Senatului, Administrației Prezidențiale, Curții de Conturi, Camerei Deputaților și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
UPDATE 2 S-a schimbat programul. S-au introdus pe ordinea de zi a ședinței și alte instituții pe lângă cele menționate mai sus. Dezbaterile și avizele ar putea dura până după ora 23:00.
UPDATE 3 Bugetul Ministerului Sănătății a primit aviz favorabil împreună cu amendamentele lui Liviu Dragnea care prevăd diminuarea bugetelor serviciilor.
Unul dintre amendamente prevede suplimentarea Ministerului cu 295 milioane lei prin diminuarea Serviciului Român de Informații pentru programe de sănătate precum Vitamina D, Panorama, markeri tumorali.
Al doilea amendament: ”Se suplimentează bugetul Ministerului Sănătății cu suma de 230 milioane lei, credite bugetare și credite de angajament pentru suplimentarea subvenției de echilibrare către Fondul Național unic de Asigurări Sociale de Sănătate”.
Motivația amendamentului: Fondurile sunt destinate implementării de către Casa Națională de Sănătate a programului Diabet juvenil.
Sursa de finanțare: Se diminuează bugetul Serviciului Român de Informații cu 150 milioane lei; se diminuează bugetul Serviciului de Informații Externe cu 30 milioane lei; se diminuează bugetul Serviciului de Protecție și Pază cu suma de 50 milioane lei.
1
7
