​​”Intenția OUG 114 – nu ascund acest lucru- este de a pune o anumită presiune pe nivelul ridicat al dobânzilor practicate de băncile din România. E foarte ușor să cumperi titluri de stat decât să calculezi profilul de risc al unui client. Noi vrem ca băncile să se implice mai mult în economie, nu mai puțin. Vrem să protejăm interesele clienților dar trebuie să ținem cont și de interesele băncilor, întrucât acestea nu sunt instituții de asistență socială și au nevoie de profit. Vrem o negociere care să ducă la un rezultat win-win. Din discuțile avute cu dl Guvernator si cu membrii CA al BNR am înțeles că există disponibilitatea de a reconsidera modul în care se calculează ROBOR”, a spus președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu în deschiderea întâlnirii cu reprezentanții băncilor comerciale.

Intalnirea bancherilor cu senatorii ALDEFoto: Hotnews

Călin Popescu Tăriceanu:

• ​”Am discutat cu foarte mulți colegi senatori și este evident că acesta nu e dialog academic ci unul practic. Vrem să înțelegem mai bine, dincolo de pozițiile publice exprimate. Intenția OUG 114 – nu ascund acest lucru- este de a pune o anumită presiune pe nivelul ridicat al dobânzilor practicate de băncile din România. Nivel ridicat care îi împiedică pe unii dintre ei – poate analizați cu mai multă atenție performanțele lor..E foarte ușor să cumperi titluri de stat decât să calculezi profilul de risc al unui client.
  

• Noi vrem ca băncile să se implice mai mult în economie, nu mai puțin. Vrem să protejăm interesele clienților dar trebuie să ținem cont și de interesele băncilor, întrucât acestea nu sunt instituții de asistență socială și au nevoie de profit. Vrem o negociere care să ducă la un rezultat win-win. Din discuțile avute cu dl Guvernator si cu membrii CA al BNR am înțeles că există disponibilitatea de a reconsidera modul în care se calculează ROBOR.

• Nu vreau să țin niciun fel de teorie, dar aș spune că BNR a spus că față de modalitatea de calcul din prezent, am putea să ne gândim să stabilim ROBOR pe baza unor tranzacții efective dintr-o perioadă precedentă. Mai trebuie discutat care active să rămână, dacă Programul Prima Casă trebuie inclus ș.a. Încă o remarcă: am văzut că în 2018 rezultatele au fost foarte bune la unele bănci. Sunt randamente care au depășit cu mult media europeană. Discutând cu bancherii am înțeles că acest rezultat se datorează și întoarcerii unor provizioane făcute anterior.

Sergiu Oprescu:

• În 2009 am reușit să punem la punct programul Prima Casă. Asta arată cât de importantă e comunicarea. Băncile au avut în 2018 un an bun, dar ele sunt investitori pe termen lung. Ceea ce face foarte important care e randamentul acestei investiții. Dacă vă uitați la perioada 2007-2018, băncile din România au realizat un randament al activelor de 0.4%. Dacă cineva investea în 2007 un euro, ar fi avut astăzi 44 de cenți profit. Dacă ne uităm la alte țări in același interval de timp, Cehia are de peste 3 ori și jumătate mai mare randamentul activelor față de România. Polonia e de trei ori mai mare. Bulgaria, de 2.7 ori mai mare. Cehia de 2.7 ori mai mare ca noi. Asta a propos de marimea taxei. Fără să mai spunem că în UE sunt țări cu intermediere financiară de peste 100%. Noi avem cel mai scăzut nivel de intermediere din UE- 25%. Creșterea intermedierii este și obiectivul nostru ca Asociație a Băncilor.

• Marjele din România nu sunt dintre cele mai mari. E bine că avem o asemenea discuție deschisă în care să discutăm toate acestea.

• Sistemul bancar a adus peste 4 miliarde de euro în ultimii ani ca să poată opera aici.

• Acum avem 25% intermediere față de 40% cât aveam înainte de criză. Haideți să vă întreb: cât va crește PIB-ul României în următorii ani, pe medie. Hai să spunem 3.5%. Ca să am 40% intermediere ar însemna să ajung la 220 de miliarde PIB, asta ar însemna 90 de miliarde de euro credit. Cum credeți că am putea da noi aceste credite suplimentare, câtă vreme pentru aceste credite noi trebuie să ne asigurăm capitalul necesar. E o ecuație foarte simplă.

• Dacă noi dăm un miliard de credite noi din care ți se ”strică” 10% din miliardul ăla și în momentul ăla dacă nu ai cum să-l recomensezi, trebuie să-ți restrângi creditarea . Asta s-a și întâmplat în criză. Când s-a adus și capital și am menținut și creditarea. Amintiți-vă de Viena 1 și Viena 2....Puytem intra în detaliu pe fiecare aspect discutat. Noi am avut de la criză încoace 25% reducere de personal și circa 30% din agenții și sucursale închise. Am făcut una dintre cele mai dure ajustări din orice sector economic. Și vă mulțumesc încă o dată pentru că ne-ați dat posibilitatea de a discuta deschis.

• O altă problemă pe care am identificat-o este riscul. Dacă vrei să recuperezi un credit devenit neperformant și mă faci să petrec 3 ani dpdv legilslativ ca să-mi recuperez banii, eu îmi fac un calcul cât mă costă acei 3 ani. Eu știu că am dau credit un euro și peste 3 ani recuperez 50 de cenți . Dar ăia 50 de cenți nu mai valorează 50 de cenți ci poate 40 de cenți. Cu alte cuvinte, banii din viitor vor valora mai puțin decât cei din prezent. Iar toate inițiativele legislative pe care le vedem sunt pentru a crește acest interval de timp.

Tăriceanu:

• Nu vă contrazic, Eu vă înțeleg dar trebuie să fiți receptivi la ceea ce reprezintă preocuopările și îngrijorările noastre. Și am să vă dau un exemplu: dvs și cu dl Ghetea sunteti singurii cu care discutam în 2007, când am intrat în UE.
  

• Ministrul de Finanțe, dl Remeș, a venit atunci la mine și mi-a spus că avem o problemă foarte gravă: nu mai puteam da subvenții la fermieri. Și am zis haideți să discutăm cu băncile. Le-am chemat la Ministerul Agriculturii și le-am explicat situația. Băncile au ascultat și toate băncile din România, cu excepția CEC-ului, au plecat și ne-au lăsat cu ochii în soare. Cum vă spuneam, pentru bănci e mai simplu să dea banii pe titluri de stat. Băncile ne-au mulțumit pentru întâlnire și au plecat în treaba lor....Vă spun asta pentru că și noi ne confruntăm cu problemele noastre.

• Vrem ca România să crească mai mult, firmele mici și mijlocii să se poată finanța de aici, că nu se pot finanța ca firmele mari din străinătate...Sunt anumite firma care au profituri ri-di-co-le. Probabil că adevărul e undeva la mijloc și vă cred atunci când spuneți că rentabilitatea activelor nu e excesivă în România. Dar haideți să auzim ce propuneri aveți, că de asta ne-am întâlnit!

Varujan Vosganian:

• Noi am croit bugetul pe 2019 fără să luăm în calcul această taxă. Ca atare, speculațiile că avem nevoie de această taxă pentru a salva bugetul de deficite nu e corectă.

• Trebuie să crească dobânda la depozite și să scadă dobânda la credite. Dobânda activă trebuie să scadă puțin iar cea pasivă să creasă puțin.

Radu Ghețea:

• Ca să creștem creditarea în zona companiilor, să știți că nu există pericolul ca băncile să treacă pe active ne-taxabile gen numerarul. De asemenea, la titlurile de stat randamentele au fost și încă sunt la niveluri foarte joase care nu încurajează băncile...

• La RMO -unde băncile țin foarte mulți bani - randamentele sunt foarte foarte mici la care practic băncile pierd..

Tăriceanu:

• Dacă scoatem titlurile de stat și programele guvernamentale, ce mai rămâne?

Ghețea:

• Păi rămân creditele acordate companiilor și persoanelor fizice! În toate țările în care această taxă s-a introdus a avut loc o scădere a investițiilor străine!

Concluzii preliminare:

Varujan Vosganian:

• Din câte am înțeles, Dvs doriți următoarele: în primul rând, să avem un nivel fix al taxei, nu unul legat de o variabilă. Un al doilea rând, ați dori ca acest nivel fix să aibă o referință în trecut, nu în viitor. În al treilea rând am înțeles că nivelul vi se pare prea mare, uitându-ne la nivelul acestei taxe din alte state europene, iar în al patrulea rând să fie modificată baza de impozitare.

Tăriceanu:

• Faceți-ne atunci un document informal în care să cuprindeți aceste propuneri.

Context

Dacă pentru calculul ratelor dobânzilor s-ar folosi media tranzacțiilor efective din februarie, acestea ar crește, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, în replică la postatea de marți a consilierului guvernamental Darius Vâlcov privind evoluția ROBOR în ianuarie.

„În altă ordine de idei, dacă nu știați, în luna ianuarie, media cotațiilor ROBOR la 3 luni a fost 2,97 și la 6 luni a fost 3,27. Numărul tranzacțiilor la 3 și la 6 luni a fost un mare ZERO. (Adică băncile, între ele, nu s-au împrumutat deloc. Cotațiile au fost folosite doar pentru umflarea ratelor populației)", a transmis, marți, pe Facebook, Darius Vâlcov, într-o postare în care răspunde acuzațiilor de plagiat care i-au fost aduse.

Dan Suciu explică că, începând cu 25 ianuarie, tendinţa din piaţă s-a inversat. „În consecinţă, în primele 19 zile din februarie, media cotaţiilor ferme la ROBOR 3 luni e 3,12% şi ROBOR 6 luni este 3,32%, în timp ce media tranzacţiilor efective este mai mare, 3,39%. Iar aceasta tendinţă continuă. Ceea ce ar însemna că, dacă s-ar folosi acest indicator - media tranzacţiilor efective - şi nu ROBOR la 3 luni, ratele ar creşte pentru luna în curs", a spus Suciu.

Voci din mediul politic și guvernamental au acuzat sistemul bancar de manipularea indicilor ROBOR, meniți să crească dobânzile plătite la creditele în lei, iar OUG 114/2018 impune băncilor o taxă pe active dimensionată în funcție de evoluția indicelui. Și acuzațiile, dat și modul de calcul al taxei pe activele bancare au fost contestate de bănci și de oficialii BNR. Săptămâna trecută guvernatorul Mugur Isărescu a mers, alături de întreg Consiliul de Administrație al BNR, la audierea de la comisiile Senatului pe seama ROBOR și a evoluției dobânzilor.

Reamintim că Ordonanța a produs serioase îngrijorări în mediul de afaceri, fiind criticată atât de comunitatea de business, cât și de Banca Centrală și de organismele europene pentru modul în care a fost promovată dar și pentru lipsa oricărui studiu de impact al acesteia.

Denumită inițial Ordonanța ”lăcomiei”, documentul critică sistemul bancar din cel puțin două motive: primul, acela că băncile în loc să finanțeze economia, preferă să își plaseze banii în titluri de stat, iar cea de-a doua critică e legată de marjele mari cu care acestea lucrează. Pe scurt, băncile românești dau credite prea scumpe populației și bonifică prea modest depozitele românilor.

• Unul dintre scenariile puse luni pe masă este varianta ca taxa să nu fie legată de ROBOR și de marja de dobândă, tocmai pentru a înlătura cea de-a doua acuzație. Potrivit acestui scenariu, creditele ar urma să fie scoase din rândul activelor taxabile, urmand ca băncile să plătească în plus dacă marjele cu care lucrează, cresc. Asta ar rezolva problema marjelor și din punct de vedere stimulativ și coercitiv. Coercitiv, dacă băncile cresc marja de dobândă față de trimestrul precedent de pildă (datele fiind publicate periodic de către Banca Centrală), le penalizezi. Stimulativ, dacă ele scad această marjă, îi permiți deducerea unui procent din volumul activului înmulțit cu valoarea taxei.
  

• Discuțiile de luni de la prânz s-au mai dus și în jurul ideii dacă să fie menținute în baza de active taxabile a rezervelor minime obligatorii ținute de bănci la BNR. În fond, RMO e și el un instrument de politică monetară.

• De asemenea, nu ar fi exclus ca în viitor OUG 50/2010 să fie modificată, astfel încât creditele să nu mai fie legate de ROBOR ci de un indice al tranzacțiilor efective de pe piața monetară.

Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR și doi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit site-ul instituției: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR și președintele CNSM), Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al activității de stabilitate financiară), Leonardo Badea (președintele ASF) și Elena Doina Dascălu (Prim-vicepreședinte al ASF).

Celor șase li se adaugă trei reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP): Eugen Orlando Teodorovici (ministrul), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent piețelor financiare) și Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei și datoriei publice).

De asemenea, Petre Tulin, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, participă la ședințele Consiliului general al CNSM, dar nu are drept de vot.