”​În acest moment, așa cum este ea, OUG 114 este total nesustenabilă. Din toate punctele de vedere. De la cuplarea la ROBOR la mărimea ei în termeni absoluți și la baza de impozitare. Taxa însăși vine contra obiectivului declarat al Guvernului de creștere a intermediere financiare”, a explicat joi executivul BCR, Sergiu Manea. În fiecare zi lucrăm împreuna cu aparatul de lucru al ministrului. Chiar și aseară au existat asemenea contacte. Potențialul impact a fost prezentat la întâlnirea Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială, din câte știu. Noi putem doar spune ce s-a întâmplat în alte țări după aplicarea unei taxe similare. Ca urmare a OUG 114, bugetul BCR (care fusese construit pe datele dinaintea apariției OUG 114) a fost invalidat de Erste Bank, urmând ca noile variante să fie discutate abia în martie. ”Marea problemă cu care ne confruntăm rămâne incertitudinea!”, adaugă Manea.

Sergiu Manea, CEO BCRFoto: BCR

Numărul unu al BCR este optimist cu privire la finalizarea discuțiilor cu ministrul Teodorovici.

”​În fiecare zi lucrăm împreuna cu aparatul de lucru al ministrului. Chiar și aseară au existat asemenea contacte. Potențialul impact al acestei Ordonanțe asupra sectorului bancar a fost prezentat la întâlnirea din Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială, din câte știu. Noi putem doar spune ce s-a întâmplat în alte țări după aplicarea unei taxe similare”, mai spune Manea.

A fost o discuție despre principii, dar una bună, adaugă el. ”Am văzut un ministru de finanțe deschis, care a fost foarte explicit: își dorește creșterea intermedierii. Întrebarea e cum crești intermedierea financiară într-un climat de neîncredere? E o problemă de preț sau una de acces la finanțare? E vorba de servicii sau de eficiența structurală a economiei românești?” mai explică executivul BCR. Sentimentul lui a fost pozitiv în urma discuțiilor de miercuri dintre Asociația Română a Băncilor și ministrul Teodorovici.

E drept, din poziția sa, Manea nu poate transmite direct un mesaj pesimist, de neîncredere, dar indirect, admite că în cazul viitorului buget cu care BCR se va prezenta la Viena, constrângerile majore se referă fix la scăderea gradului de intermediere.

”Procesul de aprobare al bugetului , la noi la BCR cel puțin, e în mai multe etape. Mai întâi e comitetul executiv al BCR, care studiază, construiește și aprobă bugetul care e apoi înaintat Consiliului de Supraveghere. A fost înaintat și aprobat la începutul lunii decembrie 2018. În 18 decembrie a apărut OUG 114, care modifică fundamental parametrii de buget. Rezultatul a fost că la AGA din 31 ianuarie, acționarul majoritar s-a abținut de la aprobarea bugetului, invalidând bugetul aprobat de Comitetul Executiv și de către Consiliul de Supraveghere”, explică Sergiu Manea.

Rezultatul este că acum echipa BCR lucrează la un nou buget care va fi supus aprobării acționarului în luna martie. ”Constrângerile majore din buget se referă la scăderea gradului de intermediere. Ne uităm la ce s-a întâmplat în următoarele luni după ce asemenea taxe s-au introdus, dar ne uităm la nivel de segmente: cu creditarea unsecured, cu cea ipotecară șamd. Bineînțeles, corectând cu ciclul economic pentru că ei erau în altă fază a ciclului economic atunci decât cea în care suntem noi. Ne mai uităm la potențialele efecte ale legilor care în momentul acesta vor fi discutate în 13 martie la Curtea Constituțională (pachetul de legi al lui Daniel Zamfir- ALDE)”, mai arată Sergiu Manea.

Potrivit executivului român, cel mai tare ”doare” reacția economiilor din statele în care taxa pe active a fost aplicată. ”În Ungaria de pildă, economia a avut nevoie de 7 ani ca să ajungă la gradul de intermediere de dinaintea aplicării taxei. Dezvoltăm 3 scenarii pe partea de venituri, cărora le asociem diferite probabilități de realizare”, mai spune Manea.

Desigur, și pe partea de cheltuieli BCR va fi lovită semnificativ. Reduceri de personal și închideri de unități? ”Este probabil””, spune executivul băncii. Fiecare element al planului de investiții e analizat iar circa 20-30% dintre investiții vor fi puse pe hold. ”Dar nu renunțăm la aspirația de lider în digitalizare și nici la îmbunătățirea semnificativă a experienței clienților”, dă asigurări executivul BCR.

În opinia lui Sergiu Manea, comunicarea cu publicul, cu angajații BCR și cu acționarii este esențială. ”Toți au întrebări, toți ar vrea să știe ce urmează și e foarte greu să le spui ce urmează, că nu avem niciunul dintre noi un glob de cristal în față. Dar important e să comunicăm permanent”, crede Manea

Pentru el, discursul public ar trebui altfel orientat și calibrat. ”Cum transformăm economia românească în mod structural? Cum creăm baza eligibilă pentru dezvoltare? Cum își poate pune Statul în aplicare direcțiile strategice? Care sunt ambițiile noastre ca țară? Această fragmentare socială, politică ne scoate de pe harta competitorilor strategici, din păcate. Vrem să discutăm despre absorbția fondurilor financiare, pentru că și acest lucru, nu o lege sau alta, duce la creșterea intermedierii financiare. Creșterea intermedierii financiare e rezultatul unui complex de acțiuni pe care le fac toți cei implicați către un scop comun. Am intrat în NATO și UE, n-ar trebui oare ca următoarea noastră ancoră să fie creșterea bunăstării? Milităm pentru dialog și pentru a înțelege mai exact care sunt prioritățile”, spune Manea.

Problema adevărată e accesul dat de subcapitalizarea cronică a economiei și gospodăriilor, crede el. ”Întrebarea e cum putem crea împreună programe prin care să contribuim sustenabil la direcțiile strategice ale Statului- care pot fi aceea de a deveni lider digital în Europa. Cum putem finanța schimbarea sistemului de educație din România astfel încât el să răspundă intereselor strategice ale Statului pe termen lung? Cum putem merge înspre finanțarea unui nou cadru- de la case și până la spitale, la integrarea și armonizarea sistemului medical din România. Acestea sunt chestiuni concrete despre care ar merita discutat, în opinia mea”, mai spune numărul unu din BCR.

Vezi și Consecintele macroeconomice ce ar putea fi generate de taxarea sectoruluibancar.

Reamintim că în prezent se poartă discuții între reprezentanții sectorului bancar și autoritățile fiscale cu privire la o posibilă” re-desenare” a ceea ce Mugur Isărescu a numit-o trăsnaie, bombă, ”inovație”- OUG 114/2018. Pe masă sunt mai multe soluții, încă niciuna nefiind clar conturată.