Financial review. Prima pagină a presei economice străine: Salariul Guvernatorului Băncii Franței: 29.712 de euro/lunar. Rezerva lor de aur- 2.436 tone. Theresa May pierde controlul Brexitului. Europenii nu mai au încredere în Boeing

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 13 martie 2019, 5:52 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Theresa May pierde controlul Brexitului ● Les Echos: Banca Franței va plăti statului 5,6 miliarde de euro în impozite și dividende. Salariul Guvernatorului Băncii Franței: 29.712 de euro/lunar. Rezerva de aur a Franței- 2.436 tone ● Handelsblatt: Europenii nu mai au încredere în Boeing după prăbușirea avionului etiopian. ● Alte știri pe scurt. Lectură plăcută!

  • Financial Times: Theresa May pierde controlul Brexitului





Theresa May a pierdut controlul asupra Brexitului după ce Camera Comunelor a respins cu 149 de voturi acordul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană negociat de Guvern cu Bruxellesul,făcând astfel praf autoritatea premierului.

Dna May a fost forțată să recunoască faptul că ieșirea Angliei din UE ar putea fi amânată dincolo de data programată - 29 martie, în urma votului copleșitor de marți seara.

Lira sterlină a scazut cu aproximativ 0,6% fata de dolar pe parcursul zilei de marți și cu 1,1% fata de euro.
Mediul de afaceri a reacționat imediat , reprezentanții confederației britanice din industrie declarând că "Este timpul ca Parlamentul să oprească acest circ. Locurile de muncă și mijloacele de subzistență ale englezilor depind de aceasta".

Camera Comunelor va ajunge să opteze între anularea deciziei de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi organizarea unui nou referendum pe tema apartenenţei la Blocul comunitar, a afirmat premierul Theresa May.

"Eu sunt pasionată de aplicarea rezultatului referendumului, dar sunt la fel de pasionată de faptul că singurul mod de ieşire din Uniunea Europeană este printr-un acord. În cazul în care Camera Comunelor va hotărî să ieşim fără acord Brexit, Guvernul va asuma politica de implementare a acestei decizii", a declarat Theresa May.

"Dacă parlamentarii votează pentru prelungirea negocierilor în cadrul Articolului 50 al Tratatului comunitar, Guvernul va trebui să ajungă la un acord în acest sens cu UE. Dar UE va vrea să ştie ce vrem să facem prin amânarea Brexit. Iar Camera Comunelor va trebui să răspundă dacă vrea anularea clauzei Articolului 50 sau dacă organizează un nou referendum", a argumentat Theresa May

Un purtător de cuvânt al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că, din moment ce UE a oferit doamnei Mai trei seturi de reasigurări din decembrie, "nu mai putem face nimic". "Dacă există o soluție la impasul actual, aceasta trebuie găsită în Londra", se arată în declarație.
Doamna May a câștigat o serie de noi asigurări "obligatorii din punct de vedere juridic" de la dl Juncker, la Strasbourg, pentru a arăta că backstopul nu poate fi decât temporar. Dar un aviz juridic de trei pagini al Geoffrey Cox, juristul guvernului, aviz publicat marți dimineață, a declarat că aceste asigurări doar "reduc riscul" ca Marea Britanie să rămână blocată într-o uniune vamală cu UE împotriva voinței sale, dar a adăugat că " riscul legal rămâne ".

Unii miniștri de cabinet susțin în particular că doamna May va trebui să renunțe la funcția de prim-ministru, dar alți membri ai guvernului spun că asta nu ar rezolva nimic. "Nu cred că va demisiona. Nu va rezolva nimic.

Ministrul irlandez de Externe, Simon Coveney, a declarat marți seară că Irlanda este dezmăgită de decizia Parlamentului britanic de a respinge acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, relatează site-ul agenției Reuters.Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (de opoziţie), a propus marţi seară convocarea alegerilor parlamentare anticipate sau negocieri politice pentru ajungerea la un acord care să primească votul Camerei Comunelor.

"Premierul Theresa May este în criză de timp. Poate că ar trebui să organizăm alegeri generale", a declarat Jeremy Corbyn, propunând ca soluţie alternativă negocieri cu Partidul Conservator, aflat la putere, pentru ajungerea la consens privind Brexit.

  • Les Echos: Banca Franței va plăti statului 5,6 miliarde de euro în impozite și dividende. Salariul Guvernatorului: 29.712 de euro/lunar. Rezerva de aur a Franței- 2.436 tone



În 2018, Banca Franței a făcut un profit brut de 7 miliarde de euro, astfel că ea va transfera la bugetul Statului 5,6 miliarde de euro reprezentând impozit pe venit și dividende.

Instituția nu publică detaliat modul de obținere a veniturilor dar menționează că măsurile neconvenționale de politică monetară, lansate în ultimii ani pentru a stimula inflația în zona euro au jucat un rol important în această performanță. Randamentele valorilor mobiliare achiziționate pe piață în cadrul programului de relaxare cantitativă (QE) și ratele negative ale depozitelor impuse băncilor comerciale au generat câștiguri semnificative.

Alte surse de venituri au fost cele din dobânda obținută din portofoliul investițional ("ANFA"), dar și serviciile oferite băncilor centrale străine, care ar fi adus băncii centrale a Franței 229 de milioane de euro, potrivit unui purtător de cuvânt intervievat de "Echos". La sfârșitul anului, institutul monetar a gestionat 80 de miliarde de euro în numele acestei clientele.

În total, veniturile nete din operațiuni au crescut la 9,2 miliarde, comparativ cu 8,2 miliarde în 2017.

Bilanțul, care a trecut pragul de 1.000 miliarde de euro în anul precedent, a crescut ușor la 1.088 miliarde. Ar urma ca acesta să se stabilizeze, deoarece Banca Franței, în urma deciziei BCE, și-a încetat achizițiile de datorii de stat și corporative la sfârșitul anului 2018.

Guvernatorul François Villeroy de Galhau a dorit, de asemenea, să sublinieze eforturile importante făcute de Banque du France: cheltuielile nete au scăzut cu 7,7%, până la 928 de milioane de euro, datorită pensionărilor, îmbunătățirii productivității, digitalizării. De asemenea, numărul angajaților full time a scăzut la puțin peste 10.000.

Cu ocazia prezentării raportului anual, Banca a indicat, de asemenea, că stocul de aur al Franței se ridică la 2.436 tone. Instituția nu a efectuat tranzacții cu acest aur de la sfârșitul anului 2009. Rezervele de aur și cele valutare se ridică la 137,1 miliarde de euro, dintre care 49 miliarde sunt doar valutare.

Pentru anul 2018, remunerația brută totală a lui François Villeroy de Galhau a fost de 288.098 de euro (24.000 de euro/luna). Primul viceguvernator, Denis Beau, a avut venitul brut de 231.398 de euro. Fostul eurodeputat Sylvie Goulard, care a devenit al doilea viceguvernator la 22 ianuarie 2018, a primit 210.251 de euro. Cei trei directori executivi primesc și o indemnizație brută pentru locuit de 5.712 de euro pe lună.

  • Handelsblatt: Europenii nu mai au încredere în Boeing după prăbușirea avionului etiopian





Criza generată de prăbușirea avionului Boeing 737 Max în Etiopia a ajuns în Europa. Marea Britanie a impus marți interdicția de bor a acestui tip de avion, urmată apoi de Germania. "Siguranța călătorilor este prioritară. Până când toate îndoielile privind acest lucru vor fi complet eliminate, am declarat spațiul aerian german închis pentru zbor pentru Boeing 737 Max", a spus ministrul federal al transporturilor, Andreas Scheuer (CSU).

De asemenea, controlul traficului aerian european EASA a blocat marți seara spațiul aerian pentru toate aeronavele de acest tip. Anterior, China, Indonezia, Singapore, Australia și Malaezia au întreprins deja pașii similari. Din ce în ce mai multe țări se alătură: Noua Zeelandă a impus interdicția de decolare și aterizare a tuturor aeronavelor Boeing 737 Max în noaptea de miercuri. Acest lucru afectează numai compania aeriană Fiji, Fiji Airways. Alte companii nu zboară în Noua Zeelandă cu Boeing's 737 Max.

Emiratele Arabe Unite au interzis de asemenea aeronavele Boeing 737 Max 8 și 9 din spațiul lor aerian. Decizia are o importanță deosebită, deoarece Emiratele sunt considerate un centru internațional de aviație.

Consecințele sunt drastice și au lovit direct pasageri germani. Grupul de călătorie Tui care operează 15 asemenea aeronave trebuie să-și lase la sol flota.

Presiunea asupra producătorului Boeing crește după ce un Boeing 737 Max 8 aparținând companiei aeriene Ethiopian Air s-a prăbușit la scurt timp după decolare. 157 de oameni au fost uciși. Accidentul survine după ce, cu aproximativ cinci luni mai devreme, un alt aparat de același tip, cu 189 de persoane, s-a prăbușit în Marea Java.

În SUA , Boeing continuă să se bucure de sprijinulsupraveghetorului aeronautic- FAA. Autoritatea aviatică americană nu vedea marți niciun motiv pentru a interzice zborul Boeing 737 Max. Până în prezent, recenziile FAA nu au dezvăluit "probleme sistemice de performanță" cu tipul de aeronavă și nici argumente solide pentru a acorda o interdicție de zbor, a declarat pe Twitter șeful agenției, Daniel Elwell .

Senatorii americani Mitt Romney și Elizabeth Warren, au cerut marți autorității aviatice FAA să urmeze exemplul multor alte țări și să retragă autorizația de zbor pentru această aeronavă. Senatorul Ted Cruz, președintele Subcomitetului aerospațial, s-a alăturat și ea acestei inițiative. ”Ar fi înțelept să oprim măcar temporar ridicarea avioanelor de la sol până când FAA ar putea confirma siguranța pasagerilor”, a spus Cruz.

Luni noaptea, autoritățile americane au emis o așa-numită "directivă privind menținerea navigabilității", un certificat că avionul poate continua să zboare. Această directivă este limitată în timp (până la sfârșitul lunii aprilie) și este supusă unor condiții.

Reprezentanții Boeing spun că avionul lor este unul sigur. Dar, ”înțelegem faptul că autoritățile de reglementare și companiile aeriene iau deciziile pe care le consideră cele mai potrivite pentru piețele lor interne".

Între timp, șeful Boeing Dennis Muilenburg își apără controversatul aparat de zbor de tipul 737 Max. Într-o conversație telefonică cu președintele american Donald Trump, Muilenberg a dat asigurări că modelul de aeronavă este sigur.

Portalul "Aviation Herald" scrie despre discuțiile pilotilor din avionul care s-a prăbușit. Aceștia au raportat probleme cu vitezometrul la scurt timp după decolare și au avut dificultăți în conducerea aeronavei. Datele arată că avionul a urcat și coborât constant timp de aproximativ douăsprezece minute până când s-a prăbușit necontrolat în mare.
De vină pare a fi fost un soft ne-actualizat care ar fi dat erori.

Potrivit experţilor, piloţii probabil au avut dificultăţi în dezactivarea unui sistem automat care împiedică intrarea în picaj a avionului. Compania Boeing analizează posibilitatea actualizării dispozitivului software care coordonează acest sistem.

Alte știri pe scurt:

  • Presa americană acordă spaţii largi unei aniversări cu tâlc. Coreea de Nord a marcat cei 70 de ani de existenţă printr-o paradă militară, cu zeci de mii de soldaţi în pas de defilare şi cu coloane de tancuri şi artilerie grea, fără a expune, de data aceasta, şi rachetele balistice intercontinentale – semnalează Washington Post, remarcând că parada de duminică de la Phenian a fost mai puţin grandioasă decât cele din anii trecuţi. Rachetele balistice intercontinentale ale Republicii Populare, inclusiv Hwasong-14 şi Hwasong-15, au fost vedetele paradelor anterioare – subliniază la rândul său New York Times, inclusiv la parada din luna februarie a.c., cea care l-a provocat pe preşedintele Trump să declare că va răspunde la ameninţări cu un atac direct. Absenţa rachetelor la parada de duminică reprezintă un semnal încurajator pentru Washington, care exercită presiuni asupra liderului nord-coreean, Kim Jong-un, să renunţe la escalada militară şi să se concentreze pe diplomaţie, apreciază NY Times. Fapt reflectat şi de tematica şi lozincile afişate cu ocazia paradei – accentul s-a mutat de pe strategia naţională de înarmare pe cea de relasare a economiei, remarcă la rândul său Le Monde.
  • Suedia organizează alegeri legislative sub semnul unui incident ce ar putea influenţa rezultatele la urnă, după cum notează Le Point. Jimmie Akesson, tânărul lider al partidului anti-migrație SD, s-a declarat “amenințat cu moartea” de către ISIS, posibil o ultimă manevră de campanie a unui partid care poate deveni, duminică seară, a doua forță politică a țării. Akesson s-ar putea alătura clubului populiștilor europeni care contează în Europa, alături de Viktor Orban și Matteo Salvini; ca și la omologii săi ungar și italian, profesiunea lui de credință se bazează pe respingerea unei imigrații legate de tema insecurității, subliniază publicaţia franceză. În ochii ziarului conservator „Svenska Dagbladet”, este logic că dreapta radicală câștigă tot mai multă influență: SD este singurul partid care nu doar că vrea să reducă numărul de solicitanți de azil, ci să stopeze complet imigrația. Atâta vreme cât celelalte partide nu vor propune, de asemenea, sfârșitul imigrației, „partidul pare să aibă potențial de creștere”, estimează publicaţia „Svenska Dagbladet”.
  • În Balcani, o vizită considerată istorică – cea a preşedintelui Serbiei în Kosovo – este sabotată pe alocuri de către albanezi, aflăm din cotidianul sârb Blic, care anunţă că locuitorii şi autorităţile unei aşezări kosovare au blocat accesul coloanei oficiale a preşedintelui Vucic. Acesta vizitează Kosovo în semn de bunăvoinţă faţă de autorităţile de la Pristina, cu care doreşte să încheie un acord pentru a deschide Serbiei drumul spre UE, explică la rândul său publicaţia Danas, citând surse care vorbesc despre intenţia acestuia de a propune un schimb de teritorii pentru o mai partajare etnica. Oficiosul Politika, în schimb, nu vorbeşte despre vreun plan, şi îl citează pe preşedintele sârb care declară că nu se grăbeşte şi că vede soluţionarea problemei Kosovo în următorii 10-20 de ani. (RADOR)


Citeste mai multe despre   








7260 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Dacă e de referendum... (Miercuri, 13 martie 2019, 11:48)

    BEDE [utilizator]

    Dacă este să fie un nou referendum pentru brexit ar trebui să aibă următoarele opțiuni:
    - DA - ieșirea din UE cu acordul așa cum a fost negociat de May
    - NU - rămâne în UE
    Altfel e o mare aiureală să se tot tocmească parlamentarii și să nu le convină acordul în condițiile în care populimea a votat în majoritate pentru ieșirea din UE. O aiureală la fel de mare ca primul referendum, când cei care au votat habar nu aveau ce anume ar fi să însemne ieșirea din UE, pe când, având acordul negociat, acum ar ști ce înseamnă...
    Apoi, orice acord poate fi negociat ulterior.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version