Peste jumătate dintre românii chestionați de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) consideră că șefii lor sunt mai bogați decât ei, potrivit unei cercetări realizate la solicitarea revistei Sinteza. Lipsa banilor asociată lipsei de predictibilitate generală, alături de starea de sănătate și nivelul de trai sau de lipsa locurilor de muncă, sunt menționate, în mod constant, în sondajele de opinie publică, în topul principalelor îngrijorări ale românilor. Fenomenul nu este nou, este o constantă a ultimilor 10 ani, iar variațiile de poziționare a lipsei banilor în acest top este legat de contextul în care este măsurată starea populației și elementele care îl influențează.
Studiul a fost realizat la început de an, după sărbătorile de iarnă, într-o perioadă în care discuțiile pe teme financiare din spațiul public au fost destul de intense în contextul măsurilor fiscale anunțate de Guvern la finele lui 2018.
Îngrijorările care problematizează banii – lipsa banilor, nesiguranța zilei de mâine, devalorizarea banilor, nivelul de trai / sărăcia, nivelul scăzut al salariilor și pensiilor - sunt prezente, la începutul anului 2019, în rândul a peste 30% dintre români.
Acestea sunt urmate de îngrijorări care au la bază starea de sănătate (12%), dar și de cele legate de situația politică din țară (12%).
- 6 din 10 români cred că banii sunt foarte necesari în viața de zi cu zi, percepția fiind distribuită omogen în toate categoriile socio-demografice.
- În timp ce 13% dintre români spun că banii pe care îi au le sunt suficienți atât pentru traiul zilnic și cheltuieli, dar și pentru economii și investiții, 17% spun că nu le sunt suficienți pentru traiul zilnic. Cei mai mulți dintre participanții la studiu – 36% - spun că banii le ajung doar pentru traiul zilnic.
- Aproape un sfert dintre români se definesc ca fiind săraci, iar restul spun despre ei că nu sunt nici bogați, nici săraci. Doar 1% dintre respondenți se autoevaluează ca fiind bogați. Percepția sărăciei este direct proporțională cu vârsta - ponderea celor care cred despre ei că sunt săraci fiind mai ridicată în rândul vârstnicilor, dar invers proporțională cu nivelul de educație.
- Un venit lunar personal de până în 2000 de lei este considerat suficient de către o treime dintre români pentru a se putea considera liniștiți din punct de vedere financiar.
- Deși, din perspectiva valorii și a raportării la noțiunea de bogăție, suma de 100.000 de euro este una modestă, totuși este semnificativă din perspectiva celor mai mulți dintre România, iar acest aspect este sesizabil din întrebuințarea pe care ar da-o acestei sume. Destinațiile principale ale acestei sume de bani sunt concentrate pe zona familială: o cincime dintre români i-ar da familiei, în timp ce altă cincime ar achiziționa o locuință sau un teren.
- Proporția celor care au economii în bănci este scăzută: 14% au un cont de economii.
- Deși statisticile oficiale spun că puțin peste 10% din populația adultă beneficiază de o asigurare de viață (conform ASF), potrivi respondenților în mai bine de un sfert dintre familiile din România există o astfel de asigurare.
- Relația românilor cu băncile rămâne una conservatoare. O treime dintre participanții la studiu declară că nu au nicio relație cu vreo bancă din România. Pe acest fond, încrederea în bănci este scăzută. Însă respondenții care folosesc servicii bancare le evaluează în termeni pozitivi.
- Pentru plățile la comercianți doar 35% dintre români folosesc cardul și / aplicațiile mobile, în timp ce pentru a cumpăra online procentul este și mai scăzut – 22%, alternativa în acest caz este de a plăti, în numerar, la livrare.
- Comportament de consum 2019 vs 2018 : AUTOTURISMUL – este pe primul loc în topul achizițiilor importante personale în 2018 și rămâne la fel și în 2019. LOCUINȚA se poziționează în centrul achizițiilor familiale în 2018, dar și pentru 2019.
- Comportamentul de economisire este unul destul de redus, dacă ne referim la întreg eșantionul. Este direct proporțional cu educația respondenților și invers proporțional cu vârsta, datele arătând că exist o tendință crescută de economisire în rândul tinerilor între 18 și 35 de ani.
- Atunci când vorbi despre împrumuturi, un sfert dintre români spun că au împrumutat bani de la bancă, dar mai mulți sunt cei care au împrumutat de la membrii familiei sau chiar de la prieteni și cunoscuți, iar pentru 2019 tendința este de a scădea nivelul îndatorării, cel mai mult în cazul băncilor.
- Peste jumătate dintre români spun că au încredere multă și foarte multă în moneda euro, un sfert spun că au încredere puțină, iar 12% declară că nu au deloc încredere în moneda unică europeană.
- În timp ce aproape 6 din 10 români apreciază trecerea României la Euro ca fiind un lucru bun, 29% cred că această măsură este un lucru rău.
0
0
