Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, a cincea bancă din sistemul bancar local, i-a răspuns, miercuri, ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, în ceea ce privește redenumire taxei pe lăcomie în stimulentul pentru hărnicie, potrivit Mediafax. „Am crescut anul trecut cu 19% creditarea pentru zona neguvernamentală. Nu văd ce stimulare mai am nevoie, ca să cresc în continuare? Bani sunt, bănci sunt destule. Cred că și discuția de astăzi este destul de clară în ce zonă trebuie să ne uităm, dacă observăm că trebuie să stimulăm anumite lucruri”, a declarat Steven van Groningen, în cadrul conferinței „Stabilitatea financiară sub umbrela UE”.
Eugen Teodorovici a afirmat, marți seara, într-o emisiune la TVR 1, că taxa pe lăcomie pentru bănci va fi transformată în stimulentul pentru hărnicie, iar noul mecanism este foarte flexibil, deoarece stimulează banca și taxa, care va fi aplicată pentru o parte din activele financiare rămase ca fiind impozabile, se poate duce către zero, până la final de an, dacă băncile dovedesc că au finanțat companiile din România, persoanele fizice, titlurile de stat.
Reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB) s-au întâlnit, miercuri, cu ministrul Finanțelor, ocazie cu care au văzut forma completă a propunerii de modificare a OUG 114/2018. Florin Dănescu, președintele executiv al ARB, a declarat că, în perioada următoare, membrii asociației vor analiza propunerea, evitând să se pronunțe asupra noii forme a actului normativ. „Este un produs complex, are și o variantă de bonusare, și o variantă de privire inversă vis-a-vis de creșterea intermedierii financiare, de marja dobânzii. Este complex, trebuie să ne facem temele înainte”, a spus Dănescu.
Președintele ARB a confirmat că un element ia în calcul și impozitarea băncilor în funcție de cota de piață, fără a oferi detalii. El a spus că ROBOR este un punct nevralgic, iar că asociația va face propuneri legate de indicator. Vor urma discuții și asupra activelor care vor fi scoase din baza de calcul a taxei impuse de OUG 114. Următoarea întâlnire va avea loc după ce ARB își va formula punctul de vedere, în cursul zilei de miercuri.
Raiffeisen Bank România a raportat pentru anul 2018 cu un profit de 881 de milioane de lei (189 de milioane de euro), cu 79% mai mult decât în anul precedent, în condiţiile creşterii creditării cu 19%, până la 26,7 miliarde de lei. Per total, creditele acordate de bancă în România se apropie de 6 miliarde de euro.
La finalul anului 2018, volumul de credite nete acordate de Raiffeisen în România a crescut cu 20%: pentru companiile mari şi medii creşterea a fost de 23%, pentru IMM-uri de 13%, iar împrumuturile nete acordate persoanelor fizice au avansat cu 10%. Depozitele clienţilor Raiffeisen au avansat anul trecut cu 11%, atingând valoarea de 33,09 miliarde de lei.
Activele Raiffeisen au crescut cu 11%, anul trecut față de anul anterior, până la 40 de miliarde de lei, reprezentând 8,85% din piață, ceea ce menține banca pe locul 5 al topului bancar local.
Veniturile Raiffeisen au ajuns la finalul anului trecut la 2,52 miliarde de lei, cu 23% mai mult faţă de 2017, iar cheltuielile operaţionale au crescut anul trecut cu 6% faţă de 2017, până la 1,28 miliarde de lei, pe fondul creşterilor salariale, al presiunilor inflaţioniste, dar şi al investiţiilor importante în IT, digitalizare şi infrastructură.
Raiffeisen are peste 2 milioane de clienţi persoane fizice, aproximativ 91.000 de IMM-uri şi 5.700 de companii mari şi medii. La finele anului trecut, banca avea 4.966 de angajaţi (în scădere de la 5.190 de angajaţi în anul anterior), 419 unităţi (în scădere de la 451 în anul anterior), peste 900 de ATM-uri, aproape 20.000 de POS-uri şi 220 de maşini multifuncţionale (MFM-uri), iar taxele şi impozitele directe şi indirecte plătite au depăşit 476 de milioane de lei, susţine banca.
0
2
