Financial Times: Procurorii din Tokyo l-au arestat pentru a patra oară pe Ghosn ● Bomba demografică: Finlanda transmite un avertisment Europei ● La Libre Belgique: Theresa May cere o nouă amânare, Jeremy Corbyn acceptă să o întâlnească pentru a ieşi din impas ● Les Echos: Investițiile străine în Franța, la cel mai înalt ● Știri pe scurt ● Lectură plăcută!
- Financial Times: Procurorii din Tokyo l-au arestat pentru a patra oară pe Ghosn
Procurorii din Tokyo l-au arestat pe Carlos Ghosn pentru a patra oară, acesta fiind bănuit că ar fi ”deviat” unele plăți făcute către un dealer din Oman în conturile proprii, potrivit unor surse familiarizate cu situația.
Dl Ghosn a spus într-o declarație: "Arestarea mea în această dimineață este scandaloasă și arbitrară. Aceasta este o nouă încercare a unor persoane din cadrul Nissan de a mă reduce la tăcere prin inducerea în eroare a procurorilor. De ce să mă arestezi, dacă nu pentru a mă face să tac? Sunt nevinovat”, a declarat Ghosn.
"După ce am fost întemnițat pe nedrept timp de 108 zile, cea mai mare speranță a mea de astăzi este să am parte de un proces echitabil. Trebuia să prezint varianta mea a întregii povești într-o conferință de presă săptămâna viitoare; prin arestarea mea procurorii au anihilat această posibilitate pentru moment, dar sunt convins că adevărul va ieși la iveală”, a adăugat acesta.
Dl Ghosn, care a fost eliberat pe cauțiune cu doar o lună în urmă, a declarat pe Twitter că miercuri va "spune adevărul" în cadrul a ceea ce urma să fie prima sa conferință de presă de la arestarea din noiembrie.
Procurorii din Tokyo nu au dorit să facă niciun comentariu.
Reținerea unui inculpatul care tocmai a fost eliberat pe cauțiune este o mișcare neobișnuită în Japonia. În cazul în care se aduc acuzații noi, aceasta va marca o schimbare importantă în tonul acuzațiilor oficiale aduse domnului Ghosn, care și-a menținut declarația privind nevinovăția. Acuzațiile existente vorbesc despre subevaluarea remunerării sale și de abuzul de încredere, în timp ce investigațiile din Oman se concentrează asupra faptului dacă fostul președinte al Nissan a beneficiat cu adevărat de banii destinați plăților către o terță parte.
Renault a alertat procurorii francezi după ce au descoperit plăți suspecte către un partener de afaceri Renault-Nissan în Oman- Suhail Bahwan Automobiles (SBA), un distribuitor din Oman- , în timp ce Ghosn era directorul executiv al producătorului auto francez.
Purtătorul de cuvânt al lui Ghosn a spus anterior că plățile de 32 milioane de dolari efectuate după nouă ani au fost recompense pentru firma din Oman fiind un dealer de top al companiei Nissan. Astfel de stimulente pentru comercianți nu au fost dirijate de Ghosn, iar fondurile nu au fost folosite pentru a plăti datorii personale, a declarat purtătorul de cuvânt.
O anchetă internă efectuată de Nissan a constatat, de asemenea, că în perioada 2011-2018 au fost efectuate plăți de 35 milioane USD către SBA. Se crede că domnul Ghosn ar fi dat instrucțiuni ca unele dintre aceste plăți, aprobate inițial de către conducătorii Nissan, să fie direcționate spre o firmă libaneză - Good Faith Investments- înființată de fostul avocat al domnului Ghosn.
Miercuri, consiliul de administrație al Renault l-a acuzat pe dl Ghosn de "practici discutabile și ascunse" care încalcă etica companiei, fiind pentru prima oară când producătorul francez și-a criticat public fostul șef.
Alte articole din FT:
- Bomba demografică: Finlanda transmite un avertisment Europei
Într-o clădire nouă, îngropată între mare și o centrală electrică din nord-vestul orașului Helsinki, are loc un experiment privind îngrijirea vârstnicilor, îndeaproape urmărit de întreaga populație. Un grup de aproximativ 30 de persoane, în vârstă de peste 60 de ani, își iau cina într-o locuință comună numită Kotisatama, ale cărei facilități includ două saune, o terasă pe acoperiș și o sală de exerciții fizice.
Dar nu există personal supraveghetor. Kotisatama este o casă în care atât cei în vârstă, cât și cuplurile, trăiesc împreună și își împart treburile. "Scopul principal al acestei case este să ne menținem activi", spune Leena Vahtera, o locuitoare în vârstă de 72 de ani și președinte al proiectului. "Acesta nu este un azil de bătrâni clasic".
Soțul ei a murit în 2007, în timp ce cei doi fii au propriile lor familii. "Nu am vrut să fiu o povară pentru ei. Am văzut cum mama mea era atât de singură... Suntem siguri că statul nu poate oferi serviciile de care lau nevoie bătrânii. Vrem să luăm propriile decizii privind viața noastră", spune ea.
Dezvoltarea Kotisatama atrage o atenție sporită, deoarece doamna Vahtera face parte din una dintre populațiile cu cea mai mare viteză de îmbătrânire. Dintre țările bogate, doar Japonia și Coreea de Sud au înregistrat viteze mai mari decât Finlanda. În timp ce persoanele de peste 85 ani reprezentau doar 1,5% din populație în 2000, astăzi sunt de 2,7%, iar până în 2070 se așteaptă să fie aproape de 9%.
Finlanda discută de 20 de ani despre ce trebuie sa faca cu privire la problemele demografice, reformând sistemul de asistenta medicala, guvernanța locală și sistemul de pensii. "Finlanda este o țară rațională. Îmbătrânirea am luat-o foarte serios în seamă", spune Ilkka Kaukoranta, economist-șef la SAK, confederația sindicală din Finlanda.
Totuși, găsirea de răspunsuri s-a dovedit aproape imposibilă. Guvernul de coaliție tripartit din Finlanda s-a prăbușit luna trecută pentru că nu a reușit să treacă reformele guvernamentale înainte de alegerile din 14 aprilie.
Pentru Europa, Finlanda poate fi un avertisment cu privire la problemele politice dificile pe care stau în față. Populația Finlandei îmbătrânește mai repede decât în orice altă țară europeană, iar Germania și Italia vor avea aceeași problemă nu peste multă vreme. Lecția finlandeză ar putea fi aceea că încercarea de a asigura sustenabilitatea costurilor de îngrijire a sănătății a persoanelor în vârstă implică tipuri de opțiuni pe care puține guverne sunt dispuse să și le asume, ridicând întrebări cu privire la creșterea economică pe termen lung și la sănătatea finanțelor publice.
În timp ce părți din restul Europei se confruntă cu ceea ce cercetătorii numesc "sinucidere demografică", lecțiile din experiența finlandeză sunt complexe. "Noi ne-am pregătit devreme, dar s-a făcut foarte puțin", spune Marja Vaarama, profesor de asistență socială la Universitatea din Finlanda de Est.
Țara este o demonstrație vie că schimbarea demografică forțează alegeri de politici fiscale dificil de asumat. "Este foarte dificil și foarte greu ceea ce avem de făcut. Există atât de multe probleme practice care trebuie rezolvate", spune Timo Soini, ministrul afacerilor externe. Un alt politician finlandez este mai blând: "Aceasta este o lovitură serioasă pentru credibilitatea noastră ca națiune reformatoare. Dar dacă noi nu putem face asta, ce speranță au restul statelor? "
"Îmbătrânirea este principala cauză a dezechilibrului structural al economiei noastre și a celui din finanțele publice", spune Kai Mykkanen, ministrul de Interne al Finlandei. În ultimii ani, Finlanda a început să-și calculeze așa-zisul decalaj de sustenabilitate - diferența pe termen lung dintre cheltuielile guvernamentale și veniturile care vor fi agravate de îmbătrânirea populației.
Deocamdată, aceasta reprezintă aproximativ 4% din produsul intern brut.
Guvernele succesive din Helsinki au încercat să reducă acest decalaj cu o gamă largă de propuneri de politici. Reformele majore ale sistemului de pensii au fost adoptate în 2001 și din nou în 2014, iar majoritatea experților consideră acum că se află pe o bază financiară solidă.
Dar reforma din sănătate și îngrijire socială s-a dovedit a fi mult mai dificilă, ducând la demisiile ultimelor trei guverne. O parte din problemă este că sănătatea și îngrijirea socială sunt responsabilitatea municipalităților , iar furnizarea unei game complete de servicii este tot mai dificilă pentru multe dintre municipalitățile mici iar timpii de așteptare sunt lungi.
Actualul guvern a încercat să combine un amestec de reforme în administrația locală cu unul privind sănătatea și asistența socială. Problema a fost că această reformă combinată nu funcționa simultan în zona urbană și rurală.
Și atunci, experți din domeniul sănătății au sugerat concentrarea pe cinci sau șase regiuni. Dar politicienii de centru au propus în schimb 18 județe nou formate iar în final nu s-a găsit nicio cale comună.
Este o lecție dureroasă pentru restul Europei, deoarece fragmentarea politică este în creștere pe întreg continentul, ceea ce face ca formarea guvernelor să fie extrem de dificilă și să complice șansele de a reforma domenii politice sensibile. "Este greu să faci reforme cu guverne multi-partid", spune economistul Olli Karkkainen.
Propunerea finală de reformă a fost extrem de complexă și a eșuat înainte ca Parlamentul să fie dizolvat. Partidul de centru pare-se că a pierdut foarte mult în sondaje, în mare parte exact din cauza poziției față de reformele asistenței medicale.
Următorul guvern de la Helsinki este de așteptat să facă o altă încercare de a reforma sănătatea și asistența socială. Dar o coaliție formată de trei sau patru partide va fi probabil necesară, complicând lucrurile în continuare. Toate acestea afectează finanțele publice ale Finlandei, agențiile de rating avertizând că ar putea lua măsuri negative dacă reformele nu se vor materializa.
Dincolo de politică și economie, experții din Finlanda declară că dezbaterea privind îmbătrânirea trebuie revizuită. Prof. Vaarama spune că este greșit să clasificăm toți oamenii în vârstă de peste 65 de ani ca fiind "bătrâni". Ea susține că bătrânețea începe de fapt la 80-85 de ani. Înainte de aceasta, oamenii pot încă să lucreze și să fie consumatori . "Societatea nu înțelege încă ce este longevitatea. Ar trebui să ne uităm la modul în care putem ”beneficia” de această populație", adaugă ea.
Profesorul Vaarama spune că politici simple, cum ar fi o mai mare atenție acordată fizioterapiee la domiciliu de pildă ar putea păstra cuplurile împreună și ar împiedica singurătatea, care devine o problemă tot mai mare.
Acesta a fost gândul din spatele Kotisatama, unde 83 de persoane - cu o vârstă medie de 72 - locuiesc în 63 de apartamente. Există 18 cupluri, patru bărbați singuri, iar restul sunt femei singure. În fiecare săptămână, grupuri de câte 6 persoane se ocupă de gătirea mesei și de curățenie.
"Păstrează capul și picioarele în stare bună. Este mai bine să îmbătrânim împreună ", spune doamna Vahtera. Ea adaugă că locuitorii sunt conștienți de faptul că resursele sunt limitate atât la nivel local cât și la nivel național.
"Politicienii știu ce au de făcut, dar sunt de asemenea conștienți că măsurile pe care le au de luat vor duce la ne-alegerea lor în următoarea campanie electorală", spune un polițist finlandez.
- La Libre Belgique: Theresa May cere o nouă amânare, Jeremy Corbyn acceptă să o întâlnească pentru a ieşi din impas
Şeful opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, a convenit, marţi, să se întâlnească cu premierul Theresa May, după ce aceasta l-a invitat să găsească "împreună" o soluţie la impasul Brexit.
Jeremy Corbyn a declarat că este "foarte fericit" să discute cu liderul conservator.
Marţi, premierul Theresa May a anunţat că vrea să le ceară liderilor europeni o nouă amânare a Brexitului "cât mai scurtă posibil" şi care va lua sfârşit atunci când parlamentarii britanici vor adopta un acord de divorţ.
"Vom avea nevoie de o extindere suplimentară a articolului 50 (din Tratatul de la Lisabona, a cărui activare a declanşat procedura de ieşire din UE pe 29 martie 2017), cât mai scurtă posibil" pentru a evita ieşire fără acord, a spus d-na May într-un scurt discurs pe 10 Downing Street, după un consiliu de miniştri-maraton de şapte ore pentru a încerca să găsească o soluţie la impasul Brexit.
"Întotdeauna am spus că, pe termen lung, am putea transforma într-un succes o ieşire fără un acord, dar cea mai bună soluţie este să plecăm cu un acord din Uniunea Europeană", a adăugat ea.
De asemenea, liderul conservator i-a cerut şefului opoziţiei laburise, Jeremy Corbyn, să vină şi să "se aşeze" cu ea la masa discuţiilor (lucru acceptat de acesta, cum s-a menţionat mai sus) "pentru a încerca să găsească un plan", după ce deputaţii au respins de trei ori acordul de divorţ pe care ea l-a încheiat cu Bruxelles-ul şi nu au reuşit să găsească un consens cu privire la o soluţie alternativă.
Ieşirea Regatului Unit din UE trebuia să aibă loc pe 29 martie, înainte ca d-na May să obţină, la summitul UE din 21 şi 22 martie, o amânare până cel mai devreme pe 12 aprilie, în cazul în care acordul de divorţ nu va fi adoptat, şi până pe 22 mai, în caz contrar. (RADOR)
- Les Echos: Investițiile străine în Franța, la cel mai înalt nivel
Cifra e o veste bună pentru guvern, a cărei politică începe să producă rezultate. Investițiile străine în Franța au atins cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. Numarul acestora a crescut anul trecut, ajungand la un total de 1.323 de decizii de mutare a afacerilor în Franța și a celor de a-și deschide acolo noi businessuri. "Această cifră este un stimulent pentru continuarea reformelor", a comentat Bruno Le Maire. Pentru Ministrul Economiei și Finanțelor, succesul summitului "Alege Franța" din luna ianuarie la Versailles este încurajator.
Creșterea este de 20% în ultimii doi ani, un semn de schimbare de la alegerile prezidențiale încoace, ceea ce economiștii denumesc ”efectul Macron”.
Reformele din ultimii doi ani au amplificat o tendință care a început în 2014, odată cu luarea primelor măsuri de reducere a costului forței de muncă. "Mișcarea" vestelor galbene "nu a întrerupt această dinamică și am văzut o creștere a proiectelor cu 20% doar în primele trei luni ale anului", adaugă Christophe Lecourtier.
Efectul Brexit este vizibil, acesta ducând la o creștere cu 33% a proiectelor investitorilor din Regatul Unit. "Efectul Brexit e puternic în sectorul financiar, unde 40% din proiectele de investiții sunt britanice. Dar există efecte similare și în zona consultanței în afaceri și în sectoarele high-tech", explică CEO-ul Business France.
Statele Unite au rămas primii investitori internaționali în Franța anul trecut (18% din total), înaintea Germaniei (14%). "Există o mică decuplare între politica lui Trump de repatriere a investițiilor și a comportamentului corporativ", spune Christophe Lecourtier.
Stiri pe scurt:
- Împlinirea a 70 de ani de la fondarea NATO a fost marcată „sub semnul discreției și al tensiunii”, scrie Le Monde. “În alte vremuri ar fi fost ocazia unei frumoase sărbătoriri, de către șefii de stat, a unității blocului occidental și a legăturii transatlantice. A 70-a aniversare a tratatului Atlanticului de Nord va fi mai curând marcată în mod discret în capitală americană. Alianța este, de la alegerea lui Donald Trump, cufundată într-o îndoială existențială”, comentează Le Monde. Și nu puține sunt problemele cu care trebuie să se confrunte pe viitor, publicația franceză enumerând tensiunile interne ale NATO privind împărțirea sarcinilor financiare, relațiile cu Rusia, cu China dar și dezacordurile tot mai evidente dintre două importante state membre, SUA și Turcia.
- Relațiile dintre Washington și Ankara, deja încordate din cauza unor teme economice dar și de ordin juridic, sunt tensionate acum și mai mult de decizia Turciei de a se dota cu sisteme de apărare aeriană de producție rusească. Statele Unite condiționează livrarea de avioane F-35 Turciei de renunțarea din partea Ankarei la contractul cu Rusia, notează publicația turcă Hürriyet. Iar Habertürk reia afirmațiile unor responsabili de rang înalt din Turcia care susțin că în această situație, în care SUA pun precondiții pentru livrarea de F-35, Ankara nu va face pasul înapoi și va continua cu achiziția sistemelor rusești de apărare aeriană S-400. Rachetele rusești ar urma să fie livrate în vară iar primele două avioane F-35, la a căror producție participă și Turcia cu șapte fabrici, sunt programate să fie trimise de Statele Unite în noiembrie, mai arată Habertürk.
- Tot din Turcia, aflăm că la Istanbul vor fi renumărate voturile în mai multe secții în urma contestațiilor formulate de partidul de guvernare față de rezultatele alegerilor locale de duminică. Publicația Sabah scrie că în secțiile din 16 cartiere ale Istanbulului vor fi renumărate voturile declarate invalide iar în trei cartiere, toate voturile.
- Rămânând în actualitatea politică, presa internațională reține faptul că premierul britanic rămâne în dosarul Brexit fără încă un ministru, și anume Nigel Adams, subsecretar de stat pentru Țara Galilor. Potrivit publicației The Independent, acesta s-a declarat nemulțumit de concesiile făcute de premierul May laburiștilor. „Theresa May cedează și îi întinde mâna lui Corbyn în căutarea unei soluții pentru Brexit”, titrează Diario de Noticias din Portugalia. Cu ajutorul lui Jeremy Corbyn, premierul britanic “încearcă să solicite Uniunii Europene o prelungire de scurtă durată a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, pentru a evita ieșirea fără acord pe 12 aprilie”. Președintele Comisiei Europene a avertizat însă că Marea Britanie nu va mai obține noi amânări pe termen scurt ale Brexitului dacă parlamentul de la Londra nu ratifică acordul de ieșire până pe 12 aprilie, scrie The Guardian. Jean-Claude Juncker a motivat – cităm – că „După 12 aprilie, punem deja în pericol alegerile pentru Parlamentul European și funcționarea Uniunii Europene”.
- Avertismente vin din partea forului comunitar și pentru Polonia, de această dată Comisia Europeană transmițând Varșoviei o Scrisoare de Notificare Formală privind regimul disciplinar pentru judecători. The Washington Post notează că vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, „a avertizat că măsurile disciplinare pentru judecători, cuprinse într-o lege din 2017 privind Curtea Supremă a Poloniei, par stabilite pentru a supune în mod sistematic judecătorii controlului politic al guvernului”.
- Si România se menține sub lupa executivului comunitar, scrie The New York Times. Potrivit publicației americane, Comisia avertizează “că va adopta măsuri prompte împotriva României dacă aceasta nu va răspunde preocupărilor sale privind independența justiției”. Pe de altă parte, arată The New York Times, „Douăsprezece țări occidentale au îndemnat România să renunțe la două ordonanțe de urgență planificate, care ar modifica legile justiției, într-o rară intervenție comună care subliniază îngrijorarea manifestată de SUA și UE față de amenințarea la adresa statului de drept din țara fostă comunistă”. Premierul României a replicat că are contacte directe cu omologii săi și că – cităm – “Ambasadorii nu fac agenda premierului în niciun stat”, mai scrie The New York Times.(RADOR)
1
2
