​”Există trei forme de populism”, a explicat miercuri Dan Bucșa, economist-șef al UniCredit Londra, responsabil pentru Europa de Est, la o întâlnire cu ziariștii. Primul e populismul de tip românesc: creșteri de salarii și pensii promise pentru ani de zile de acum înainte și care crează așteptări care se văd în inflație. ”Există apoi populismul de tip maghiar. Cresc pensiile și salariile cu 3 luni înainte de alegeri, după care mă opresc. Dacă vă uitați la creșterea salariilor în Ungaria o să vedeți niște ”dâmburi” care reprezintă anii electorali. Și mai există apoi populismul polonez, unde măsurile sunt luate ca să nu afecteze inflația”, a mai explicat Bucșa.

Dan Bucsa, Lead CEE Economist_UniCredit Bank AGFoto: Hotnews

Polonezii au mărit semnificativ alocațiile pentru copii la 500 de zloți (circa 120 de euro)/copil. În momentul în care au fost mărite, s-a văzut clar cum polonezii au folosit banii pentru a-și plăti din datorii. Dar nu s-a văzut în inflație. A doua cheltuială pe care o fac acum polonezii sunt niște transferuti către pensionari. Se dau o singură dată și atât. Și au mai tăiat din taxele pentru tineri, cele pe venit și taxele pentru companiile deținute de tineri. Aceste ultime măsuri se vor aplica din toamnă. Oricum, ele nu se vor vedea în inflație, mai spune Bucșa, adăugând că anul acesta bugetarii din Polonia vor primi cam 6% în plus la salarii (în termeni reali).

Munca este remunerată mai puțin în România din cauza structurii economiei. ”Ne bazăm mai mult decât alte țări pe firme mici cu valoare adăugată mică , având oameni cu o calificare redusă și care pot fi ușor înlocuiți. Una e să ai două fabrici auto, cum are Ungaria și unde oamenii trebuie să fie calificați ca să poată opera mașinile și alta e să te bazezi pe industrii cu valoare adăugată mică- gen textile sau lohn- cum facem noi”, mai arată Dan Bucșa.

Macroeconomistul UniCredit a mai dat exemplul Ungaria, care a luat la rând industriile și a făcut un clasament pe tipuri de industrii - cu valoare adăugată mică, medie și mare. ”Ei se duc țintit către industriile cu valoare adăugată mare. Pentru Ungaria, industria auto nu mai e una cu valoare adăugată mare, ci medie. Deși au multe fabrici auto și mai construiesc unele, ținta lor numărul una este industria tehnologiilor înalte. O altă țintă pentru ei e să crească valoarea produsă în Ungaria a unei mașini exportate. Acum au 30%, iar alte țări au 70%. Probabil că știți cum se produce un automobil în Europa- Foarte multe dintre componente trec de 3 ori granița -le trimiți într-o țară, se face motorul, îti vine înapoi, mai adaugi niste componente, iar îl trimiți înafară, iar într-un final pui caroseria și exporți mașina”, consideră Bucșa.

Ce a mai spus miercuri economistul șef pe regiunea noastră al UniCredit Londra:

  • Avem fluctuații destul de mari în recuperarea decalajelor față de țările europene.
  • Despre salarii. ”Am împărțit creșterile salariale pe decile. Prima decilă-cele mai mari 10% creșteri salariale samd.Nu doar în România, ci în țările din regiune. Cine sunt angajații din România cărora le cresc salariile mai repede decât în regiune. De la a treia decilă suntem relativ aliniați cu țările din regiune. Doar la primele două decile ne deosebim net. În prima decilă sunt toți angajații la Stat, inclusiv la firmele de stat, -cei din minerit, care au făcut pierderi de-a lungul istoriei. Dacă luăm activități ca învățământul sau ănătatea înțeleg de ce au crescut salariile. Peste tot în regiune pleacă medicii, e normal să le crești salariile. Dar cum crește productivitatea în România crescând salariile în administrația publică? Se mărește programul or de lucru, cumva? Nu. Nu se întâmplă nimic”
  • Cu creșterile salariale asumate oficial, la sfârșitul lui 2020, salariații de la Stat vor avea salarii mai mari decât bancherii. Media, firește.
  • Avem deficit de forță de muncă, dar e mult mai mic decât în țări ca Ungaria sau Cehia. La maghiari, 90% din companiile din industrie se plâng că nu găsesc forță de muncă. La cehi, în construcții, 85% din firme se plâng că nu găsesc oameni. La noi, cel mai mare deficit de forță de muncă e pe zona calificată din construcții- instalatori de pildă.
  • Cele 3 consecințe ale creșterilor salariale vor fi: inflație, deficit extern și deficit bugetar.
  • Anul trecut, cea mai mare parte din inflație a fost de natură fiscală. Inflația va rămâne undeva în jurul a 3.5 , pentru că anul trecut am avut o scădere puternică a prețului petrolului care a ajutat BNR să intre în țintă. Dacă anul acesta nu vom avea un șoc similar, nu știu cum va reuși Banca Centrală să intre în țintă. Suntem țara cu cel mai înalt nivel din regiune, după Turcia și Rusia, care vine după o creștere a TVA cu două puncte procentuale.
  • Despre deficitul extern. ”Suntem singura țară din regiune care nu reușește să finanțeze acest deficit din fonduri europene și investiții străine. Suntem singurii care avem nevoie să atragem investiții de portofoliu care sunt volatile și scumpe. Cine atrage aceste investiții de portofoliu în acest moment? Guvernul! Din cauză că Guvernul are nevoie de acești bani, dobânzile plătite de Guvern sunt mai mari. Înafara României și a Turciei, toate celelalte țări se retrag de pe piețele externe din cauza riscului valutar. Dacă leul se depreciază, datoria României va crește în termeni nominali. De ce avem acest deficit extern? Pentru că importăm masiv și nu avem capacitatea de a exporta mai mult.
  • România exportă de circa 10.000 de euro/angajat. Slovenia de 4 ori mai mult. Cehia și Slovacia exportă de 32-34.000 de euro/angajat. Nu că suntem noi mai puțin harnici, ci ține de faptul că nu avem destule firme exportatoare.
  • Ministerul Finanțelor din Gemania ne cheama în fiecare trimestru să ne întrebe care sunt riscurile pentru exportatorii lor. Noi le spunem, ei își fac o listă de probleme pe care apoi le rezolvă. Asta este optica ce ar trebui să opereze și aici. Ministerul de Finanțe din România trebuie să existe pentru firmele românești, nu firmele românești există pentru Ministeru Finanțelor. O firmă nu există ca să plătească taxe, ci ca să aducă avuție în România.
  • În 2019, la fel ca în anii precedenți, consumul va fi principalul factor determinant al creșterii PIB. Credem că investițiile nu vor contribui, nici anul acesta, la PIB-ul României, pentru că nu există potențial de investiții”, a declarat acesta.
  • Incertitudinea fiscală va continua să împiedice investițiile masive, la nivelul sectorului privat, în timp ce rectificările bugetare din sectorul public vor determina atât reducerea investițiilor, cât și a finanțărilor prin fonduri europene. Cel mai mare risc pentru stabilitatea economică a României, consideră Dan Bucșa, este politica fiscală actuală.
  • Relațiile României cu Uniunea Europeană se află, de asemenea, supuse unor riscuri ce ar putea determina alocări mai reduse de fonduri europene, marginalizarea statului și lipsa „oricărei influențe în deciziile viitoare”.
  • Rămâne, totuși, prezent riscul unei recesiuni tehnice în România, în cea de a doua parte a anului curent sau la începutul anului viitor, afirmă economistul, „recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB”. „Prognozele noastre arată o încetinire a economiei în 2020, undeva foarte aproape de 2%. Suntem probabil țara în cadrul căreia, dacă s-ar îmbunătăți infrastructura, impactul pozitiv asupra PIB ar fi cel mai mare. O infrastructură minimă, care să lege principalele coridoare economice, ar putea adăuga cam 0,5% la creșterea economică, probabil timp de aproape un deceniu”