”În România, din 2014 nu se mai fac reforme structurale. Am încheiat un acord cu FMI pe care nu l-am dus la capăt, ci am preferat să dăm drumul la politici care toarnă gaz pe foc și care stimulează cererea. Ar trebui să abordăm convergența față de țările avansate și din punct de vedere al obiceiurilor de consum. Să creștem gradul de digitalizare, unde suntem la coada Europei. Azi, totul e la un click distanță. Uitați-vă la ce se întâmplă în turism: Mergeți în orice țară și veți vedea că toate aeroporturile sunt pline, hotelurile sunt pline, totul se face cu telefonul sau computerele. Dacă vrem să încurajăm turismul, una din priorități ar fi și creșterea digitalizării”, a spus joi Andrei Rădulescu, economistul șef al Băncii Transilvania.
Asia se digitalizează din ce în ce mai mult iar dacă nu înțelegem asta și nu luăm măsuri riscăm să rămânem o țară la coada Europei, a mai spus Rădulescu la conferința ”Banca viitorului”.
”Bulgaria a depășit Grecia și e deasupra României. Nu m-ar surprinde dacă Bulgaria va continua să crească la acest indice al digitalizării. România riscă să devină un muzeu, așa cum Europa riscă să devină un muzeu din cauza lipsei reformelor structurale. Șocuri tehnologice care să împingă evoluția Europei nu prea mai sunt, iar pentru a rămâne în acest trend al revoluției digitale e nevoie de reforme structurale”, a mai explicat economistul șef al BT.
Cât privește gradul de digitalizare, primele 15 locuri sunt ocupate de către țările din vestul Uniunii Europene, pe lângă Australia, Coreea și Noua Zeelandă; majoritatea acestor țări au început procesul de digitalizare în urmă cu peste 15 ani, cumulând investițiile treptate în tehnologii cu educarea populației și a instituțiilor pentru a facilita aderarea acestora la un mediu digital.
Cele mai ”digitalizate” țări se remarcă prin:
•Parteneriate între mediul public și privat cu scopul de educare a populației
•Promovarea interacțiunii on-line a instituțiilor cu cetățenii prin crearea de platforme digitale și oferirea de avantaje utilizatorilor (de ex:returnarea mai rapidă a TVA-ului)
•Implicarea instituțiilor financiare și a operatorilor telecom în creșterea încrederii populației în mediul online prin semnalizarea beneficiilor noilor tehnologii
•Investiții ale statului în crearea infrastructurii tehnologice și a site-urilor web publice, care sunt ușor de navigat și conțin informații complete
•Implementarea unui sistem centralizat de autentificare și identificare unică a utilizatorilor
•Crearea punctelor de acces la internet (în special în mediul rural)
•În România nivelul de educație digitală este scăzut, românii folosind internetul în special pentru accesarea rețelelor sociale și divertisment; în plus, România se confruntă cu un decalaj mare între mediul urban și cel rural, în ceea ce privește infrastructura tehnologică de tip internet cu bandă largă (doar 40% acoperire în zonele rurale)
Deși România a înregistrat o creștere a numărului de servicii oferite online față de 2017, se clasează pe ultimul loc din cauza: cadrului legislativ deficitar în domeniul digitalizării, infrastructurii tehnologice neuniformizate în cadrul instituțiilor publice, lipsei unei preocupări în ceea privește dezvoltarea competențelor digitale necesare în aparatul administrativ, întârzierii semnificative în implementarea Agendei Digitale 2014-2020, lipsei de încredere a populației în utilizarea platformelor online. Datele provin din IMD World Digital Competitiveness.
0
4
