La schimbul de bunuri cu străinătatea, România a ieșit pe minus cu aproape 5 miliarde de euro în primele 4 luni

de DP     HotNews.ro
Joi, 13 iunie 2019, 14:41 Economie | Finanţe & Bănci


Banca Nationala a Romaniei BNR
Foto: Hotnews
Circa 5 miliarde de euro reprezintă deficitul balanței bunurilor, comunicat joi de Banca Națională. Această balanță a bunurilor reflectă valoarea tuturor bunurilor mobile care fac obiectul schimburilor dintre rezidenţi şi nerezidenţi, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării (de pildă achiziția de terenuri în România de către străini). Spre deosebire de statistica comerţului internaţional cu bunuri elaborată de INS, întrucât nu are loc schimbul de proprietate asupra bunului, în balanţa de plăţi nu sunt înregistrate bunurile pentru prelucrare în România, respectiv bunurile pentru prelucrare în străinătate.

​Dispunerea tranzacțiilor internaționale într-un cont al balanței de plăti presupune ca fiecare tranzacție să fie înregistrată fie ca venit fie drept cheltuială. Ca venit se înregistrează primirea de plăți din străinătate. Pe post de cheltuială se înregistrează efectuarea de plăți în străinătate. Asta foarte grosier explicat.

Guvernatorul BNR a explicat în tot mai desele sale ieșiri publice că deficitele mari ale României vor trebui la un moment dat corectate, iar corecția poate fi ori una dură ori una lină.

O corecție lină s-ar face prin intermediul reformelor structurale, absolut necesare. Dacă aceste reforme nu se fac, corecția va fi făcută de către piață: fie prin inflație fie prin curs (devalorizarea leului). „Prefesorul Costin Murgescu spunea în anii ’80, când se minţea cu producţia şi cu mai multe: Într-un singur loc nu poţi să minţi: la balanţa de plăţi”, spunea Isărescu în cadrul unei conferințe.





”Nu vrem să combatem inflația agravând deficitul de cont curent și afectând competitivitatea. Dacă majorăm prea mult dobânda, o să avem intrări de capitaluri, acestea tinzând să aprecieze cursul. Spre deosebire de Ungaria, Polonia, Cehia, noi suntem o țară cu deficit de cont curent. În UE nu sunt multe țări cu deficit de cont curent de 4%. Aproape toate țările au surplus de cont curent. Dacă nu mă înșel, Ungaria are și surplusuri comerciale. Ce ar însemna asta? După ce că ai deficit în balanța produselor alimentare, se apreciază cursul, vei stimula importurile de produse alimentare din Ungaria, Polonia, și să-i omori pe ăștia din România care sunt în concurență cu ei? Aici trebuie foarte mare atenție”, explica Guvernatorul.

"BNR se ocupă de statistica balanţei de plăţi, care e o statistică dificilă, De câţiva ani o facem nu pe bază de date bancare, adică cerem băncilor date despre plăţile şi încasările externe, ci o facem pe bază de survey-uri. Trimitem oameni care se duc la rădăcina plăţilor şi încasărilor externe, adică la întreprinderi. Este o activitate extrem de laborioasă. Ori în balanţa de plăţi a României o să vedeţi cifrele, o bună parte din balansarea deficitului comercial al României vine de la remiterile românilor din străinătate", a declarat Mugur Isărescu.

​Circa 5 miliarde de euro reprezintă deficitul balanței bunurilor, comunicat joi de Banca Națională. Această balanță a bunurilor reflectă valoarea tuturor bunurilor mobile care fac obiectul schimburilor dintre rezidenţi şi nerezidenţi, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării ( de pildă achiziția de terenuri în România de către străini). Spre deosebire de statistica comerţului internaţional cu bunuri elaborată de INS, întrucât nu are loc schimbul de proprietate asupra bunului, în balanţa de plăţi nu sunt înregistrate bunurile pentru prelucrare în România, respectiv bunurile pentru prelucrare în străinătate.

Ca să explicăm și mai detaliat, următoarele tranzacții se înregistrează ca încasări în contul balanței bunurilor:
-exporturile de marfă;
-încasări din transporturi și călătorii;
-venituri primite din investițiile în străinătate;
-cadouri primite de la rezidenți străini;
-ajutoare primite de la guverne străine;
-investiții în țara analizată ale rezidenților străini.

În schimb, următoarele tranzacții se înregistrează drept cheltuieli (pentru că implică plăți către străini):
-importurile de marfă;
-cheltuieli cu transporturile și călătoriile;
-plăți pentru investițiile făcute de străini;
-cadouri făcute rezidenților străini;
-ajutoare acordate de guvernul țării analizate;
-investiții în străinătate ale rezidenților.

Întrucât orice import trebuie achitat și orice export trebuie plătit, diferența de bani trebuie acoperită. Dacă ești o țară ca Germania, care are excedent de cont curent (exportă mult mai mult decât importă), banii în plus îi pui eventual la rezerva valutară ori îți faci un buffer fiscal. Dacă ești România, diferența trebuie să o achiți întrucât soldul contului balanței de plăți trebuie întotdeauna să fie nul. Prin urmare, doar la bunuri, avem de pus 5 miliarde de euro jos. Asta înseamnă să cumperi euro din piață, adică să influențezi mișcarea leului în fața euro.

Si mai simplu: luați familia Ionescu. Are venituri de 5.000 de lei (salarii), și cheltuieli de 6.000 de lei (le place să meargă în excursii, să-și cumpere haine de firmă șamd). Diferența trebuie să o achite de undeva. Pe termen scurt, se pot împrumuta și să-și rostogolească datoriile. Dar dacă se împrumută la dobânzi mai mari decât le crește veniturl, intră într-o spirală a datoriilor din care nu vor ieși prea curând.

Soluția e să își mai taie din unele cheltuieli, să-și limiteze micile plăceri, pe scurt să facă niște reforme.





Citeste mai multe despre   








876 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Economia „duduie”, suntem pe „creștere” dar (Joi, 13 iunie 2019, 14:51)

    prec [utilizator]

    avem deficit??? Nu se poate, păi toți pesedoșii ne spun că este bine, e minunat de când sunt doar ei la putere (ALDE fiind nesemnificativ).
    Și „creșterea” nu este alimentată de producție sau servicii? Este alimentată de consum doamna „creștere economică”? Cu bani împrumutați? Nu, nu se poate.
    Adică suntem ca bețivul ăla (fără nici-o aluzie la realitatea românească) care se împrumută ca să bea (dea pensii speciale uriașe și salarii de nababi la bugetari) și, după ce s-a îmbătat, vede creștere economică (starea bahică).
  • 0 (2 voturi)    
    In comparatie cu ce? (Joi, 13 iunie 2019, 15:11)

    Lok [utilizator]

    Perioada urmatoarelor 4 luni unde exportam graul care acuma se face? Asa e clima la noi. Cartofii se fac toamna si graul vara si atunci si doar atunci putem vorbi de exporturi si contrabalansari. Primavara alimentele sunt relativ scumpe. Asa ca ce e cu stirile astea?
    • 0 (0 voturi)    
      Băi, Bolek, ceva grîu și picioici nici nu intră (Joi, 13 iunie 2019, 15:58)

      prec [utilizator] i-a raspuns lui Lok

      la socoteală.
      Și, doi la mână, retarzii care fac export de cereale vor importa, ceva mai tîrziu, produse de panificație, spre exemplu, de la ăia la care au exportat. Că atît îi duce mintea pe mioritici după 1990 încoace.
      • 0 (0 voturi)    
        Asta a fost buna. (Joi, 13 iunie 2019, 16:48)

        Lok [utilizator] i-a raspuns lui prec

        Mersi ca m-ai lamurit. De acuma am sa ignor faptul ca pretul graului variaza stric in functie de perioada de cultivare si am sa pun totul in carca mioriticului prost.
  • 0 (0 voturi)    
    Achizitionarea de terenuri nu intra in bunuri (Joi, 13 iunie 2019, 15:25)

    Andrei-Iustin Mihailescu [anonim]

    BNR calculeaza balanta de plati in conformitate cu BPM6 (al 6-lea manual al FMI pentru calcularea balantei de plati).

    Conform BPM6 achizitia de terenuri de inregistreaza in contul financiar in investitii direct si nu in contul curent - paragraful 5.26 https://www.imf.org/external/pubs/ft/bop/2007/pdf/bpm6.pdf

    Exemple de bunuri care sunt inregistrate in balanta de plati care nu trec frontiera tarii sunt bunuri care sunt cumparate de la un rezident din Luxemburg si vandute imediat unui rezident din Germania (operatiuni de comert - merchanting).

    Articolul in sine vorbeste despre cat de rau e sa ai deficit al balantei de plati, si sugereaza ca opusul ar fi de dorit insa nu e automat adevarat. Un surplus poate insemna ca rezidentii nu au putere de cumparare, sau ca bunurile merg la straini (deci tara e "vanduta").

    In orice caz, incetati sa mai faceti analize senzationaliste, prezentati lucrurile asa cum sunt pentru ca balanta de plati e extrem de complexa si 300 de cuvinte nu sunt de ajuns pentru a explica corect ce si cum..
  • 0 (0 voturi)    
    investitiile nu sunt bunuri (Joi, 13 iunie 2019, 15:29)

    Andrei-Iustin Mihailescu [anonim]

    De asemenea, cum ar putea sa intre in contul balantei BUNURILOR toate cele de mai jos. Ele intra in balanta de plati dar nu in balanta bunurilor

    -cheltuieli cu transporturile și călătoriile: SERVICII
    -plăți pentru investițiile făcute de străini: INCOME/VENITURI
    -cadouri făcute rezidenților străini: CONTUL DE CAPITAL - i.e. capital account (a nu se confunda cu contul financiar)
    -ajutoare acordate de guvernul țării analizate; CONTUL DE CAPITAL (cred)
    -investiții în străinătate ale rezidenților. CONTUL FINANCIAR


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version