Financial Times: Fiica și ginerele președintelui SUA capătă un rol tot mai mare în politica externă.● A-ți lua titlul de doctor în științe e o mișcare bună pentru cariera ta? ● Le Soir: Nicolas Hulot: "Acordul cu Mercosur este la originea tuturor problemelor ecologice" ● Le Temps: Şoc termic asupra condiţiilor de lucru din Europa
- Financial Times: Fiica și ginerele președintelui SUA capătă un rol tot mai mare în politica externă
Imaginea reprezentativă de la summitul G20 de anul acesta nu este cea a lui Donald Trump chicotind cu Vladimir Putin. Mai degrabă este cea a fiicei președintelui, într-un cerc format din cei mai importanți lideri ai lumii.
Videoclipul, lansat de guvernul francez, arată expresiile oamenilor de stat- de la un soi de politețe torturată, întrucât doamna Trump se bagă într-o discuție pe care o purtau francezul Emmanuel Macron, britanica Theresa May, Justin Trudeau din Canada și Christine Lagarde, șeful FMI. Doamna Lagarde, mai ales, pare să-și stăpânească cu greu iritarea.
Ceea ce au discutat acolo nici nu are importanță. Dl Macron vorbea despre justiția socială, iar ceilalți își susțineau ideile legate de aceasta. Doamna Trump a întrerupt discuția, spunând că industria de apărare este dominată de bărbați. Adevărul este că Ivanka, supranumită "Prima Fiică", rar iese în evidență la summiturile mondiale. Ea și soțul ei, Jared Kushner, sunt singurii doi oameni de la Casa Albă care sunt considerați imuni atunci când dl. Trump strigă: "Ești concediat!".
Singurii lideri de stat care se simt foarte confortabil cu rolul d-nei Trump sunt arabii. Mohammed Bin Salman, prințul coroanei Arabiei Saudite, discută foarte des problemele bilaterale cu SUA prin intermediul WhatsApp, cu dl Kushner. Primul ginere este, de asemenea, preferat și de către alți lideri. Rex Tillerson, fostul secretar de stat american, a dezvăluit recent că a aflat că omologul său din Mexic era la Washington. Când s-a dus să-l întâlnească, acesta era la o întâlnire cu domnul Kushner.
Atât domnul Kushner, cât și doamna Trump au acces neîngrădit în Biroul Oval. Dl Kushner se ocupă de planul de pace arabo-israelian, care a fost lansat săptămâna trecută în Bahrain, fără prezența palestinienilor. Doamna Trump a lansat un fond de antreprenoriat pentru femei, finanțat în principal de statele din Golf. Ea este, de asemenea, responsabilă de ”trainingul” forței de muncă din SUA. Tatăl ei a recomandat-o, spunând că e cea mai calificată pentru așa ceva, întrucât a creat "milioane de locuri de muncă".
În realitate, companiile doamnei Trump, care produc o serie de accesorii (chiar dacă acum nu le mai conduce în mod direct), au creat sute de locuri de muncă, doar că aproape toate sunt în China.
Atât doamna Trump, cât și domnul Kushner au fost respinse de oficialii Casei Albe atunci când a fost vorba să capete acces la informații de nivel înalt de securitate.
Întrebarea cea mare este dacă doamna Trump își păstrează ambițiile politice. La summitul G20 de la Hamburg din urmă cu doi ani, doamna Trump a fost revoltată că nu i s-a permis accesul decât pentru scurt timp la o masă rotundă la care participau liderii mondiali. De atunci, orgoliul doamnei Trump a crescut încontinuu. La sfârșitul acestui ultim summit, doamna Trump a prezentat un scurt material video despre întâlnirile domnului Trump cu Shinzo Abe din Japonia și Narendra Modi din India.
Domnul Trump încurajează, de asemenea, ideea succesiunii dinastice. Săptămâna trecută, el a postat pe Twitter o imagine cu bannerele electorale pentru alegerile viitoare din 2024, încheind cu sloganul "Trump4Eva". Dacă domnul Trump este sfătuit în acest sens de colaboratorii săi sau e doar ideea domniei sale, încă nu e clar.
La începutul acestui an, domnul Trump a declarat că a decis să-și numească fiica sa ambasador american la ONU. El se gândise să o facă șefa Băncii Mondiale, dar a dat înapoi după ce o parte din consilieri i-au spus că lumea ar putea să-l acuze de "nepotism".
Domnul Trump adesea tratează politica ca pe o extensie a afacerii sale, iar aceasta a fost întotdeauna ținută strâns în familie. Doar că Casa Albă pare să fie ceva puțin diferit.
- FT răspunde cititorilor: A-ți lua titlul de doctor în științe e o mișcare bună pentru cariera ta?
”Am absolvit o facultate în domeniul științelor biomedicale acum doi ani și am obținut un loc de muncă într-un laborator privat ca om de știință. Când am început, mi s-a părut interesant, dar acum constat că este doar o muncă repetitivă care nu mă mai provoacă intelectual. Am aplicat pentru alte locuri de muncă, dar fără succes. Salariile sunt extrem de scăzute și e tot mai dificil cu banii. Credeți că ar trebui să fac un doctorat? Îmi plac cercetările și sarcinile provocatoare. Femeie, 20 de ani
Răspunsul lui Jonathan
Un sondaj făcut printre aproape 1.000 de studenti a arătat că provocarea intelectuala a fost cel mai important aspect la cei care au căutat un loc de muncă. Și salariul este foarte important, fiind un proxy pentru modul în care suntem evaluați de societate, dar ca importanță el se situa pe locul cinci din 10.
După doi ani de muncă, simțiți nevoia de a schimba ceva în carieră, astfel încât să vă simțiți stimulată. E normal.
Cu toate acestea, gândiți-vă că un doctorat este un angajament serios care vă va lua minim 3 ani de muncă laborioasă pe care s-ar putea să o găsiți devoratoare și consumantă. Poate că prima întrebare pe care ar trebui să v-o puneți este: unde vă vedeți peste cinci sau zece ani?
Aceasta nu este doar o întrebare care se pune la interviurile de angajare, ci o evaluare serioasă a ceea ce este important în viața ta. Este răspunsul la ceea ce vrei de la viață, ținând cont de aspirațiile profesionale, familie, aspectele sociale și cum ar trebui toate acestea să se potrivească cu valorilor tale personale.
Ce spun alți cititori FT:
Fii creativ și gândește-te la 2-3 opțiuni pentru viitorul tău. Folosește-ți abilitățile în cercetare pentru a găsi locuri de muncă care ar putea fi mai potrivite. De exemplu, dacă ai explora activitatea de medicină legală sau clinică...? Citiți anunțurile de locuri de muncă și discutați cu persoanele care lucrează în aceste domenii să vezi ce spun și ele.
Odată ce aveți mai multe opțiuni, examinați-le împreună cu prietenii apropiați sau cu familia. Alege în final una dintre ele și începe să ia măsuri. Dacă ai nevoie de mai multe calificări, gândește-te cât timp își vor lua să le obții, care este efortul financiar și pune-te pe treabă!
Trebuie să ai un motiv extrem de bun ca să vrei să faci doctoratul. Este foarte important să știți dacă acest lucru ar ajuta la obținerea unui loc de muncă mai bun. Dacă nu duce în mod cert la un job mai bun, m-aș gândi foarte atent înainte de a face un doctorat. În schimb, m-aș uita și la alte ocazii sau poziții deschise pentru absolvenții de științe
- Le Soir: Nicolas Hulot: "Acordul cu Mercosur este la originea tuturor problemelor ecologice"
După ce a atacat acordul comercial UE-Canada, fostul ministru francez Nicolas Hulot a pornit la război, într-un interviu acordat duminică cotidianului "Le Monde", împotriva acordului încheiat recent cu Mercosur, "antinomic" cu lupta împotriva schimbărilor climatice.
Pe toate fronturile, la sfârşitul săptămânii trecute, cu un alt interviu acordat "Ouest-France" şi cu o tribună apărută în "Journal du dimanche", fostul ministru al Tranziției Ecologice crede că "liberul schimb este la originea tuturor probleme ecologice".
"S-a dus vremea când încercam să temperez lucrurile, am terminat cu asta! Globalizarea, tratatele de liber schimb sunt cauza întregii crize pe care o trăim", afirmă Nicolas Hulot în "Le Monde".
În atenţia sa se află acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), care a fost încheiat vineri după mai mult de 20 de ani de negocieri, acord care îngrijorează agricultorii și ONG-urile specializate în probleme de mediu.
Situația ecologică din Brazilia după învestirea în ianuarie a președintelui de extremă dreapta, Jair Bolsonaro, reprezintă o sursă de îngrijorare. Extinderea activităților agricole se desfășoară în țară cu prețul despăduririlor masive și provoacă tot mai multe conflicte cu comunitățile tradiționale.
"Nu văd cum putem, într-o chestiune universală, să semnăm un acord cu o țară care, în acest moment, sfidează aceste obiective", punctează dl Hulot, denunțând o formă de "incoerență". "Sfârșim prin a nu mai crede pe nimeni: spunem lucruri și în acest proces, ne luăm angajamente, semnăm tratate care ne conduc spre opusul intențiilor noastre", mai adaugă Nicolas Hulot, omul care a demisionat din guvern pe 28 august 2018.
Extrem de sensibil la acordurile privind comerțul internațional, agricultorii francezi se opun tratatului UE cu Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay). Federația Națională a Sindicatelor Agricultorilor (FNSEA) a cerut audierea pe lui Didier Guillaume, ministrul agriculturii și a solicitat deputaților europeni să nu ratifice acest tratat.
La o privire mai atentă, există, atât câștigători cât și perdanți. Acordul permite țărilor Mercosur să exporte în Europa 99.000 de tone suplimentare de carne de vită, cu o cotă tarifară redusă la 7,5%, o cotă suplimentară de 180.000 de tone de zahăr și exporturi masive de păsări de curte. Acestea sunt cele trei lucruri care îi deranjează pe fermierii europeni. În schimb, America Latină este de acord să elimine impozitele pe vin (27%), băuturile spirtoase (20-35%), băuturile răcoritoare (20-35%), ciocolata (20%), biscuiții (16% la 18%), piersici conservate (55%) și măsline. Industria laptelui este recompensată cu un volum suplimentar de export de 40.000 de tone de brânză și 10.000 de tone de lapte praf degresat.
- Le Temps: Şoc termic asupra condiţiilor de lucru din Europa
Potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, creşterea temperaturii mondiale ameninţă milioane de locuri de muncă din întreaga lume până în 2030. Chiar dacă continentul european este oarecum ferit, riscul de degradare a locurilor de muncă este real.
Avea doar 17 ani. Culegea recolta pe un câmp din Andaluzia la 40 de grade când, cuprins de ameţeală, a sfârşit prin a se prăbuşi la pământ. Acest tânăr european va rămâne în memoria colectivă ca una din primele victime europene ale caniculei din 2019.
Astfel de situaţii se vor mai repeta în viitor, se arată într-un raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) care studiază impactul încălzirii climei asupra condiţiilor de lucru.
«Creşterea frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldură va avea serioase consecinţe asupra sănătăţii şi a productivităţii», avertizează ILO. Primele afectate sunt sectoarele deja fragilizate de criza economică: muncitorii agricoli, muncitorii din construcţii şi, prin extensie, toţi cei care trebuie să lucreze în exterior sau în locuri mai puţin climatizate sau aerisite.
Încălzirea climatică creşte stresul termic. «Acesta intervine când termometrul depăşeşte 35 de grade, adică o căldură superioară celei pe care o poate suporta corpul omenesc fără consecinţe fiziologice. O umiditate puternică creşte şi mai mult acest stres, provocând dureri de cap, diminuarea capacităţii de muncă şi, în cazurile cele mai grave, pierderi de cunoştinţă ce pot duce până la moarte», se mai arată în raportul organizaţiei. Limita celor 35 de grade a fost depăşită în Elveţia la sfârşitul lunii iunie în mai multe cantoane, mercurul indicând chiar şi 36 de grade la Berna.
Inegali în faţa climei
Ţările din Europa de Sud, peninsulele Iberică şi Balcanică în special, vor fi primele victime. Potrivit unui studiu, în 2015, accidentele de muncă datorate căldurii i-au costat deja 42 de zile de lucru pe o mie de angajaţi din Spania. Per total, din Europa ar putea dispărea echivalentul a 23.500 de locuri de muncă cu normă completă până în 2030. Un număr relativ mic în comparaţie cu totalul mondial anticipat de raport: 80 de milioane de locuri de muncă se vor evapora de pe suprafaţa globului, dintre care 43 de milioane doar în Asia de Sud.
Această inegalitate colosală în faţa crizei climatice se explică în special prin puternica dependenţă a economiilor din Sud de agricultură şi construcţii, pe când locurile de muncă din Europa sunt orientate în marea lor majoritate spre servicii.
Chiar dacă Europa este relativ privilegiată, creşterea în frecvenţă a perioadelor caniculare invită la o mică revoluţie în lumea locurilor de muncă, apreciază ILO. Regândirea orelor de lucru pentru a evita expunerea îndelungată la soare, amenajarea unor zone de odihnă la umbră pe şantiere, aprovizionarea constantă cu apă a angajaţilor sunt tot atâtea revendicări ce vor fi preponderente în viitoarele negocieri din interiorul întreprinderilor. (RADOR)
