Pentru cei care nu au răbdare să citească tot textul, vedeți că am pus un intertitlu ceva mai jos despre cele 25 de miliarde lei pe care viitorul Guvern trebuie să le găsească, dacă nu va lua alte măsuri, bineînțeles. Sunt câteva probleme și câțiva indicatori cu probleme ce vor trebui corectați în perioada următoare, lucru care va fi greu, dat fiind că spațiul fiscal nu mai există. Nici nu știu dacă mai trebuie să-l numim spațiu fiscal. Am luat câțiva indicatori fiscali importanți și 2 probleme care trebuie rezolvate pe partea ce ține de Finanțe, asta pe lângă marea problemă, pe care o tratăm în partea a doua a articolului. Viitorul guvern va trebui să se gândească ce face cu bugetarii, respectiv faptul că aceștia primesc un spor de 15% pentru „condiții vătămătoare”. Probabil va fi eliminat.

Ministerul Finantelor PubliceFoto: Hotnews

Cinci (5) indicatori fiscali (evoluția în cei 3 ani de Guvernare PSD):

1. Deficit bugetar (metodologia europeană) – În 2016 (an în care s-a terminat guvernarea tehnocrată), deficitul bugetar era de 3% din PIB, în jur de 18 miliarde lei, iar pe parcursul guvernării PSD s-a menținut în ținta stabilită prin Tratatul de la Maastrich, în 2018 depășind 3% cu 0,01%. În ceea ce privește suma nominală, aceasta a urcat mult. În 2017 a fost de peste 24 miliarde lei, în 2018 – peste 27 miliarde lei, iar anul anul acesta la 8 luni deja a ajuns la 22 miliarde lei, estimarea pentru finalul anului fiind de circa 28 miliarde lei, la un deficit de 2,76%. Având în vedere un document publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor zilele trecute, deficitul va fi mai mare, adăugându-se un miliard la deficit pe raportul privind necesarul de finanțare pentru acest an. Posibil să fie mult mai mare cifra, având în vedere datele la 8 luni.

2. Datoria Publică – Datorită creșterii PIB-ului nominal, datoria publică ca procent din PIB a scăzut din 2016 până la jumătatea anului (tot pe metodologia europeană). În 2016 vorbeam de 37,3% din PIB, în 2017 de 35,2% din PIB, 2018 – 35% din PIB, iunie 2019 – tot 35% din PIB.

Așa cum spuneam, a scăzut datorită PIB-ului nominal, pe lângă creșterea economică, un rol important avându-l și inflația. Dacă ne uităm la datoria nominală, aceasta a crescut forte mult:

2016 (guvernare tehnocrată) – 285,5 miliarde lei

2017 – 301,1 miliarde lei

2018 – 330 miliarde lei

2019 estimare Guvern: 360 miliarde lei (posibil să fie mai mare pentru că, în mod ciudat, un document publicat zilele pe site-ul MFP arată că a crescut cu 4 miliarde lei necesarul de finanțare pentru acest an)

3. Investițiile – Cheltuielile pentru investiții nu arată bine. Pentru a putea crește pensiile și salariile, investițiile au avut de suferit. Acestea au scăzut mult în 2017, au recuperat puțin în 2018, la nivelul din 2016, iar anul acesta vor fi iarăși jos. Față de 2014 și 2015, sunt mult mai mici. Având în vedere datele la 8 luni, anul acesta va arăta mai rău decât 2018, probabil la nivelul anului 2017 sau chiar mai jos.

Iată un grafic cu investițiile ca procent din PIB

4. Cheltuielile de personal și asistența socială – Situația de la punctul 3 (investitii) a ajuns așa din cauza creșterii cheltuielilor de personal. Singurele creșteri bune au fost pe sectoarele sanătății și educației. În ceea ce privește asistența socială (asa cum este numita de Guvern in fiecare statistică a Ministerului Finanțelor, fiind cuvintele lor), creșterea a fost din cauza pensiilor, procente care puteau oricum fi susținute. Ce urmează pe zona pensiilor e problema, subiect pe care îl tratăm mai jos. Așadar, cheltuielile pe personal erau în:

2017 – 69,6 miliarde lei

2018 – 86,1 miliarde lei

2019 (la 8 luni) – 68 miliarde lei

De remarcat că din 2017 s-a aplicat aproape peste tot în administrația publică centrală un spor de 15% la salariu pentru „condiții vătămătoare”.

Cheltuielile cu asistența socială (incluse și pensiile):

2017 – 92,5 miliarde lei

2018 – 101,3 miliarde lei

2019 (8 luni) – 74,7 miliarde lei (din 1 septembrie au urcat pensiile cu 15%, așa că vom vedea o creștere lunară pe ultimele 3 luni de 800 milioane lei/lună)

5. Veniturile fiscale – Pe scurt, veniturile nu reușesc să susțină eficient creșterea de cheltuieli. Acestea au urcat cu puțin peste 3,8 miliarde lei, în 2017 și cu 2,5 miliarde lei în 2018. Situația la 8 luni momentan nu trebuie prezentată pentru că este vorba de valuri de venituri ce sunt sezoniere (luni în care se încasează mai mult, iar în altele mai puțin), așadar în astfel de cazuri trebuie așteptat finalul anului. ANAF, cu resursele actuale, neinformatizat, atâta poate. E de înțeles.

Cele două probleme legate de Comisia Europeană:

1. Când spui „Eugen Teodorovici”, te gândești automat la OUG 114, iar apoi la Darius Vâlcov. Comisia Europeană discută cu Ministerul Finanțelor despre facilitățile din construcții. Este vorba despre faptul că acele facilități ar putea fi considerate ajutor de stat. Dacă se va da o decizie din zona CE în sensul că ar fi ajutor de stat, atunci firmele care au beneficiat ar putea fi nevoite să dea banii înapoi.

2. Cealaltă problemă ține de mecanismul Split TVA. La solicitarea Comisiei Europene, Ministerul Finanțelor a venit cu un proiect prin care acesta să devină complet opțional. În mod ciudat, Teodorovici a decis să mute proiectul în Parlament, ca inițiativă proprie, dând de înțeles că procesul e mai rapid, ceea ce e fals. Nu e mai rapid procesul parlamentar decât o Ordonanță de urgență sau Ordonanță simplă. Dovadă că nici până azi nu a fost adoptat proiectul

Problema de 25 miliarde de lei

Legea pensiilor este cea care va da bătăi de cap celor care vor face bugetul pe anul viitor. Să nu uităm că de la 1 septembrie 2020 punctul de pensie crește cu 40%. De asemenea, să nu uităm nici că este an electoral.

În mare, așa arăta bugetul anul trecut, iar față de datele pe care le vedem în 2019, deși rău, 2018 arată chiar bine.

Poate vor fi unii care vor zice: Păi cum, că uite că acea culoare, bleu deschis, e încă mare. Acea culoare era anul trecut de 23,8 miliarde lei. Alea erau investițiile. Atenție, când vorbim de investiții, discutăm și de reparări de drumuri.

Pe primele 8 luni, asistența socială și salariile bugetarilor consumau peste 60% din buget. Procentul se duce spre 65%. Va fi acolo când vor veni datele pe octombrie, că includ majorarea de 15% a pensiilor.

Care e problema?

Păi, e una mare. Legea pensiilor cere un plus de 25,4 miliarde lei, anul viitor, potrivit Consiliului Fiscal. Asta pentru că pensiile cresc de la 1 septembrie 2020 cu 40%. Păi, suma e peste valoarea investițiilor. Probabil de la anul urmează să intrăm pe degradare. Adică să nu se mai facă lucrări de mentenanță etc. Ajungem ca în reportajul „România, te iubesc!” despre Vrancea. Infrastructură în degradare etc. Așteptăm să vedem bugetul pe 2020.

Ați văzut plăcinta de mai sus. La cum se face bugetul în România și luând în considerare legea pensiilor, sigur va crește ponderea asistenței sociale.

De unde să tăi bani? De la asistența socială nu prea ai de unde, că e vorba, în mare parte, de pensii. Alea sunt cheltuieli rigide, nu ai ce face, trebuie plătite (e și normal). Dobânzi, subvenții, bunuri și servicii? Investitii? - astea deja dispar, că nu vor mai fi bani de ele.

Din venituri fiscale? Păi, așa cum vedeți în prima parte a materialului, ANAF nu poate să aducă, cu resursele actuale 25 de milairde în plus. Fiscul, pe partea de venituri fiscale, poate doar, cel mult, 2,5-4 miliarde lei în plus. 4 miliarde dacă suntem optimiști. Poate pe partea de venituri nefiscale să mai crească suma putin, dar de unde mai storci? Că pe partea de dividende deja companiile nu mai au.

Să vedem ce decizii va lua viitorul guvern. Una dintre măsuri va fi, în mod sigur, eliminarea sporului de 15% din aparatul bugetar pentru „condiții vătămătoare”, care s-a dat de anul acesta și angajaților Ministerului Finanțelor pentru că ei erau singurii fără și se simțeau discriminați. A încercat asta și Teodorovici, dar i-a fost întoarsă ideea. O alta: probabil se va decala calendarul creșterii pensiilor sau se va da o creștere mai mică a pensiilor în septembrie 2020, poate 10-15% în loc de 40%. 2019 e an electoral, la fel ca 2020. Cine își va asuma aceste măsuri? Dacă se vor mări cu 40%, vor dori să depășească un deficit bugetar de 3% din PIB? Dacă da, în 2021 va fi dezastru bugetar.