Daniela Șerban: Unele firme fac bani „din cerc” folosind creativitatea. Anumite business-uri sunt nevoite să importe deșeuri

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Vineri, 22 noiembrie 2019, 6:23 Economie | Finanţe & Bănci


Daniela Serban, partener AEC, președinte ARIR
Foto: Arhiva personala
Cercurile sunt peste tot în jurul nostru. Te trezești dimineața, bei apă, iar gura paharului este rotundă. Te uiți în oglindă - irisul e rotund. Mașinile, bicicletele, trotinetele pe stradă au roți și lista poate continua. Cercurile sunt peste tot. De ceva vreme a apărut în spațiul public ideea de economie circulară, dar nu se prea știe despre ea. În România încă nu avem o industrie în adevăratul sens al cuvântului. Chiar sunt anumite firme care nu știu că ceea ce fac se numește economie circulară. Nu o spunem noi, ci Daniela Șerban, partener al Asociației Economiei Circulare (AEC) și președinte ARIR – Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România.

Pe scurt, spune ea, ne gândim la un cerc închis în care deșeurile rezultate din utilizarea unui produs, se reîntorc în ciclul de producție. Practic, este o utilizare eficientă a resurselor. Mai exact, o pereche de blugi uzați pot fi folosiți, de anumite firme (care fac economie circulară), la crearea de haine pentru animale, portofele etc.

„Noi producem, consumăm, facem deșeuri. Deșeurile poluează. Companiile care produc mai multe deșeuri, precum plastic, sticlă sunt obligate, prin anumite instituții, să colecteze și să recicleze o mare parte a deșeurilor. Legislația le obligă să facă asta. În practică, nu se întâmplă asta, din diverse motive, pornind de la colectare, selectare, apoi fluxul prin care deșeurile se întorc în companie”, a declarat ea.

Companiile care și-au dezvoltat linii de reciclare, din plastic, aluminiu, importă deșeuri, afirmă Șerban.

„Asta pentru că deși au linii de reciclare, nu au suficiente deșeuri astfel încât să-și ocupe la capacitate maximă acea linie de producție. Scopul este să facem un mecanism funcțional prin care aceste companii să poată să aibă deșeuri recuperate local”, a explicat reprezentanta AEC.

Ea a observat că nici la nivel european nu s-a reușit trecerea la modelul de afacere circulară.

„La nivelul UE, doar 9% din companii sunt circulare. Se dorește investirea în inovație. Cum să faci din plastic, de exemplu, alte produse viabile. Prin asociația economiei circulare noi vrem să identificăm acele idei inovative prin care să contribuim la noi modele circulare de afaceri. Acum este în lucru, în testare, o combinație între rumeguș și plastic astfel încât să faci pavaje. Ăsta e un exemplu de produs circular”, spune Daniela Șerban.

• Sunt companii care aplică principiul economiei circulare pentru că noi nu vorbim doar de deșeuri la economia circulară. Vorbim și de reutilizare, de exemplu a hainelor, a resturilor din lemn. De exemplu, avem o chitară veche, o facem operă de artă.

• În România sunt câteva companii care au astfel de inițiative. Ele știu că fac economie circulară, dar prea puțină lume știe că ele fac economie circulară.


Produsele rezultate din „cerc” nu sunt mai scumpe, dar e nevoie de oameni creativi

„Să spunem că tu ai o haină. Fie o donezi, fie primești o sumă modică pentru că nu arunci blugii la gunoi, ci îi duci la o companie care face ceva din ei. Acea companie sortează ce e bun și ce nu. Ce se poate folosi se transformă în portofele, genți, hăinuțe pentru copii, deci o parte din acel material se transformă în alte produse. Costul noului produs nu ar trebui să fie mai mare decât costul produsului inițial”, spune ea.

Diferența față de alte concepte, spune Șerban, este că ai resursa umană ceva mai multă.

• Ai o economie pe resurse, adică nu te mai costă materia primă, însă ai factorul uman pe care îl folosești mai intens: pe creativitate, inovație.

Ea a precizat că o companie care produce ceva și are niște deșeuri, ar trebui să fie în legătură cu o altă companie care să îi preia deșeurile și să facă un alt produs.

„Lanțul este rupt pe comunicare, adică nu se cunosc companiile între ele, cele care fac. Am avut recent un eveniment și le-am spus: „Voi faceți economie circulară, voi sunteți exemple! Vorbim de la mobilă recondiționată, la haine pentru animale. Voi sunteți acest sector!” Ideea este să creezi o comunitate. Să spui: „Am nevoie de deșeuri. De unde le iau? Păi, uite, vorbesc cu X sau cu Y, cu Z”, a explicat Daniela Șerban.


Un posibil incubator, în viitor

„Trebuie să se creeze un sector mai relevant. În acest moment sunt câteva start-up-uri și alte câteva companii ceva mai mari. Să luăm aceste idei să le ajutăm să fie mai mari prin consultanță financiară, tehnică de business”, a afirmat ea.

• Pe partea de mobilă este un potențial foarte mare pentru că orice companie care își schimbă sediul are nevoie de foarte multă mobilă.

• Sunt multe companii care nu știu că ceea ce fac ele este economie circulară. Nu conștientizează că ele ar putea face mai mult, că e bine ce fac.

„Ne propunem (la Asociație n.r.) să facem un incubator în care luăm idei, îi ajutăm cu bani, consultanță, suntem lângă ei, astfel încât să le livrăm o afacere la cheie pe care ei să o ducă mai departe. Adică să folosească Asociația Economiei Circulare. Este o economie prin care poți să faci bani „din cerc”, spune partenerul AEC.

Ea a mai arătat că economia circulară are ca avantaje reducerea presiunii asupra mediului, crearea de noi locuri de muncă, pentru că e un sector nou în domeniul reutilizării, reciclării: „Vorbim de inovare și, în final, de creștere economică”.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






5190 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    tanti (Vineri, 22 noiembrie 2019, 9:07)

    andrei1245 [utilizator]

    s a jucat prea mult cu cercul in copilarie.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by