Salariul minim. Analiza de impact și cele trei scenarii ale Guvernului/ În toate cazurile, ar fi o creștere cu 7,2%, însă diferențele sunt date de unele mecanisme de corecție

de C. Pirvoiu     HotNews.ro
Marţi, 26 noiembrie 2019, 10:53 Economie | Finanţe & Bănci


Ponderea salariului minim
Foto: Guvern
 documente
(26 Nov 2019) PDF, 816KB
​Guvernul a prezentat o analiză de impact privind salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2020. Potrivit documentului, au fost luate în calcul trei scenarii de creștere, toate trei având în vedere o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei. Diferența este dată de instituirea unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, în cazul scenariului 2, și de instituirea unui mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, în cazul scenariului 3.
  • Trebuie precizat că în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată un număr de 1.370.2323 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariați activi - 5.631.757. La aceștia se adaugă un număr mic de funcționari publici. În prezent, 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene aplică politica salariului minim pe economie. România se situează sub media UE, niveluri mai mici având doar Letonia și Bulgaria.
  • Vezi datele în analiza de impact.

Scenariul I Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației.

Scenariul II Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice:
➢ în cazul în care diferență dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;
➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual;
➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.

Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.

Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat.

Scenariul III Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și "rata naturală" a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.

Pentru "rata naturală" a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM.

Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.

O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului.

Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii.

Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.
  • Impact economic
În ultimii 3 ani, majorarea salariului minim brut pe țară a condus la majorarea costului unitar cu forța de muncă și la scăderea profitabilității firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Această evoluție se înregistrează și în acest an. În primul semestru al anului 2019, dinamica reală a costului cu forța de muncă a fost de 10,6% iar dinamica reală a productivității de 4,7%. Se conservă un ecart din anii anteriori, chiar dacă acesta s-a mai redus, ceea ce arată că stabilirea salariului minim brut pe țară, fără luarea în considerare a unor indicatori economici relevanți, poate crea dezechilibru între muncă și capital.

În situația în care dinamica reală a productivității este sub dinamica reală a costului cu forța de muncă, datorită majorării salariilor, firmele vor avea înclinația de a transmite consumatorilor costul bunurilor și serviciilor vândute pentru a evita o scădere a profitului, ori își vor ajusta costurile, ceea ce pe termen scurt este mai puțin probabil. Pe ansamblu, trebuie reținut că în situația în care dinamica reală a costului cu forța de muncă este peste dinamica reală a productivității, datorită majorării salariilor în termeni nominali, atunci prețurile în piață vor crește, ceea ce are un efect de compensare a salariilor în termeni reali.

Într-o economie competitivă, creșterea productivității muncii (pe lucrător) atrage după sine o creștere a cererii de forță de muncă în situația menținerii neschimbate a câștigurilor salariale. Ulterior, această creștere a cererii de forță de muncă determină o majorare a salariilor până la atingerea unui nou echilibru în care salariile sunt egale cu productivitatea marginală. Situația în România este diferită întrucât cererea de forță de muncă este influențată de un deficit de calificare, pe fondul emigrării forței de muncă cu abilități profesionale, dar și ieșirii din piața muncii prin pensionare. Acestea sunt în fapt și cauzele care au condus la o scădere semnificativă a șomajului, nu doar majorarea veniturilor.

În continuare, din cauza nivelului redus de dezvoltare economică, cea mai mare parte a veniturilor bănești ale populației sunt folosite pentru cheltuieli de consum, iar pe de altă parte, salariile sunt principala sursă de venit a gospodăriilor populației. În anul 2018 cheltuielile medii lunare totale pe o gospodărie a populației au fost de 3666,59 lei, iar cele bănești de 3393,93 lei, dintre acestea 61,02% fiind destinate consumului. În același timp, veniturile bănești de natură salarială au fost de 2857,83 lei constituind în proporție de 72,9% sursa veniturilor bănești medii lunare pe gospodărie. Majorările veniturilor salariale stimulează consumul, fiind estimată o creștere a consumului final al populației cu 0,3%.

Cu privire la impactul asupra consumului, este estimată o creștere a consumului final al populației de 0,3%. În același timp, este de aşteptat şi o majorare a importului bunurilor de consum, cu un impact asupra importurilor totale de 0,1%. În consecinţă, la nivelul creşterii economice se estimează o majorare de 0,2%.

Ţinând cont de faptul că măsura afectează ramuri precum comerţul şi transporturile s-a avut în vedere influenţa asupra creşterii preţurilor de consum, dar impactul este unul redus, de numai 0,1%.

Pentru estimarea efectului majorării salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut s-a folosit coeficientul de transmitere, calculat pe baza distribuţiei componentelor grilei de salarizare pe baza calificărilor. Astfel, la o majorare cu 1% a salariului minim, câştigul salarial mediu brut se majorează cu 0,3%. În condiţiile aplicării măsurii de majorare a salariului minim cu 7,2% câştigul salarial mediu brut poate creşte cu 2%.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






6825 vizualizari

  • 0 (12 voturi)    
    Au inceput cu stangul! (Marţi, 26 noiembrie 2019, 11:44)

    Jegul Cristian Ioan [utilizator]

    LIberalii au inceput catastrofal guvernarea!

    Auzi, analiza de impact, si trei scenarii, dintre care sa se aleaga!
    Asta sunt porcarii intelectuale, nu dau bine la electorat!
    Timp de aproape 30 de ani, electoratul a votat constant pedesereul, care nu si-a facut niciodat socoteli, studii de impact sau scenarii, ci doar a zis "uite, noi ca suntem buni, va dublam salariile si pensiile!"

    Aceast este unica abordare de succes, in caz contrar, la anul la locale si parlamentare pedesereul va reveni in forta!
    Pe romani nu ii intereseza analizele si studiile, ei vor doar ca Guvernul "SA NE DEA!"
  • +8 (10 voturi)    
    Doar asa trebuie facut (Marţi, 26 noiembrie 2019, 11:59)

    Adrian Eftimie [anonim]

    Salariile doar asa trebuie crescute duce ce se fac calcule economice de sustenabilitate.
    La fel si pensiile ...


    Nu cum a facut PSD si burta ha cu suta ca suna bine!
    Si dupa aia mai vedem daca se duce in inflatie! Sau curs!!! Dezastruos!

    Economia e despre matematica!
    Nu fantezii!
    • +4 (8 voturi)    
      un nebun arunca o piatra... (Marţi, 26 noiembrie 2019, 13:57)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui Adrian Eftimie

      De fapt, salariul minim nu trebuie crescut deloc. Pentru cei cu venituri mici, ajustarile se fac din povara fiscala.

      Mecanismul exista deja, este simplu si practic - creste deducerea fiscala de baza, creste deducerea pentru persoane aflate in intretinere (eventual se specifica pentru minori, ca sa evitam abuzurile), creste pragul de la care se aplica deducerile. Practic, este o impozitare progresiva pentru salariatii cu venituri mici. Si daca deducerea pentru minori aflati in intretinere s-ar aplica indiferent de salariu, incurajam natalitatea!

      Salariul minim pe economie intr-un sistem capitalist este o aberatie, o ramasita socialista care face mai mult rau decat bine.
      Ce inseamna, in termeni economici, sa impui o plata minima pentru munca? Inseamna ca firmele nu vor angaja decat candidati care pot produce la acel nivel sau peste. Restul?.. "asistati".
      • 0 (4 voturi)    
        @pehash (Marţi, 26 noiembrie 2019, 19:43)

        sile1 [utilizator] i-a raspuns lui pehash

        Daca ai fi avut curiozitatea sa te documentezi inainte de a scrie ca,citez : " Salariul minim pe economie intr-un sistem capitalist este o aberatie, o ramasita socialista care face mai mult rau decat bine " ai fi putut afla ca notiunea de minimum wage ,adica salariu minim este aplicata in 193 de state membre ale Natiunilor Unite.

        Nu existenta unui salariu minim trebuie pusa in discutie ci modul in care o tara isi poate permite un salariu minim decent functie de performantele ei economice.

        Stabilirea din pix a unui salariu minim fara sa se tina seama de productivitatea muncii si pe ansamblu de plusvaloarea adusa in procesul muncii de catre totalitatea agentilor economici este o prostie imensa.

        De aceea cat mai multe explicatii de natura economica,din partea guvernului,a specialistilor in stiinte economice ,economisti practicanti renumiti,profesori universitari,etc sunt foarte importante pentru a ridica, daca vreti sa-i spunem asa gradul de cultura economica a oamenilor ,
        • 0 (2 voturi)    
          "salariu minim decent" (Miercuri, 27 noiembrie 2019, 12:34)

          pehash [utilizator] i-a raspuns lui sile1

          Pai iti spun eu cum ar fi decent - fiecare sa fie platit proportional cu cat munceste. Restul e garagara.
          • 0 (0 voturi)    
            daca citeai atent... (Joi, 28 noiembrie 2019, 12:40)

            sile1 [utilizator] i-a raspuns lui pehash

            ...ai fi vazut ca exact asta spuneam si eu cand ma refeream la productivitatea muncii.
            Poate ti-a fost greu sa intelegi !

            Ma asteptam sa-mi fi raspuns mentionand care sunt ,dupa parerea ta, acele criterii dupa care se poate stabili cat munceste fiecare,altele decat productivitatea muncii.
    • 0 (4 voturi)    
      Da, e știință exactă (Marţi, 26 noiembrie 2019, 14:00)

      Traian2015 [utilizator] i-a raspuns lui Adrian Eftimie

      7, 5 % creștere la salarii, minus 4% inflația, minus 4 % deficit. Herr Professor, allés gutte.
      • -1 (3 voturi)    
        hehe (Marţi, 26 noiembrie 2019, 15:11)

        transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui Traian2015

        Da ce legatura are "deficitul" cu salariile? Horlando, tuu esti ma? Sau tu, fa ve0?
        Asta ca sa amintesc ca ai uitat sa aduni temperatura de maine de la Moscova, 5 grade, deci avem 7,5 + 5 care face peste 12, pizidelule.
        • +2 (2 voturi)    
          Ești penibil (Marţi, 26 noiembrie 2019, 18:38)

          Traian2015 [utilizator] i-a raspuns lui transpenibilus

          În mod indirect și pe perioada mai lungă, are.
  • +2 (2 voturi)    
    Ma asteptam la masuri liberale. (Marţi, 26 noiembrie 2019, 14:15)

    ABBV [utilizator]

    Nu crestem salariile, scadem taxele. Vrem sa ajutam pe cei saraci, scadem TVA la alimente. Macar la cele de baza: zahar, ulei, faina, etc .....
    In felul asta nu cream inflatie. Nu furam bani din cel mai mare fond de economii in lei (pilonul II).
    Strangem surubul pentru o colectare mai eficienta ...Trimitem un pic orgnele de control pe teren in vizita la functionarii care ar trebui sa colecteze darile ....Sa intelegem de ce nu se colecteaza. Sa intelegem de exemplu, cum unul ca tov. Ciorbea a ramas cu impozit neplatit 10 ani pe palat? Si sunt multi alti ca el ...
    Macar acum ma astept la un pic de corectitudine, domnilor!
  • +1 (7 voturi)    
    E loc de o ancheta jurnalistica (Marţi, 26 noiembrie 2019, 14:30)

    DanCris [utilizator]

    Diferenta foarte mare vine din rambursarile de TVA care se fac pe repede inainte. Catre cine sa dau ?! Parerea mea este ca darmarea uni guvern costa bani iar acum se deconteaza aceste costuri catre cei care aveau niste interese economice.
    Si da, stiu ca e normal sa se faca rambursarile dar orice antreprenor din Romania stie ca pentru a primii de la stat pana si banii pe concediile medicale se asteapta 1-2 ani ... Pentru TVA nu mai puteau astepta nici macar 1 luna !
    • +2 (2 voturi)    
      Exact, doar ca e pe dos.. (Marţi, 26 noiembrie 2019, 18:47)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui DanCris

      Ca in bancurile de la Radio Erevan.

      Sub indrumarea luminata a "chiparosului", ANAF-ul a amanat rambursarile de TVA tot anul. De fapt, UE ne-a atras atentia deja ca i-am mintit cu deficitul pe 2018, pentru ca nu includea toate rambursarile amanate pe anul urmator.

      Deci nu se fac "pe repede inainte". Vorbim de intarzieri uriase. Practic, anul asta au rambursat TVA incasat anul trecut si vroiau sa amane pe anul viitor cel incasat anul asta.
  • -2 (6 voturi)    
    80 ron la leafa... (Marţi, 26 noiembrie 2019, 15:56)

    demaGOGU [utilizator]

    ...in conditiile in care cursul, dobanzile si preturile au explodat in ultima luna.

    oamenii astia (sic) nu au absolut deloc simtul ridicolului.
  • 0 (2 voturi)    
    e doar una din masurile necesare (Marţi, 26 noiembrie 2019, 18:21)

    vladm9 [utilizator]

    E nevoie de salarii mai bune, ca oamenii sa nu mai plece din tara. Vrem si alte conditii mai bune.
    Salariul minim pune presiune si pe celelalte salarii sa creasca.
    Inflatia leului ar trebui sa stimuleze exporturile si consumul intern.
    Marirea salariului minim creste venitul catre stat.
  • -1 (1 vot)    
    Iată nişte proşti! (Marţi, 26 noiembrie 2019, 20:40)

    Elena Dumitru [anonim]

    Nicăieri în lume nu se stabileşte valoarea salariului minim raportat la rata şomajului sau la rata creşterii economiei. Şi nu de ieri, de azi, ci din secolul XIX. Pentru că salariul minim a apărut în 1894 în Noua Zeelandă şi în 1896 în Australia. Atunci nu prea ştiau cum să stabilesască mărimea acestui salariu minim, dar definiţia sa istorică - şi care cuprinde în ea tot ce este necesar de atunci încoace - a fost dată de un judecător, în celebra Decizie Harvester. Definiţia devenită atunci onbligatorie pentru toţi patronii australieni a fost : "fair and reasonable" wages for an unskilled male worker required a living wage that was sufficient for "a human being in a civilised community" to support a wife and three children in "frugal comfort"
    https://en.wikipedia.org/wiki/Harvester_case
    https://www.fwc.gov.au/waltzing-matilda-and-the-sunshine-harvester-factory/historical-material/the-victorian-minimum-wage

    Numai afirmaţia guvernamentală că salariul minim trebuie să fie stabilit prin raportare la indicatori extrinseci criteriului etic este imbecilă destul. Ne califică guvernanţii pentru înaltele funcţii de macaci. Bleah!
  • -1 (1 vot)    
    Pfff (Marţi, 26 noiembrie 2019, 22:15)

    Costin33 [utilizator]

    S-a umplut scena politică românească cu specialiștii lu' Pește Prăjit!
    Unde dreacu ați mai pomenit voi ca valoarea salariului minim pe economie să fie stabilită in funcție de rata șomajului!?!
  • +1 (1 vot)    
    ups (Miercuri, 27 noiembrie 2019, 7:11)

    laurentiucat [utilizator]

    deci creste salariul minim cu 7,2% si inflatia creste si ea cu 0.1%.
    cum era cu cresterea bazata pe consum si ce nas pa e!?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by