​Financial report Veștile proaste despre femeile aflate în posturi de conducere. Angela Merkel va vizita pentru prima dată lagărul nazist de la Auschwitz. Cine spune adevărul în Rusia?

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 2 decembrie 2019, 3:59 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Veștile proaste despre femeile aflate în posturi de conducere ● Les Echos: Social-democrații fac un viraj la stânga amenințător pentru Angela Merkel ● La Libre Belgique: Angela Merkel va vizita pentru prima dată lagărul nazist de la Auschwitz ● Nezavisimaia Gazeta: Cine spune adevărul în Rusia? ● Știri pe scurt: În România „durere și puțină speranță la procesul revoluției din 1989” (Le Point).

Financial Times: Veștile proaste despre femeile aflate în posturi de conducere





Nu cu mult timp în urmă, FT a ținut o conferință de afaceri într-un hotel spilcuit din Londra, unde un bărbat aflat pe scenă a cerut publicului majoritar feminin să facă ceva la care nu mă așteptam.

Ridicați mâinile dacă sprijiniți numirea obligatorie a femeilor în boardul firmelor, a spus el. Și, într-o clipă, majoritatea au ridicat mâinile. În urmă cu zece sau chiar mai puțini ani, mă îndoiesc că atâtea mâini s-ar fi ridicat atât de repede ca acum, în această cameră plină de femei din City of London.

Legile care obligau companiile să numească femei în board erau ceva ce puteai întâlni doar în locuri precum Norvegia sau California. Ideea de a respecta o anumită proporție între numirea bărbaților și a femeilor a făcut multe femei incomode, inclusiv pe mine. Iar schimbarea a fost lentă. Ponderea femeilor aflate la vârful primelor 350 de companii ale Regatului Unit din Marea Britanie s-ar putea să fi atins 30 la sută în acest an, dar, luna trecută, doar 4% dintre executivi și 7% dintre președinții consiliilor de administrație erau femei. Numerele sunt apropiate de cele din alte țări.

După cum a spus Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, „dacă în 2008 am fi avut Lehman Sisters și nu Lehman Brothers, lumea ar fi arătat foarte diferit astăzi”.
Un nou studiu realizat (link) de doi profesori universitari de Insead business school sugerează că lucrurile nu sunt atât de simple. Când Isabelle Solal și Kaisa Snellman au analizat datele întinse pe 14 ani și furnizate de peste 1.600 de companii americane, ele au făcut o descoperire tulburătoare: firmele care au numit femei în board au suferit apoi o scădere de doi ani a valorii de piață. Mai rău, căderea a fost și mai mare pentru companiile care au aplicat politici de echilibru între viața profesională și muncă. Valoarea lor de piață a scăzut cu aproape 6%.

„Este surprinzător și descurajant”, mi-a spus doamna Snellman săptămâna trecută, adăugând că personal a crezut că promovarea diversității de gen este ceea ce trebuie făcut. „Nu ar trebui să promovăm persoane cu calificări identice în funcție de sexul acestora”. Deci, cum se explică reacția negativă a pieței din studiul citat? E puțin probabil ca investitorii să creadă că un șef femeie ar putea să fie suficient de inabil încât compania să aibă de suferit?

Poate că e vorba și de teoria potrivit căreia femeile devin adevărați lideri pe măsură ce firma sau Guvernul se află într-o mare dificultate. Există de asemenea studii care arată că profitabilitatea companiilor nu ar fi afectată de diferențele de gen a celor care le conduc. Nu mai puțin adevărat este că firmele performante pot avea șefe femei, dar asta nu înseamnă că femeile au fost cele care au determinat performanța.

Cercetătorii au susținut că atunci când se stimulează diversitatea consiliului de administrație, acesta ar fi un semn că firma este mai interesată de obiective sociale decât de maximizarea valorii acționarilor. Pentru a testa ideea, s-a făcut un experiment pe aproape 200 de studenți și studente de la o școală internațională de afaceri. Fiecare a primit un comunicat de presă al unei companii fictive care anunța un nou membru al consiliului. Comunicatele erau identice, cu diferența că unele anunțau un CEO bărbat iar celelalte numeau o femeie CEO, ambii având biografii similare. Participanții la test au fost convinși că firma care a numit șef o femeie a demonstrat că îi pasă mai puțin de maximizarea valorii acționarului. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o mare problemă de percepție.

Les Echos: Social-democrații fac un viraj la stânga amenințător pentru Angela Merkel







Membrii SPD i-au ales sâmbătă la președinția SPD, cu un procentaj de 53,05%, pe Norbert Walter-Borjans și Saskia Esken. Acest vot pentru un duo foarte critic față de guvernul Angelei Merkel relansează speculațiile privind capacitatea cancelarului de a merge până la capătul mandatului său, în 2021.

Tensiunea era perceptibila sâmbătă seară în Willy Brandt Haus, sediul berlinez al social-democraților germani (SPD). Temperatura a mai crescut la anunțarea rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor pentru președinția partidului. Victoria cu 53,06% a lui Norbert Walter-Borjans și Saskia Esken este într-adevăr o palmă pentru vicecancelar și ministru al finanțelor, Olaf Scholz, candidat finalist fără noroc împreună cu fosta deputată de Brandenburg Klara Geywitz.

Deși notorietatea sa și experiența guvernamentală îl făceau favoritul acestui scrutin, o asemenea dezamăgire ar putea suna clopotul pentru guvernul Angelei Merkel.
“Nereușita spectaculoasă a lui Olaf Scholz nu este un semnal bun pentru guvern. Poziționarea foarte sceptică a lui Norbert Walter-Borjans și a Saskiai Esken față de coaliție poate induce teama că partidul va decide să-i pună capăt la congresul său de la sfârșitul săptămânii viitoare”, remarcă Tilman Mayer, profesor de științe politice la universitatea din Bonn.

  • Ce viitor are coaliția Angelei Merkel?

Președintele tinerilor socialişti, Kevin Kühnert, care îl susținea pe fostul ministru de finanțe din Renania de Nord-Westfalia și pe deputata de Bade-Wurtemberg, și-a anunțat de altfel candidatura pentru postul de secretar general al SPD. Dacă el câștigă în fața lui Lars Klingbeil, actualul deținător al funcției și partizan al continuării participării partidului în guvernul Angelei Merkel, “social democrația germană ar marca un clar viraj spre stânga”, conchide Tilman Mayer.

Această alegere relansează speculațiile privind viitorul coaliției și capacitatea Angelei Merkel de a rămâne în fruntea țării până la sfârșitul mandatului său, în 2021. Dar ea nu rezolvă criza existențială în care este cufundat SPD.

  • Un partid social-democrat foarte divizat

Rata de participare de 54,09% la aceste alegeri arată că cele două perechi care se înfruntau nu au reușit să mobilizeze baza social-democraților. Cei care au votat subliniază pe de altă parte în ce măsură este divizat partidul între voința de a continua să rămână la comenzile țării și cei care pariază pe o cură de întinerire în opoziție, cu riscul de a pierde din influență pe termen scurt.

Olaf Scholz și Kara Geywitz și-au exprimat imediat sprijinul pentru câștigători, care au promis în schimb să le „întindă mâna” pentru a menține „coeziunea” partidului. „Suntem toți social-democrați”, a dat asigurări Norbert Walter-Borjans, în timp ce colega lui de lista emisese în zilele precedente îndoieli referitoare la apartenența adevărată a lui Olaf Scholz la social-democrație.

Cei doi câștigători, care urmează să fie investiți la congresul partidului săptămâna viitoare, păreau uimiți de propriul succes. Alegerea lor arată oboseala unui partid care nu a încetat să piardă alegători în ultimele luni în folosul Verzilor și al AfD. Dar experiența lor mai limitată la putere, mai ales cea a Saskiei Esken, care nu a avut niciodată o funcție de conducere de vârf în partid, reprezintă un adevărat pariu pentru SPD aflat în plină derută.(RADOR)

La Libre Belgique: Angela Merkel va vizita pentru prima dată lagărul nazist de la Auschwitz





Cancelarul german Angela Merkel se va duce pentru prima dată la Auschwitz, pe 6 decembrie, a declarat o purtător de cuvânt al guvernului, vineri, înainte de sărbătorile care marchează 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist din actuala Polonie. Angela Merkel va fi primul lider al unui guvern german care, după 24 de ani, se va duce în fostul lagăr de concentrare și exterminare de la Auschwitz-Birkenau, unde aproape un milion de evrei au fost uciși. Merkel "răspunde la o invitație din partea Fundației Auschwitz-Birkenau cu ocazia celor zece ani de existență", a precizat purtătorul de cuvânt Ulrike Demmer.

Angela Merkel, care va fi însoțită de premierul polonez Mateusz Morawiecki, va ţine un minut de reculegere în fața Zidului morții din lagărul principal din Auschwitz, unde au fost împușcați mii de deținuți, a spus Demmer. Ea va merge apoi în lagărul de exterminare de la Birkenau, unde va ține un discurs înainte de a depune o coroană, potrivit aceleiași surse.

Cancelarul, care a vizitat deja taberele Buchenwald și Dachau din Germania, va fi doar al treilea șef de guvern german care va vizita Auschwitz de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Helmut Schmidt a fost primul cancelar care a efectuat o vizită aici după 32 de ani de la eliberarea lagărului de către Armata roșie, pe 27 ianuarie 1945. Helmut Kohl a făcut apoi două călătorii la Auschwitz în 1989 și, apoi, în 1995.(RADOR)

Nezavisimaia Gazeta: Cine spune adevărul în Rusia?






Fiecare al treilea cetățean rus a avut încredere în Dmitri Medvedev.

Majoritatea cetățenilor Rusiei (59%) cred că cei care le spun adevărul sunt oamenii de știință - au stabilit cercetătorii de la GfK, în cursul unui sondaj efectuat de utilizatorii rețelelor online din 27 de țări ale lumii. În ceea ce privește celelalte surse de informații, locuitorii Federației Ruse sunt mai degrabă sceptici. Încredere în guvern are doar aproximativ o treime (31%) dintre cetățenii chestionați.

Ca termen de comparație, aproape același nivel de încredere în guvern (35%) se înregistrează și în Germania. Deși în majoritatea țărilor europene, precum și în SUA, numai un sfert dintre respondenți consideră că guvernul este cel care le spune adevărul. O situație specială este prezentă în China și în India, unde în guvern are încredere aproximativ 75% dintre cetățeni. Rușii au cea mai puțină încredere în business, și doar 17% dintre respondenți din Federația Rusă cred în corectitudinea acestuia.

"Comunitatea de afaceri din Federația Rusă trebuie să dezvolte în mod forțat programe care să contribuie la creșterea nivelului de încredere a cetățenilor ruși în antreprenoriat", recomandă cercetătorii. Pentru branduri vor fi de actualitate programele și misiunile cu orientare socială". Este nevoie, de asemenea, de sprijinul guvernului. Totodată, potrivit datelor cercetătorilor, locuitorii Rusiei vor să facă afaceri. De exemplu, 35% dintre utilizatorii online intervievați din Federația Rusă ar dori să-și deschidă propria afacere. (RADOR)

Știri pe scurt: În România „durere și puțină speranță la procesul revoluției din 1989” (Le Point)

  • În perspectiva summitului NATO ce se va desfăşura marţi şi miercuri la Londra, presa internaţională este preocupată de disensiunile apărute în ultimul timp între aliaţi. Celebrarea a 70 de ani de la fondarea Alianţei Nord-Atlantice, care ar trebui să marcheze reuşitele postbelice ale „celei mai de succes alianţe de apărare din lume”, găseşte liderii celor mai importante state membre NATO în mijlocul unor divergenţe serioase. Germanii şi est-europenii sunt supăraţi pe preşedintele francez. Francezii sunt supăraţi pe turci şi americani, iar Donald Trump este supărat pe aproape toată lumea, după cum remarcă The Guardian. Unitatea NATO, deja afectată în ultimii trei ani de criticile președintelui american faţă de acest organism, a fost pusă din nou la încercare în ultimele luni de un comportament din ce în ce mai impredictibil al Turciei, dar şi de afirmația președintelui francez Emmanuel Macron cum că alianţa se află în moarte cerebrală, afirmaţie criticată de cancelarul german Angela Merkel, după cum aminteşte The Global Mail. Cotidianul canadian avertizează că preşedintele rus Vladimir Putin priveşte de la distanţă – şi aproape sigur bucurându-se de spectacol – întărindu-şi în acelaşi timp legăturile militare cu Turcia. Şi totuşi Alianţa Nord-Atlantică este mai puternică decât oricând, fiind „dovada că națiuni rivale se pot uni pentru a-și apăra principiile și pentru a se apăra reciproc”, consideră National Interest. Revista americană atrage atenţia că provocarea dinspre Rusia şi China o reprezintă încercările acestor puteri de a submina „sistemul de reguli și norme internaționale, dezvoltat cu atenție de-a lungul mai multor decenii, sub conducerea Statelor Unite, sistem care stă la baza păcii și a prosperității în lume”. „Alianța condusă de SUA a trecut prin momente şi mai grele și a ieșit mai puternică”, subliniază National Interest, explicând că „NATO susține sistemul internațional bazat pe reguli în Europa, are trupele gata să răspundă unei incursiuni rusești în zona baltică, luptă împotriva campaniilor de dezinformare ale Moscovei și îi descurajează pe ruși să le facă neplăceri vecinilor săi”. NATO este răspunsul indispensabil la noile ameninţări cu care se confruntă lumea, subliniază şi ambasadorul american în Marea Britanie, într-o scrisoare adresată ediţiei de duminică a cotidianului The Telegraph, dând asigurări că America îşi menţine angajamentele faţă de NATO, iar NATO trebuie să rămână unită în faţa Rusiei şi a Chinei. Într-o lume în schimbare şi NATO se schimbă, continuând însă să joace un rol „puternic” şi „activ”, a susţinut secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg într-un interviu pentru BBC.

  • La nivel european, Jean-Claude Juncker i-a predat germanei Ursula von der Leyen cheile președinției Comisiei Europene, încheindu-şi socotelile cu statele membre, scrie Le Vif, care trece în revistă succesiunea de crize ce au marcat mandatul lui Juncker. După scandalul Luxleaks, al sistemelor de optimizare fiscală, ce a izbucnit imediat după preluarea funcţiei, au urmat lunile de tensiune pe fondul crizei financiare din Grecia, apoi drama refugiaților sirieni și criza migranţilor, Brexit-ul și, în final, confruntările pe teme comerciale cu Donald Trump, aminteşte cotidianul belgian, considerând că Juncker nu s-a ridicat întotdeauna la înălțimea provocărilor. Şi mandatul Ursulei von der Leyen începe cu tensiuni legate de viitor pe fondul schimbărilor climatice, dar şi al Brexit-ului, observă The Telegraph. Astfel încă din primele 100 de zile, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă agendă pentru climă şi mediul înconjurător în contextul în care Parlamentul European a declarat urgența climatică și de mediu în Europa și în lume, notează agenţia italiană Ansa. În plus, noul şef al Consiliului European, belgianul Charles Michel, avertizează că păstrarea unităţii UE riscă să fie pusă la grea încercare de negocierile comerciale post Brexit, în condiţiile în care ţările membre au interese economice diferite în relaţiile cu Regatul Unit, scrie The Guardian. Totuşi, după cum titrează El Mundo, „Noul președinte al Consiliului European a pariat pe o Uniune Europeană cu mai multă greutate în lume”.
  • În România „durere și puțină speranță la procesul revoluției din 1989”, titrează Le Point, relatând că „mai multe sute de români au asistat vineri la deschiderea procesului crimelor comise la revoluția din 1989, chiar dacă mulți se îndoiesc că se va putea face lumină, la 30 de ani după revolta împotriva regimului comunist”. Euobserver notează că în acest proces care vizează moartea a 862 de oameni „sunt acuzați de crime împotriva umanității fostul președinte român Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al forțelor aeriene Iosif Rus, fiind suspectați că s-au folosit de instituțiile de securitate pentru a genera o atmosferă generală de teroare”. În final, reţinem articolul din Euronews intitulat „România pe calea reînnoirii politice”. „Realegerea președintelui pro-european în România este deja pe cale să remodeleze scena politică. Liberalii, care l-au susținut pe Klaus Iohannis în campania electorală, intenționează să construiască o nouă majoritate într-un parlament încă dominat de social-democrați și aliații lor. România are acum un guvern minoritar de dreapta, după o moțiune de cenzură în octombrie și nu există decât un singur mod de a schimba situația” detaliază Euronews, conchizând că obiectivul îl reprezintă acum „alegerile legislative anticipate”. „În ultimii trei ani, sub guverne succesive, PSD a făcut mai multe reforme ale justiției, oficial destinate să limiteze abuzurile procurorilor, dar folosind în realitate direct fostului președinte al partidului, Liviu Dragnea”, aminteşte Euronews, adăugând că aceste „reforme considerate că slăbesc lupta anticorupție în țară au provocat mânia străzii și a Bruxelles-ului”. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






7702 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by