Vârsta medie la care copiii încep să petreacă timp online este de 9 ani, cu valori cuprinse între 7,4 ani în cazul copiilor de 12 ani și 9,7 în cazul celor de 17 ani. Vârsta la care copiii încep să acceseze Internetul descrie un trend descrescător.
99,3% dintre copii declară că au un profil pe o rețea socială

• 96,1% dintre copii accesează Internetul folosind telefonul mobil smart.
• Cele mai populare rețele de socializare în rândul copiilor sunt Facebook (95,9%), Youtube (90,5%) și Instagram (81,4%).
• 27% dintre respondenți afirmă că, într-o zi obișnuită de școală, petrec peste 6 ore online sau își verifică constant dispozitivul de pe care navighează.

• 43% dintre copii afirmă că postează online informații personale precum fotografii, adresa la care locuiesc, locurile unde merg.
• Mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor respondenți, urmată de discuțiile în grupul de egali și cele cu părinții sau profesorii.
• 47,6% dintre copii afirmă că verifică uneori, rar sau deloc, valoarea de adevăr a informațiilor citite online.
• 73% dintre copiii respondenți spun că folosesc Internetul la școală. Întrebați despre contextele în care utilizează Internetul în mediul școlar, mai puțin de jumătate spun că îl folosesc la clasă împreună cu profesorul sau în cazul orelor de informatică. 87,4% dintre copii afirmă că petrec timp online în pauze iar 40% că o fac, pe ascuns, în timpul orelor de curs.

• 39,9% dintre copii spun că nu sunt încurajați de profesori să folosească Internetul decât ocazional sau deloc.
• Întrebați ce anume le place să învețe folosind Internetul, majoritatea copiilor menționează lucruri care îi pasionează, despre care nu se vorbește la școală și care au o aplicabilitate în viața reală. Aproximativ 4 din 10 copii spun că aprofundează online informația primită la școală.
Una dintre cele mai frecvente activități online din UE-28 a fost participarea la rețelele sociale, a se vedea figura 6. Peste jumătate (54%) dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul pentru participarea la rețelele sociale (utilizând, de exemplu, site-uri precum Facebook sau Twitter). Între 70% și 75% dintre persoanele din Malta, Regatul Unit, Suedia, Belgia și Danemarca au utilizat site-uri de rețele sociale, procentul atingând 75% în Danemarca și crescând considerabil în Islanda (89%) și Norvegia (83%). La polul opus, în trei state membre ale UE cel mult 45% dintre persoane au folosit astfel de site-uri, și anume Slovenia (45%), Franța (43%) și Italia (43%).
Viața privată și protecția identității personale
Se pot observa diferențe între statele membre ale UE în ceea ce privește modul în care utilizatorii de internet își gestionează accesul la informațiile cu caracter personal pe internet. Peste un sfert (28%) din utilizatorii de internet din UE-28 nu au furnizat informații cu caracter personal pe internet, un procent care a variat de la numai 8% în Luxemburg, la cel puțin jumătate în Bulgaria, Portugalia sau România.
Prin urmare, peste 70% din utilizatorii de internet din UE-28 au furnizat online câteva tipuri de informații cu caracter personal, mulți dintre aceștia luând diferite măsuri pentru a controla accesul la respectivele informații cu caracter personal pe internet. Aproape jumătate (46%) din toți utilizatorii de internet au refuzat să permită utilizarea informațiilor cu caracter personal în scopuri publicitare, iar două cincimi (40%) au limitat accesul la profilul sau conținutul lor pe site-urile de rețele sociale. În plus, peste o treime (37%) din utilizatorii de internet au citit declarațiile privind politica de confidențialitate înainte de furnizarea informațiilor cu caracter personal, în timp ce mai puțin de o treime (31%) au restricționat accesul la locația lor geografică.
Printre statele membre ale UE, utilizatorii de internet din Țările de Jos (89%), Germania și Finlanda (ambele cu 85%) au avut cel mai ridicat grad de conștientizare cu privire la faptul că modulele cookie pot fi utilizate pentru urmărirea activității lor online. De asemenea, s-a observat un grad ridicat de conștientizare în Danemarca (81%), Croația (78%), Italia (77%), Luxemburg și Austria (ambele înregistrând un procent de 76%). În schimb, mai puțin de jumătate din utilizatorii de internet aveau cunoștință de acest fapt în România (38%), Letonia (47%) și Cipru (48%); de asemenea, un grad scăzut de conștientizare a fost raportat în Turcia și în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (ambele înregistrând 30%). Procentul utilizatorilor de internet care și-au modificat setările browser-ului de internet pentru a preveni sau a limita utilizarea modulelor cookie a depășit jumătate într-un singur stat membru, și anume Luxemburg (54%). În schimb, mai puțin de o cincime din utilizatorii de internet au luat astfel de măsuri în Republica Cehă, România, Bulgaria, Cipru și Letonia, același lucru fiind valabil, de asemenea, pentru Turcia.
Rămâi stupefiat ! Compari o aglomerare urbană (București) cu o intreagă regiune rurală-urbană (Moldova) ?!
Așa... poți să spui că in Iași 9 din 10 locuinte au internet, pe când in sudul pesedist al țării jumătate din locuinte nu sunt cuplate la internet. E bună comparația?
Afirmatia cu "doi din 5" se traduce (in procente): "40% dintre românii de peste 55 de ani nu au folosit niciodata Internetul". Totusi, din grafic rezulta ca "mai mult de 70% dintre românii de peste 55 de ani nu au folosit niciodata Internetul".
Va rog sa specificati care este varianta corecta.