Ponderea locuințelor cu acces la Internet e de 75,7%. Doi din 5 români de peste 55 de ani nu au folosit niciodată Internetul. Vezi în text când încep copiii să utilizeze netul și preferințele lor de consum online

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 6 decembrie 2019, 9:40 Economie | Finanţe & Bănci


Seniorii romani sunt pe ultimul loc in UE la frecventarea Internetului
Foto: sxc.hu
În anul 2019, peste trei sferturi dintre gospodăriile din România (75,7%) au acces la reţeaua de internet de acasă, 61,8% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică. Locuitorii din zona Banatului folosesc cel mai frecvent Internetul, la polul opus situându-se cei din zona Moldovei. În București 6 din 7 gospodării au acces la internet de acasă, în vreme ce în Moldova 3 locuințe din 10 sunt fără net. Cât privește apetitul pentru Internet după grupele de vârstă, vestea proastă e că românii din grupa de vârstă 55-74 de ani sunt ultimii din UE la utilizarea Internetului. Vezi în text când încep tinerii să utilizeze netul și preferințele lor de consum online.





Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporție de 78,4% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate de conexiunile broadband mobile (64,2%) şi de conexiunile narrowband (9,7%).

Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, din care 89,4% în ultimele 3 luni. Dintre utilizatorii curenţi, 77,0% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, în creṣtere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul anterior (77,0% faţă de 75,5%).

Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de 91,7% în regiunea Vest care constituie cel mai ridicat procent din ţară, urmată de regiunile Bucureṣti – Ilfov (90,4%) ṣi Nord – Vest (86,9%). La polul opus se află regiunile Sud-Muntenia (77,3%) ṣi Sud-Est (75,2%).

Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor: 83,6% faţă de 81,1%, diferenţa fiind de 2,5 puncte procentuale, în creṣtere faţă de anul anterior când se înregistra o diferenţă de 1,8 puncte procentuale. Ponderile persoanelor care utilizează internetul descresc odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, ponderea persoanelor care utilizează internetul din grupa de vârstă 16-34 ani a fost de 95,9% în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 ani este de 59,9%.

Vârsta medie la care copiii încep să petreacă timp online este de 9 ani, cu valori cuprinse între 7,4 ani în cazul copiilor de 12 ani și 9,7 în cazul celor de 17 ani. Vârsta la care copiii încep să acceseze Internetul descrie un trend descrescător.


99,3% dintre copii declară că au un profil pe o rețea socială



• 96,1% dintre copii accesează Internetul folosind telefonul mobil smart.
• Cele mai populare rețele de socializare în rândul copiilor sunt Facebook (95,9%), Youtube (90,5%) și Instagram (81,4%).
• 27% dintre respondenți afirmă că, într-o zi obișnuită de școală, petrec peste 6 ore online sau își verifică constant dispozitivul de pe care navighează.
• În cazul unei zile libere, fie că vorbim de sfârșitul de săptămână sau de vacanță, 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online.
•40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe Internet și 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvență ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online și 23% că nu s-au simțit în largul lor când nu au putut sta pe Internet.




• 54% dintre copii spun că s-a întâmplat ca cineva sa îi deranjeze sau să îi supere în timp ce vorbeau pe Internet, procentul fiind semnificativ mai ridicat în rândul fetelor și elevilor de liceu.
• 43% dintre copii afirmă că postează online informații personale precum fotografii, adresa la care locuiesc, locurile unde merg.
• Mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor respondenți, urmată de discuțiile în grupul de egali și cele cu părinții sau profesorii.
• 47,6% dintre copii afirmă că verifică uneori, rar sau deloc, valoarea de adevăr a informațiilor citite online.
• 73% dintre copiii respondenți spun că folosesc Internetul la școală. Întrebați despre contextele în care utilizează Internetul în mediul școlar, mai puțin de jumătate spun că îl folosesc la clasă împreună cu profesorul sau în cazul orelor de informatică. 87,4% dintre copii afirmă că petrec timp online în pauze iar 40% că o fac, pe ascuns, în timpul orelor de curs.




• 39,9% dintre copii spun că nu sunt încurajați de profesori să folosească Internetul decât ocazional sau deloc.
• Întrebați ce anume le place să învețe folosind Internetul, majoritatea copiilor menționează lucruri care îi pasionează, despre care nu se vorbește la școală și care au o aplicabilitate în viața reală. Aproximativ 4 din 10 copii spun că aprofundează online informația primită la școală.
• Caracterul interactiv al informației, posibilitatea de a folosi suport video sau audio și faptul că este facil, reprezintă principalele motivații pentru care copiii aleg să învețe online.


Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit, Danemarca și Luxemburg au înregistrat cel mai ridicat procent de utilizare a internetului prin intermediul unor dispozitive mobile, peste patru cincimi dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizând internetul prin intermediul unor dispozitive mobile, atingând 87% în Țările de Jos și Suedia; un procent similar (87%) a fost înregistrat și în Norvegia. Prin comparație, între 50% și 60% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din Croația, România, Grecia, Lituania, Bulgaria, Letonia, Portugalia și Republica Cehă au utilizat internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă, în timp ce acest procent a scăzut la 40% în Polonia și la 32% în Italia.

Una dintre cele mai frecvente activități online din UE-28 a fost participarea la rețelele sociale, a se vedea figura 6. Peste jumătate (54%) dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul pentru participarea la rețelele sociale (utilizând, de exemplu, site-uri precum Facebook sau Twitter). Între 70% și 75% dintre persoanele din Malta, Regatul Unit, Suedia, Belgia și Danemarca au utilizat site-uri de rețele sociale, procentul atingând 75% în Danemarca și crescând considerabil în Islanda (89%) și Norvegia (83%). La polul opus, în trei state membre ale UE cel mult 45% dintre persoane au folosit astfel de site-uri, și anume Slovenia (45%), Franța (43%) și Italia (43%).

Viața privată și protecția identității personale


Se pot observa diferențe între statele membre ale UE în ceea ce privește modul în care utilizatorii de internet își gestionează accesul la informațiile cu caracter personal pe internet. Peste un sfert (28%) din utilizatorii de internet din UE-28 nu au furnizat informații cu caracter personal pe internet, un procent care a variat de la numai 8% în Luxemburg, la cel puțin jumătate în Bulgaria, Portugalia sau România.

Prin urmare, peste 70% din utilizatorii de internet din UE-28 au furnizat online câteva tipuri de informații cu caracter personal, mulți dintre aceștia luând diferite măsuri pentru a controla accesul la respectivele informații cu caracter personal pe internet. Aproape jumătate (46%) din toți utilizatorii de internet au refuzat să permită utilizarea informațiilor cu caracter personal în scopuri publicitare, iar două cincimi (40%) au limitat accesul la profilul sau conținutul lor pe site-urile de rețele sociale. În plus, peste o treime (37%) din utilizatorii de internet au citit declarațiile privind politica de confidențialitate înainte de furnizarea informațiilor cu caracter personal, în timp ce mai puțin de o treime (31%) au restricționat accesul la locația lor geografică.

Printre statele membre ale UE, utilizatorii de internet din Țările de Jos (89%), Germania și Finlanda (ambele cu 85%) au avut cel mai ridicat grad de conștientizare cu privire la faptul că modulele cookie pot fi utilizate pentru urmărirea activității lor online. De asemenea, s-a observat un grad ridicat de conștientizare în Danemarca (81%), Croația (78%), Italia (77%), Luxemburg și Austria (ambele înregistrând un procent de 76%). În schimb, mai puțin de jumătate din utilizatorii de internet aveau cunoștință de acest fapt în România (38%), Letonia (47%) și Cipru (48%); de asemenea, un grad scăzut de conștientizare a fost raportat în Turcia și în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (ambele înregistrând 30%). Procentul utilizatorilor de internet care și-au modificat setările browser-ului de internet pentru a preveni sau a limita utilizarea modulelor cookie a depășit jumătate într-un singur stat membru, și anume Luxemburg (54%). În schimb, mai puțin de o cincime din utilizatorii de internet au luat astfel de măsuri în Republica Cehă, România, Bulgaria, Cipru și Letonia, același lucru fiind valabil, de asemenea, pentru Turcia.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1660 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    lool (Vineri, 6 decembrie 2019, 10:15)

    Dr.Mythnick [utilizator]

    "Doi din 5 români de peste 55 de ani nu au folosit niciodată Internetul." > oare cine voteaza PSD !
  • -2 (2 voturi)    
    Ce sa intelegi ? (Vineri, 6 decembrie 2019, 10:29)

    mircea_cjn [utilizator]

    "În București 6 din 7 gospodării au acces la internet de acasă, în vreme ce în Moldova 3 locuințe din 10 sunt fără net."

    Rămâi stupefiat ! Compari o aglomerare urbană (București) cu o intreagă regiune rurală-urbană (Moldova) ?!

    Așa... poți să spui că in Iași 9 din 10 locuinte au internet, pe când in sudul pesedist al țării jumătate din locuinte nu sunt cuplate la internet. E bună comparația?
  • +1 (3 voturi)    
    . (Vineri, 6 decembrie 2019, 10:51)

    stoenec1 [utilizator]

    Inca un motiv pt care psd are atatia sustinatori.
  • +1 (1 vot)    
    "doi din 5" nu reprezinta 70% (Vineri, 6 decembrie 2019, 13:42)

    CetateanLogat [utilizator]

    Exista o neconcordanta intre afirmatia "doi din 5 romani de peste 55 de ani nu au folosit niciodata Internetul" si graficul "utilizarea Internetului la grupa de varsta 55 - 79 ani (%)". Pe grafic se vede ca mai putin de 30% dintre romanii de peste 55 folosesc Internetul.

    Afirmatia cu "doi din 5" se traduce (in procente): "40% dintre românii de peste 55 de ani nu au folosit niciodata Internetul". Totusi, din grafic rezulta ca "mai mult de 70% dintre românii de peste 55 de ani nu au folosit niciodata Internetul".

    Va rog sa specificati care este varianta corecta.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by