Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Un IT-ist lua în mână în fiecare oră 42,5 lei în octombrie, în vreme ce un salariat din domeniul fabricării obiectelor de îmbrăcăminte câștiga după o oră de muncă puțin peste 10 lei, arată datele transmise luni de oficialii Institutului Național de Statistică. Per total economie, salariul mediu net din octombrie a fost 3.116 lei, în creştere faţă de septembrie 2019 cu 34 lei. În ritm anual, salariile medii au urcat cu 14,5%, mai arată datele INS, dar cu diferențe mari între domeniile economiei. Astfel, construcțiile rămân sectorul ”rachetă”, unde salariile au sărit cu aproape 50% într-un an. În învățământ (a propos de rezultatele de la Pisa) lefurile au urcat cu peste 20%.
Ambiția Guvernului de a eradica salariile mici prin creșterea salariului minim din România va presa angajatorii din mediul privat în special să găsească soluții de creștere a productivității, iar Guvernul să alinieze celelalte măsuri de politică fiscală noilor prevederi privind salariul minim și să se asigure de respectarea lor.
Noul salariu minim va fi de 2.350 de lei lunar, ceea ce ar însemna o îndemnizație orară de puțin peste 14 lei/oră (față de 12,4 lei/oră în prezent).
În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
În luna octombrie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna septembrie 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 9,8% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;
- între 3,0% şi 5,5% în industria metalurgică, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea echipamentelor electrice, transporturi pe apă, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cercetare-dezvoltare;
- între 2,0% şi 3,0% în activităţi de poştă şi de curier, alte activităţi extractive, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea de mobilă, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, colectarea şi epurarea apelor uzate, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracţia minereurilor metalifere.
Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna septembrie 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările în unele activităţi economice, de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 19,4% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv 17,6% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului;
- între 3,0% şi 8,0% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii anexe extracţiei;
- între 1,5% şi 2,5% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduride pensii, fabricarea băuturilor, tranzacţii imobiliare. În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+3,8% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+1,3%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,8%).
Ce „sporuri” și-au mai inventat.
Dar da. În IT sunt cam 100.000 angajați.
Daca vrem infrastructura, servicii publice, trebuie ca toata lumea sa plateasca impozit serios, si sa se scoata toate scutirile astea, si nu numai de la IT. Acum cred ca esti scutit de impozit si daca ai terminat Filosofie, dar lucrezi la firma de IT si bagi date in excel.
In alta ordine de idei, daca un it-ist incaseaza 42Ron pe ora,inseamna incaseaza si statul vreo 15-16ron, din cei 42. Daca un bugetar freaca menta, statul plateste 42 de ron, si incaseaza 15-16. Apoi bugeratul va lua o pensie pentru ca nu a lucrat 30 de ani. Asta e plus valoarea.
Exista si bugetari care muncesc si care isi merita banii, sunt ferm convins. Cu ei chiar nu cred ca are cineva vreo problema.
2. IT-istul lucrează într-o multinațională. E imposibil de calculat pentru o firmă ce profit face cu o persoană anume. Persoana respectivă lucrează într-o echipă (de obicei multinațională), produsul dezvoltat de ei e vândut de altă echipă, există suport pentru produs cu oameni care lucrează direct la clienți, există echipe interne care oferă suport pentru maintenance... etc. Cum calculezi tu ce profit aduc 10 oameni din România, într-o echipă de 100 de oameni? Poți cuantifica? La nivel de companii mari, dezvoltarea de SW e considerată R&D (Research and Development), activitate care nu aduce bani. Sunt doar cheltuieli pentru a dezvolta produse pe care le vor vinde peste 2 ani... Peste 2 ani, echipa de R&D lucrează deja la alt produs. E un pic mai complicat decât a produce o pâine, pe care o vinzi peste 2h.
Deci, îmi poți zice tu cum ai ajuns la concluzia: "profitul pleacă în alte țări"? Care profit? Cum măsori acel profit într-o companie de 10.000 oameni worldwide, cu 10 angajați în România?
În IT e nevoie de studiu constant pentru a rămâne relevant. Niciodată nu te oprești din a învăța, altfel devi inutil la job și ești dat afară sau trecut pe linie moartă din punct de vedere a posibilităților de a promova...
Nimeni nu angajează frecători de mentă la privat. Nimeni nu își permită să o facă.