S&P Global Ratings și-a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, anunță agenția de rating precizând că menține ratingul creditului suveran în monedă străină și pe termen scurt la „BBB- / A-3”. Această decizie va duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat. În următorii doi ani, agenția ar putea să scadă ratingul dacă nu se iau măsuri.

Standard & Poor'sFoto: Flickr/ eflon

"Revizuirea perspectivei reflectă riscuri în creștere în ceea ce privește stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie vor stabiliza și consolida poziția bugetară, inclusiv din planurile de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor", se arată în document.

Agenția atrage atenția că ar putea scădea ratingul României în următoarele 24 de luni dacă:

• Dezechilibrele externe și fiscale continuă să se deterioreze și persistă mai mult decât am anticipat, cu absența consolidării fiscale rezultând dintr-o datorie publică și externă mai mare decât previziunile noastre

• Lipsa sincronizării politicilor economice duce la o supraextensie a salariilor reale și creșterea votalității cursului de schimb, cu potențiale repercusiuni asupra bilanțurilor din sectoarele public și privat.

"Considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul țintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022. În primul rând, înțelegem că guvernul intenționează să păstreze creșterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creșteri cumulate de cheltuieli cu pensiile în 2020-2022", se arată în document.

În al doilea rând, în opinia noastră, planurile de compensare a măsurilor bugetare sunt complicate de ciclul electoral următor. Având în vedere că deficitul va depăși 3% din PIB, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv, lucru care s-a mai întâmplat în perioada 2009 – 2013.

În al treilea rând, o încetinire economică ar cântări greu asupra veniturilor guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. În scenariul nostru macroeconomic, considerăm că România va înregistra o creștere economică aproape de 3% până în 2022.

Ce mai spune agenția de rating:

  • Considerăm că mediul politic și de politici volatil va constrânge guvernul interimar, condus de Ludovic Orban, să ofere o consolidare fiscală fiabilă înainte de alegerile generale de anul viitor. În cazul în care propunerea bugetului pe 2020 nu va primi sprijin parlamentar în decembrie, perspectiva alegerilor anticipate va crește.
  • Considerăm că alegerile și resetarea pozițiilor parlamentare sunt necesare pentru a forma un guvern cu un mandat suficient de puternic pentru a merge mai departe cu o agendă de consolidare mai fermă.
  • Având în vedere calendarul electoral, anticipăm că obiectivele politice pe termen scurt vor continua să contureze politica fiscală istoric prociclică
  • Previzionăm că deficitul fiscal va începe să scadă începând cu 2021, după ce vor avea loc alegerile generale.
  • Înțelegem că autoritățile intenționează să crească salariul minim cu 7,2%, din 2020, măsură care ar contribui, probabil, la o supraîncălzire, pe termen scurt, și la creșterea deficitului de cont curent.
  • Pe termen lung, perspectivele de creștere ale României vor rămâne limitate de emigrarea ridicată a forței de muncă calificate și de scăderea populației. Reformele structurale pentru rezolvarea acestor probleme par să lipsească. Creșterea mare a salariilor din ultimii ani nu a fost însoțită de creșteri comparabile ale productivității, care au erodat competitivitatea exporturilor României.
  • Ne așteptăm ca deficitul să atingă 4,3% din PIB în 2019 și 4% în 2020.
  • În ciuda perspectivelor fiscale incerte, ne așteptăm ca Banca Națională a României să țină sub control inflația și să mențină rezerve adecvate.
  • În absența unor măsuri în ceea ce privește creșterile de pensii, deficitul bugetar va ajunge la 6% din PIB în 2022, ponderea datoriei publice în PIB va crește, ceea ce va duce la o creștere a cheltuielilor cu dobânzile.