S&P Global Ratings și-a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, anunță agenția de rating precizând că menține ratingul creditului suveran în monedă străină și pe termen scurt la „BBB- / A-3”. Această decizie va duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat. În următorii doi ani, agenția ar putea să scadă ratingul dacă nu se iau măsuri.
"Revizuirea perspectivei reflectă riscuri în creștere în ceea ce privește stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie vor stabiliza și consolida poziția bugetară, inclusiv din planurile de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor", se arată în document.
Agenția atrage atenția că ar putea scădea ratingul României în următoarele 24 de luni dacă:
• Dezechilibrele externe și fiscale continuă să se deterioreze și persistă mai mult decât am anticipat, cu absența consolidării fiscale rezultând dintr-o datorie publică și externă mai mare decât previziunile noastre
• Lipsa sincronizării politicilor economice duce la o supraextensie a salariilor reale și creșterea votalității cursului de schimb, cu potențiale repercusiuni asupra bilanțurilor din sectoarele public și privat.
"Considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul țintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022. În primul rând, înțelegem că guvernul intenționează să păstreze creșterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creșteri cumulate de cheltuieli cu pensiile în 2020-2022", se arată în document.
În al doilea rând, în opinia noastră, planurile de compensare a măsurilor bugetare sunt complicate de ciclul electoral următor. Având în vedere că deficitul va depăși 3% din PIB, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv, lucru care s-a mai întâmplat în perioada 2009 – 2013.
În al treilea rând, o încetinire economică ar cântări greu asupra veniturilor guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. În scenariul nostru macroeconomic, considerăm că România va înregistra o creștere economică aproape de 3% până în 2022.
Ce mai spune agenția de rating:
- Considerăm că mediul politic și de politici volatil va constrânge guvernul interimar, condus de Ludovic Orban, să ofere o consolidare fiscală fiabilă înainte de alegerile generale de anul viitor. În cazul în care propunerea bugetului pe 2020 nu va primi sprijin parlamentar în decembrie, perspectiva alegerilor anticipate va crește.
- Considerăm că alegerile și resetarea pozițiilor parlamentare sunt necesare pentru a forma un guvern cu un mandat suficient de puternic pentru a merge mai departe cu o agendă de consolidare mai fermă.
- Având în vedere calendarul electoral, anticipăm că obiectivele politice pe termen scurt vor continua să contureze politica fiscală istoric prociclică
- Previzionăm că deficitul fiscal va începe să scadă începând cu 2021, după ce vor avea loc alegerile generale.
- Înțelegem că autoritățile intenționează să crească salariul minim cu 7,2%, din 2020, măsură care ar contribui, probabil, la o supraîncălzire, pe termen scurt, și la creșterea deficitului de cont curent.
- Pe termen lung, perspectivele de creștere ale României vor rămâne limitate de emigrarea ridicată a forței de muncă calificate și de scăderea populației. Reformele structurale pentru rezolvarea acestor probleme par să lipsească. Creșterea mare a salariilor din ultimii ani nu a fost însoțită de creșteri comparabile ale productivității, care au erodat competitivitatea exporturilor României.
- Ne așteptăm ca deficitul să atingă 4,3% din PIB în 2019 și 4% în 2020.
- În ciuda perspectivelor fiscale incerte, ne așteptăm ca Banca Națională a României să țină sub control inflația și să mențină rezerve adecvate.
- În absența unor măsuri în ceea ce privește creșterile de pensii, deficitul bugetar va ajunge la 6% din PIB în 2022, ponderea datoriei publice în PIB va crește, ceea ce va duce la o creștere a cheltuielilor cu dobânzile.
12
29
