Poți să trăiești cu deficite bugetar și extern mare cât timp ele sunt finanțabile, adică cât timp e liniște și pace în lume, susține Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României. Potrivit acestuia, în momentul în care se strică lucrurile în lume, indiferent din care motiv: Brexit, China sau orice altceva, a trăi cu deficite bugetar și extern mare te pune într-o situație extrem de periculoasă.
Atunci ai două alegeri de făcut, spune el:
1. Fie tu, ca stat, intervii și iei înapoi cadourile pe care le-ai făcut sub formă de creșteri salariale cu două cifre, sub formă de taxe scăzute sau scutite ori iertate și așa mai departe. Adică faci intervenție administrativă.
2. Fie lași piața să se regleze, ceea ce înseamnă depreciere și inflație.
„Acestea sunt cele două variante. Trebuie să alegi una din ele. Nu e bine să trăiești pe marginea prăpastiei nici cu deficitul bugetar, nici cu deficitul extern”, a spus Lazea, într-o conferință organizată de Oxygen Events.
• Lucrurile astea în România nu se cunosc nici de sindicate, nici de către patronate. Dacă s-ar cunoaște, sindicatele n-ar mai cere creșteri salariale cu două cifre, care pun presiune pe deficitul bugetar, patronatele nu ar mai cere scutiri de taxe pentru sectorul X, Y sau Z, să fie băgate în altă grupă de taxare și așa mai departe.
• Avem un deficit de cunoaștere, și aici sunt de acord că analfabetismul funcțional în materie de economie e mult mai mare decât cel în materie de citire texte literare.
Potrivit lui Lazea, nu numai că traiul pe deficit și pe datorie duce la potențial de inflație și de depreciere, adică să pierzi tot ce-ai câștigat în mod nemeritat, dar mai are și alte trei consecințe:
1. Statul nu mai are resurse pentru a furniza bunuri publice. Nu mă refer doar la cele clasice, anume: ordine, apărare, infrastructură, educație și sănătate. Lumea complexă în care trăim vine cu noi provocări, precum cele climatice, terorism, atacuri cibernetice și așa mai departe. Cine să le gestioneze pe astea? Statul nu are noi datorii, pe lângă alea vechi? Pentru asta statului îi trebuie resurse, bani.
2. Imposibilitatea utilizării politicilor fiscale ca stabilizator anticiclic. Cum să mai scazi taxele și impozitele când vine criza? Deci te-ai legat la mâini și la picioare și nu mai poți să faci nimic când chiar ai nevoie să faci.
3. Acest stil de a trăi pe deficit bugetar și pe deficit extern duce la o economie orientată spre consum și spre import sau salarii mari necuplate cu producția înseamnă consum, înseamnă import, altfel decât fac marea majoritate a statelor europene. Bulgaria, Ungaria, Croația și Cehia au surplus de cont curent. Deci ele au decis să fie exportatoare nete. Au investit, au chemat investitori străini, au creat facilități pentru aceștia și au zis: Noi suntem atelierul de producție al Franței, Germaniei, Olandei, Austriei. România zice: Nu, noi vrem să trăim pe consum, ca să compensăm probabil anii de restriște de sub Ceaușescu. Au trecut 30 de ani de la Ceaușescu.
„Unde este normalitatea în modelul acesta de creștere economică? Dacă normalitatea e la ei, noi înseamnă că nu avem normalitate bazată pe consum care este popular, place la electorat și așa mai departe. Suntem total defazați și în altă lume față chiar și de cei din jurul nostru, nu mai vorbim de cei din Europa”, a precizat economistul șef al BNR.
8
15
