Odată la fiecare 3 luni, doamna Angela își târăște cu greu picioarele până la farmacia aflată la două străzi distanță pentru a-și scoate medicamentele prescrise de medicul de familie. Costul sănătății e de peste 500 de lei la fiecare rețetă- o mică avere pentru ea, ținând cont că Statul nu o recompensează pentru munca ei de-o viață cu mai mult de 1400 de lei lunar-- dar nu are încotro. Doamna Angela, la cei 73 de ani pe care îi are, este unul din cei 5,14 milioane de pensionari cât a numărat miercuri Statistica națională, a căror pensie medie este de 1.296 lei.
Britanicii au chiar o comisie în Camera Lorzilor care se ocupă de ”nedreptatea intergenerațională” și care face rapoarte periodice, studii și recomandări. Și la ei, ca și la noi, legătura între generații e destul de fragilă. Potrivit World Values Survey, la întrebarea dacă seniorii sunt o presiune pe societate, 17,8% dintre români cred că da.
Seniorii de azi cheltuie mai mulți bani din pensia lor pe sănătate, transport sau pe întreținerea locuinței, potrivit calculelor HotNews.ro, pe baza datelor furnizate de Statistică. Mai mulți bani atât în termeni nominali, cât și ca pondere din totalul pensiei primite.
Fractura intergenerațională se simte atunci când vorbești cu Adrian, IT-ist care lucrează în Cluj și care dă vina pe seniori și pe Stat pentru accesul dificil la locuințe. ”Plătesc o chirie de câteva sute de euro lunar pentru că Statul nu a construit mai nimic în ultimii ani, deficitul de locuințe aici la Cluj se simte extrem de puternic iar prețul apartamentelor a crescut foarte mult. Pensionarii de azi au primit de la Stat joburi sigure, dar și case sau apartamente aproape pe gratis. Noi ce am primit din toate astea? Nimic! Noi trebuie să ne găsim o garsonieră într-o piață aproape de starea de bulă speculativă sau să ne mutăm cu părinții sau bunicii”, spune IT-istul clujean.
Numărul mediu de pensionari a fost de 5,14 milioane, iar pensia medie a fost de 1.296 lei
Ce mai arată comunicatul de miercuri al Institutului Național de Statistică:
În trimestrul III 2019, numărul mediu de pensionari a fost de 5,14 mil. persoane, în scădere cu 13.000 persoane faţă de trimestrul precedent. Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii1) a fost de 1.296 lei, în creṣtere cu 4,9% faṭă de trimestrul precedent.
Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în Giurgiu ṣi 14 la 10 în Botoṣani, Călăraṣi ṣi Vaslui.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 635 de lei (997 lei în judeţul Botoṣani, 1.004 lei în Giurgiu, 1.024 lei în Vrancea faţă de 1.632 lei în judeṭul Hunedoara, 1.582 lei în Municipiul Bucureşti, ṣi 1.487 lei în judeṭul Braṣov).
Ce ar putea aduce viitorul în privința numărului seniorilor români
Ponderea segmentului populaţiei rezidente vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei rezidente a crescut anul trecut la 18,4% în anul 2018.
Efectele procesului de îmbătrânire vor fi din ce în ce mai puternic resimţite în următorii ani când în populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) vor intra generaţiile reduse numeric născute după 2007, iar generaţiile născute în anii ’70 şi ’80 vor ieşi la pensie
În viitor, pentru populaţia rezidentă în vârstă de 65 de ani şi peste este anticipată o creştere numerică continuă.
Ponderea seniorilor în total populaţie va creşte în perioada 2017-2060, atât în orașe cât și în mediul rural, potrivit estimărilor Statisticii, se la 16,1% la 27,7% în mediul urban şi la 32,0% în mediul rural.
Dacă în anul 2017, indicele de îmbătrânire la nivelul mediului urban a fost de 108 vârstnici la 100 tineri, în perspectiva anului 2060 indicele de îmbătrânire va fi de 233 vârstnici la 100 tineri. În mediul rural, în anul 2017 indicatorul de îmbătrânire a fost de 123 vârstnici la 100 de tineri, iar în anul 2060 ar putea ajunge la 228 vârstnici la 100 de tineri.
Pensionarii români au nivelul depresiei mai scăzut față de bulgari și sunt mai credincioși decât vecinii de la sud de Dunăre
- Într-o cercetare făcută de psihologi (Coleman, P.G., Cărare, R.O., Petrov, I., Forbes, E., Saigal, A., Spreadbury, J.H., Yap, A., Kendrick, T., Spiritual belief, social support, physical functioning and depression among older people in Bulgaria and Romania, Aging & Mental Health, 15 (3), pp.327-333, DOI: 10.1080/13607863.2010.519320) Coleman şi colaboratorii săi i-au comparat pe seniorii (+60) din România cu cei din Bulgaria şi au arătat că nivelul depresiei este mai scăzut la seniorii români, nivelul credinţelor spirituale este mai ridicat la seniorii români şi că seniorii români au niveluri mai scăzute de afectare a funcţionării fizice şi un număr mai mic de boli cronice.
- Într-o altă lucrare (Lesser, S., Pauly, L., Volkert, D., Stehle, P., Ageing Nutrition Group, Nutritional situation of the elderly in Eastern/Baltic and Central/Western Europe – The Ageing Nutrition Project, Annals of Nutrition & Metabolism, 52 Suppl 1, pp. 62-71, DOI: 10.1159/000115353) se arată că pentru vârstele de 55-64 de ani la femei, 35% dintre participanţii analizaţi în România sunt obezi şi 5% sunt subponderali. În Belgia, proporţia este de 17% O şi 8% SP, în Austria de 22% O şi 2% SP, în Slovenia de 21% O şi 0% SP, în Slovacia de 29% O şi 2% SP şi în Estonia de 20% O şi 7% SP. Valori mai mari decât noi la această vârstă la obezitate au Cehia, Polonia şi Spania.
Conform Global Age Watch Index, imaginea seniorilor României, între 96 de ţări/culturi analizate, se prezintă astfel:
• sănătate (scor: 44,9 din 100; poziţia a 64-a dintre ţările analizate): Speranța de viaţă: de la vârsta de 60 de ani există o speranţă de viaţă de încă 20, dintre care 15 sunt sănătoşi. În ceea ce priveşte starea de sănătate: 81,3% dintre cei de peste 50 de ani consideră că au un nivel de sens în viaţă similar cu cei de 35-49 de ani;
• suportul societăţii (scor: 62 din 100; poziţia a 64-a dintre ţările analizate). Relaţiile sociale: 75% dintre cei de peste 50 de ani au prieteni şi rude pe care se pot baza în caz de nevoie. Siguranţa fizică: 54% dintre cei de peste 50 de ani se simt în siguranţă să umble noaptea singuri pe stradă în oraşul/zona în care locuiesc. Libertatea civică: 59% dintre cei peste 50 de ani se simt mulţumiţi de libertăţile civice pe care le au (de exemplu, libertatea de alegere);
Peste jumătate dintre români cred că seniorii au prea multă putere politică
Potrivit World Values Survey, imaginea socială a seniorilor în România este pozitivă:
- (1) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii sunt o presiune pe societate se prezintă astfel: 17,8% vs. 78,7%,
- (2) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii au prea multă putere politică se prezintă astfel: 50,9% vs. 38,6%,
- (3) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii nu sunt respectaţi în zilele noastre arată astfel: 85,3% vs. 12,8%
- (4) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii obţin prea mult din resursele guvernamentale se prezintă astfel: 11,9% vs. 85,1%
Acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii au prea multă putere politică se prezintă astfel – China: 24,2% vs. 43%; Germania: 34,6 vs. 61,2%; Japonia: 21,2% vs. 35,5%; Polonia: 31,7% vs. 59%; România: 50,9% vs. 38,6%; Rusia: 28,7% vs. 57,7%; Turcia: 52,1% vs. 42,1%; Ucraina: 36,4% vs. 63,6% şi SUA: 21,9% vs. 76,1% (restul de până la 100% este reprezentat de date lipsă sau de lipsa răspunsurilor). Românii sunt mai frecvent de acord cu afirmaţia că seniorii au prea multă putere politică, iar cetăţenii români de etnie maghiară au un raport de 37,2% vs. 46,5%, în timp ce cetăţenii români de etnie română de 51,5% vs. 38,3%.
Acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii nu sunt respectaţi în zilele noastre arată astfel – China: 43,5% vs. 40,7%; Germania: 48,1% vs. 50,7%; Japonia: 63,3% vs. 15,6%; Polonia: 62,4% vs. 34,5%; România: 85,3% vs. 12,8%; Rusia: 58% vs. 39%; Spania: 70,6% vs. 28,5%; Turcia: 69,4% vs. 29,5%; Ucraina: 64,6% vs. 35,4%; şi SUA: 67% vs. 31,2% (restul de până la 100% este reprezentat de date lipsă sau de lipsa răspunsurilor). Faţă de restul celorlalte nouă ţări/culturi analizate global, românii sunt mai frecvent de acord cu faptul că seniorii nu sunt respectaţi în zilele noastre. Cetăţenii români de etnie maghiară au un raport de 69,6% vs. 28%, iar cetăţenii români de etnie română de 85,9% vs. 12,2%, frecvenţa fiind semnificativ mai mare în cazul acestora din urmă.
Acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii obţin prea mult din resursele guvernamentale se prezintă astfel – China: 39,5% vs. 40,7%; Germania: 7,1% vs. 91%; Japonia: 25,5% vs. 36,9%; Polonia: 4,5% vs. 90,9%; România: 11,9% vs. 85,1%; Rusia: 8,5% vs. 89%; Spania: 6,5% vs. 92,1%; Turcia: 32,5% vs. 65,5%; Ucraina: 5,6% vs. 94,4%; şi SUA: 25,6% vs. 72,4% (restul de până la 100% este reprezentat de date lipsă sau de lipsa răspunsurilor). Datele de mai sus au fost preluate din lucrarea psihologului clujean Daniel David: Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală.
2
8
