Financial report: Guvernatorul Băncii Angliei: Băncile centrale rămân fără muniție (interviu). Ghosn își va spune miercuri partea sa de adevăr. Un bulgar din trei nu are bani de încălzire

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 8 ianuarie 2020, 4:33 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Băncile centrale rămân fără muniție în bătălia împotriva recesiunilor, avertizează guvernatorul Carney. Economia mondială se îndreaptă spre o „capcană a lichidității” care ar putea submina eforturile băncilor centrale de a evita o recesiune viitoare, potrivit lui Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. ● Les Echos: Ghosn își va spune miercuri partea sa de adevăr. După ce a profitat de primele sale 48 de ore de „libertate” în care s-a bucurat de revederea soției și a apropiaților săi, Ghosn s-a pus rapid pe muncă pentru a pregăti marea conferință de presă programată pentru miercuri după-amiază în capitala libaneză. ● Duma: 34% dintre bulgari nu au bani de încălzire

Financial Times: Băncile centrale rămân fără muniție în bătălia împotriva recesiunilor, avertizează guvernatorul Carney

Exclusiv: guvernatorul Băncii Angliei vede amenințarea „capcanei lichidității” și necesitatea unor noi instrumente monetare




Economia mondială se îndreaptă spre o „capcană a lichidității” care ar putea submina eforturile băncilor centrale de a evita o recesiune viitoare, potrivit lui Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. Într-un interviu amplu dat Financial Times, guvernatorul a avertizat că băncile centrale rămân fără muniția necesară pentru a combate o eventuală criză. O capcană a lichidității apare în rarele ocazii în care politica monetară își pierde eficiența, iar politicile economice relaxate nu mai încurajează efectuarea de cheltuieli suplimentare.

"Putem afirma la modul general că există mult mai puțină muniție la dispoziția băncilor centrale mari decât au avut-o acestea anterior. Și cred că această situație va persista ceva timp", a spus el.

Acesta înseamnă că ar fi necesară găsirea de instrumente monetare suplimentare, inclusiv prin noi reduceri ale ratelor dobânzilor sau relaxare cantitativă, a spus el. „Dacă ar exista un declin economic mai profund, [care să necesite] mai mult stimul decât o face o recesiune convențională, atunci s-ar putea ca politica monetară să nu aibă suficient spațiu de manevră.”

În ciuda îngrijorărilor cu privire la o eventuală criză, domnul Carney rămâne optimist cu privire la perspectivele City-ului londonez după Brexit. El a precizat că nu are rost ca Londra, ca centru financiar mondial, să fie reglementat de Bruxelles. El a cerut guvernului britanic să evite alinierea reglementărilor financiare la cele din UE, în speranța unor condiții comerciale mai bune după Brexit. „Nu este deloc de dorit să aliniem demersurile noastre, să ne legăm singuri de mâini și să externalizăm reglementarea și supravegherea sistemului financiar în altă jurisdicție”, a spus el.

Domnul Carney a reiterat propuneriloe altor bancheri centrali, cum ar fi Mario Draghi, de la BCE și a succesorului său, Christine Lagarde, recomandând guvernelor să ia în considerare reduceri de impozite sau creșterea cheltuielilor publice atunci când se confruntă cu o criză. Cu toate acestea, el admite că „nu este treaba [bancherilor centrali] să facă politică fiscală”.

Guvernatorul a declarat că reducerile dobânzilor din SUA și din zona euro de anul trecut au încurajat creditarea și consumul. „Începem să vedem că acest stimul curge către economia globală.” El a insistat că nu-l va lăsa pe urmașul său, Andrew Bailey, fără niciun fel de muniție. BoE ar putea reduce în continuare ratele dobânzilor de la 0,75 la sută până la aproape de zero și „să completeze politica monetară cu noi instrumente macroprudențiale”, relaxând cerințele de capital ale băncilor și astfel să le permită acestora să împrumute mai mult.

Domnul Carney consideră că City of London poate profita din „oportunitatea comercială uriașă” de a ajuta la finanțarea și accelerarea combaterii încălzirii globale - deși a recunoscut că sectorul financiar nu este un substitut pentru asemenea politici nici la nivel național și nici internațional. El mai spune că City-ul londonez poate beneficia de finanțarea tranziției la o economie cu emisii reduse de carbon. „Aceasta se întâmplă să fie o oportunitate comercială uriașă pentru City of London și pentru sectorul financiar din Marea Britanie.”

Banca Angliei a recomandat și altor bănci centrale să ia o poziție mai fermă în combaterea riscurilor financiare la adresa băncilor și companiilor de asigurări, riscuri generate de încălzirea globală.

Cu mai puțin de două luni rămase până la expirarea mandatului de guvernator, domnul Carney a admis că mandatul său a fost mult diferit față de ceea ce se aștepta atunci când a fost angajat ca guvernator al băncii centrale la sfârșitul anului 2012, și că a fost nevoit să gestioneze dosare cum este Brexit, problema independenței scoțiene și a schimbărilor climatice decât să se ocupe strict de măsuri economice. Nu are niciun regret, însă. "Noi . . . avem responsabilitatea legală de a identifica riscurile majore la adresa stabilității financiare ", a spus el. „Nu putem evita acest lucru”.

El a adăugat că cea mai mare preocupare în gestionarea economiei britanice și a celei din alte țări avansate a fost modul în care băncile centrale ar putea răspunde în viitor unei crize puternice. Dacă Marea Britanie ar cădea într-o recesiune, el admite că BoE ar putea rămâne fără spațiul de manevră și a adăugat că banca centrală privește problema cu maximă seriozitate. "Sperăm că [o recesiune] nu se va produce în următoarele 69 de zile", a spus el, calculând câte zile mai are din mandatul care îi expiră pe 16 martie.

Stând în spatele unui birou de secol al XVIII-lea, domnului Carney vorbește despre ceea ce el a numit provocarea managerială care l-a făcut să vină din Canada la BoE pentru a o re-aduce în secolul XXI și „a reconstrui banca [centrală], sistemul financiar și a sprijini recuperarea economică“.

După venirea sa la BoE, principalele preocupări au devenit legate de ofertă, întrucât cererea părea că își revenise: câți oameni ar putea fi angajați fără să generezi inflație și care ar fi productivitatea fiecărei ore de muncă.

Comitetul de politică monetară a trebuit, de asemenea, să se confrunte cu dificultăți structurale, cum ar fi stagnarea productivității, măsurată prin producția pe oră lucrată, comparativ cu ratele medii de creștere anuale anterioare crizei. „Este sigur că [productivitatea] a fost mult timp slabă, fiind o dezamăgire permanentă”, a spus el.

Pe fondul acestor incertitudini economice, principala sarcină a BoE, potrivit guvernatorului, a fost să finalizeze reformele de bază ale sistemului financiar și să reacționeze corespunzător la rezultatele referendumurilor scoțiene și cel privind Brexit, dar și la provocările schimbărilor climatice. Domnul Carney insistă că BoE a trebuit să se implice pentru că are datoria de a păstra stabilitatea financiară.
„Este un lucru diferit atunci când ceva afectează în mod direct sistemul financiar sau sistemul monetar, cum a fost cazul referendumului scoțian sau în anumite aspecte cel privind Brexit, ambele cu impact semnificativ asupra sectorului financiar.”

Menționând măsurile pe care BoE le-a impus sectorului financiar, el a spus că „trebuie să faci ceva mai mult decât să te rogi ca problemele să fie rezolvate”. El a adăugat că unul din motivele pentru care a fost de acord să mai rămână în funcție este acela de a nu da bir cu fugiții în pragul Brexit. Nu puteam să le spun oamenilor „Stați liniștiți, nu vă faceți atâtea griji, va fi bine, eu mă întorc în Canada, să aveți noroc!“.

Guvernatorul se va întoarce în Canada în vară și între timp a preluat o funcție la ONU ca trimis special pentru acțiuni climatice până la summitul din noiembrie de la Glasgow. Când se va întoarce acasă, a mai spus el, va avea amintiri plăcute dintr-o țară „uimitoare”.

Duma: 34% dintre bulgari nu au bani de încălzire






Bulgaria este în fruntea clasamentului în UE privind sărăcia energetică

Bulgarii sunt cei mai săraci din UE la capitolul energie, arată datele Eurostat. Potrivit acestora, majoritatea persoanelor care susțin că nu își pot permite o încălzire adecvată pentru locuință sunt înregistrate în Bulgaria - 34%. Urmează Lituania - 28%, Grecia - 23%, Cipru - 22%, Portugalia - 19%, Italia - 14%. Cei mai puțini dintre cei care au de suferit la capitolul energie sunt din Austria, Finlanda, Luxemburg, Olanda, Estonia și Suedia - cu aproximativ 2%.

Potrivit unui sondaj Eurostat, 7% dintre europeni spun că nu își pot permite să-și încălzească bine casele. La rândul său, un raport al organizaţiei EnEffect, publicat toamna trecută, arată că aproape 50% din populația din Bulgaria stă prost la capitolul încălzire, iar în UE săracii din punct de vedere energetic sunt în procent de 11%. (RADOR)

Les Echos: Ghosn își va spune miercuri partea sa de adevăr



După ce a profitat de primele sale 48 de ore de „libertate” în care s-a bucurat de revederea soției și a apropiaților săi, Ghosn s-a pus rapid pe muncă pentru a pregăti, împreună cu comunicatorii săi, marea conferință de presă programată pentru miercuri după-amiază în capitala libaneză. "Este destul de îngrijorat", spune unul dintre prietenii lui.

După ce a promis în repetate rânduri că își va spune partea sa de adevăr, fostul șef al Alianței Renault-Nissan promite să demonstreze că nu a comis nicio infracțiune de care îl acuză justiția japoneză urmând să demonstreze că a fost, în realitate, victima unui mare complot politico-industrial. O strategie pe care o menține, alături de avocații săi, încă din 19 august 2018.

Într-un interviu recent dat pentru Fox Business Network, fostul lider a spus că vrea să ofere și numele unor foști directori ai Nissan, precum și ai unor oficiali japonezi care, a spus el, i-au orchestrat căderea în 2018 pentru a-l împiedica să organizeze fuziunea între producătorul japonez și primul său acționar, Renault. Aceste nume le-a menționat deja o dată într-un videoclip difuzat la începutul lunii aprilie 2019 după a doua arestare la Tokyo. Însă echipa sa de avocați au transmis varianta fără sunet a înregistrării, așa că nu se auzea niciun nume pronunțat.

Cu toate acestea, aceste nume sunt deja cunoscute. Aceștia sunt în principal oficiali Nissan, cei care au investigat primii delapidările din conturile companiei. Carlos Ghosn ar putea astfel să-l acuze pe Hidetoshi Imazu, fostul auditor al producătorului, dar și pe Hitoshi Kawaguchi, fost vicepreședinte Public Affairs al companiei sau pe Hari Nada, șeful Juridicului de la acea vreme. Toți trei au participat activ la anchetele împotriva fostului președinte.

Carlos Ghosn ar mai putea da numele a doi directori din Ministerul Industriei, care erau îngrijorați de planurile de fuziune între cei doi „parteneri” ai Alianței. Fostul șef mai spune că va dezvălui documente care dovedesc tot ceea ce susține.

Cu toate acestea, nu este încă sigur că el se va apăra de toate acuzațiile aduse împotriva lui în Japonia. În timp ce vorbea pe larg despre două rechizitorii, el a fost mult mai puțin specific cu privire la alte acuzații aduse- cea privind abuzul de încredere. și care i-au mai adus alte două dosare.

Într-un prim caz, procurorii îl suspectează că a răsplătit cu banii Nissan un om de afaceri saudit care l-a ajutat să iasă dintr-o situație financiară personală delicată în 2009.

Știri pe scurt:

  • Evoluţiile din Orientul Mijlociu declanşate de uciderea generalului iranian Qassem Soleimani în atacul cu drone lansat de Statele Unite vineri, la Bagdad, continuă să ocupe prima pagina a presei internaţionale. Cel puţin 56 de oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi într-o busculadă produsă în mulţimea adunată în oraşul Kerman din Iran pentru a participa la funeraliile generalului Soleimani, anunţă Associated Press. Între timp, Parlamentul iranian a adoptat de urgenţă o lege care numeşte toate forţele militare americane drept organizaţii teroriste, informează Al Jazeera, în timp ce, potrivit New York Times, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei promite o „răzbunare directă şi pe măsură” împotriva Statelor Unite. Agenţia iraniană Fars vorbeşte chiar de 13 scenarii pe care Teheranul le ia în calcul ca răspuns împotriva Washingtonului. În replică, secretarul de stat american Mike Pompeo reafirmă că decizia Washingtonului de a-l ucide pe Soleimani a fost una „corectă”, înscriindu-se „perfect în strategia americană de a contracara ameninţarea şi activitatea malefică a Iranului” şi că Soleimani nu se afla nicidecum la Bagdad într-o misiune diplomatică, notează Washington Post. Tot Washington Post temperează temerile unei confruntări directe între Statele Unite şi Iran, subliniind că şi în condiţiile escaladării tensiunilor, un astfel de război este încă mai puţin probabil decât credem. De aceeaşi părere este şi cotidianul german Süddeutsche Zeitung: „Chiar dacă ameninţă SUA şi anunţă că părăseşte acordul nuclear, regimul de la Teheran nu doreşte sub nicio formă să devină ţinta unor atacuri americane. Fie şi numai pentru a supravieţui, ţara va evita o confruntare directă şi imediată”, scrie cotidianul german, care consideră că, pe de altă parte, Iranul va continua să se implice în acţiuni militare mascate în Irak, Yemen, Liban şi Siria, chiar şi fără Soleimani. Între timp însă, comunitatea internaţională ia măsuri de teama escaladării tensiunilor. „Germania îşi relochează în Iordania și Kuweit o parte din soldații săi aflați în Irak”, notează Reuters, iar publicaţia franceză L.Orientle Jour preia ştirea că şi România îşi transferă cei 14 soldaţi aflaţi în misiune în Irak la o altă bază a coaliţiei. În plus, o scrisoare trimisă din greşeală, dar dezminţită apoi spunea că şi Statele Unite îşi pregătesc retragerea din Irak, „o încurcătură care s-a adăugat la situaţia supratensionată”, notează ziarul belgian Le Vif.
  • Pe plan european, Franţa continuă să se confrunte cu un val masiv de greve şi proteste împotriva reformei pensiilor, în timp ce guvernul continuă să caute un canal de comunicare cu marile sindicate, remarcă Le Monde. Reforma ar urma să instituie un regim universal de pensionare pentru toţi lucrătorii, anulând cele 42 de regimuri speciale, explică Le Figaro, care observă însă că după câteva săptămâni în care revolta socială a crescut, guvernul a început să introducă multiple excepţii de la preconizatul regim universal.
  • În Spania, „noul guvern porneşte de la o bază mult prea instabilă”, constată Jornal Economico. Format din Partidul Socialist şi formaţiunea Unidas Podemos, noul guvern de stânga se bazează pe o coaliție care nu a funcționat în urmă cu doar câteva luni, însă a devenit ultima soluţie pentru evitarea unor noi alegeri anticipate, explică ziarul portughez, care avertizează că „legislatura care este pe cale să înceapă riscă să fie una dintre cele mai tulburi din ultimii ani de democrație spaniolă”.
  • În Bulgaria, „Statele Unite dau oficial startul combaterii corupţiei” titrează cotidianul sofiot Sega, relatând despre întâlnirea ministrului bulgar al justiţiei cu noul consilier juridic al Ambasadei SUA la Sofia, Jessica Kim, responsabilă pentru furnizarea de asistență pentru sistemul de justiție, edificarea capacității de luptă împotriva corupției publice, spălării de bani și a criminalităţii organizate. Cotidianul bulgar scrie că expertul anticorupţie Jessica Kim va supraveghea şi activitatea din România în aceste domenii şi că venirea ei la Sofia a fost anunţată de ambasadorul american în Bulgaria, care a declarat că intenţionează să lucreze „atât cu guvernul, cât și cu cetățenii pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției”.
  • „În România, lipsa autostrăzilor alimentează teorii ale conspiraţiei”, titrează Emerging Europe, care îşi începe articolul cu o constatare: „a te plânge de orele petrecute în trafic a devenit un ritual şi o parte obişnuită a Crăciunului și a Anului Nou românesc precum mâncatul sarmalelor, adică rulouri de carne cu varză, consumate în cantităţi infinite pe toată perioada sărbătorilor”, scrie revista britanică. „Eșecul guvernelor succesive (de toate culorile politice) de a construi o rețea de autostrăzi este de mult timp o nemulțumire pentru șoferii români, precum și pentru transportatori”, dar a fost şi prilej pentru „cei mai excentrici şi neconvenţionali comentatori români să sugereze că există o conspirație internațională”, comentează Emerging Europe, subliniind că România „are cea mai proastă infrastructură dintre toate statele Uniunii Europene, la aproape 13 ani de la aderarea la blocul comunitar”.
  • În final şi o veste bună din The Guardian: România a fost inclusă în destinaţiile de top ale turismului alternativ pentru anul 2020. „Ţara are şapte milioane de hectare de pădure, o parte importantă dintre acestea fiind pădure virgină străveche, adăpostind cea mai mare populaţie de urşi bruni, lupi şi lyncşi de pe continent” de aceea „Nu e nevoie să zburaţi până în Sudul Africii ca să participaţi la un safari, România este unul dintre cele mai bune locuri din Europa pentru a vedea mamifere mari în sălbăticie”, conchide The Guardian. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





5787 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    finalul de articol a fost apoteotic... (Miercuri, 8 ianuarie 2020, 16:19)

    ..13 [utilizator]

    Vino la Ro sa te sparai cu ursul...

    Dar tot mai mult mi-a placut inceputul cu bacherul care se va retrage in urmatoarele zile din poziita de guvernator la BoE - glumetz crede dansul ca partea asta cu criza ramane sa se manifeste la urmatorul...

    Acesta înseamnă că ar fi necesară găsirea de instrumente monetare suplimentare atunci cand ramai fara spatiu ...

    Carney "a insistat că nu-l va lăsa pe urmașul său, Andrew Bailey, fără niciun fel de muniție. BoE ar putea reduce în continuare ratele dobânzilor de la 0,75 la sută până la aproape de zero și „să completeze politica monetară cu noi instrumente macroprudențiale”, relaxând cerințele de capital ale băncilor și astfel să le permită acestora să împrumute mai mult." Dar oare este si bine ca sa ;e permita bancilor sa se imprumute mai mult? Nu cumva este doar o amanare a criei ca sa nu zic ca poate duce la o adancire a crizei???


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by